Știri
Știri din categoria Politică
Donald Trump nu va veni fizic la Summitul B9 de la București, dar ar urma să fie reprezentat, cel mai probabil, de Marco Rubio, potrivit Antena 3 CNN. Reuniunea este programată pentru 13 mai, în Capitală.
Conform sursei citate, președintele SUA a transmis o scrisoare de răspuns la invitație, în care a mulțumit României și Poloniei pentru creșterea alocărilor pentru Apărare ca procent din PIB și pentru intenția de a urca acest nivel „până la 5%” în anii următori. În aceeași scrisoare, Trump ar fi mulțumit și pentru sprijinul acordat în contextul războiului din Iran.
În paralel, participarea secretarului general al NATO la summit a fost confirmată de președintele României, Nicușor Dan, în cadrul unei conferințe comune cu Mark Rutte.
„L-am invitat pe domnul secretar general la summitul B9 de la București, iar invitația a fost acceptată, deci, o să-l avem în mai pe domnul Rutte la București; mulțumesc pentru asta”, a spus șeful statului.
Formatul București 9 (B9) este un mecanism de coordonare pe apărare între nouă state NATO de pe flancul estic — Polonia, România, Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania și Slovacia — creat în 2015 la inițiativa lui Klaus Iohannis și a președintelui Poloniei, Andrzej Duda. Potrivit Antena 3 CNN, grupul a apărut ca reacție la deteriorarea mediului de securitate după anexarea Crimeei și conflictul din Donbas, iar în 2025 summitul a avut loc la Vilnius.
La reuniunea de la București este așteptată prezența a aproximativ 15 lideri aliați și parteneri, iar printre invitați se numără și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, mai notează Antena 3 CNN. În același context, România și Polonia intenționează să invite statele scandinave să se alăture formatului B9, în cadrul summitului din luna mai.
Recomandate
Traian Băsescu cere un „plan B” european de apărare printr-o Armată Europeană , pe fondul nemulțumirilor exprimate de Donald Trump față de țările NATO și de implicarea lor în eliberarea strâmtorii Ormuz, potrivit News.ro . Fostul președinte a susținut că Europa ar trebui să reducă dependența de deciziile liderului de la Casa Albă, pe care l-a descris drept „instabil”. Declarațiile au fost făcute duminică, la TVR INFO, în contextul discuțiilor despre riscul ca SUA să părăsească NATO și despre tensiunile din Orientul Mijlociu. Băsescu a pledat pentru o Armată Europeană care să funcționeze ca partener al NATO, nu ca înlocuitor, dar care să ofere Uniunii Europene o capacitate mai mare de acțiune. „Planul B nu poate fi cel decât cel de constituire a Armatei Europene, care să fie un partener al NATO, dar să nu mai fim dependenţi de un om instabil, cum este Trump.” În același timp, fostul președinte a spus că „Iranul nu trebuie lăsat să producă arma nucleară” și a apreciat că, într-o „soluție militară inteligentă”, doar americanii ar putea opri Iranul. El a criticat însă abordarea actuală a lui Trump și a reamintit retragerea SUA din acordul nuclear cu Iran în primul mandat al acestuia, susținând că o victorie a Iranului ar putea însemna închiderea strâmtorii Ormuz și escaladarea conflictelor în Orientul Mijlociu. Băsescu a mai argumentat că liderul american ignoră constrângerile instituționale din democrațiile europene, unde deciziile militare presupun aprobări parlamentare. În opinia sa, acest decalaj ar alimenta o „propagandă urâtă pentru NATO”, în condițiile în care Trump ar cere aliaților europeni acțiuni rapide, imposibil de replicat în același ritm. În acest cadru, fostul președinte a avansat ideea dezvoltării unor formule regionale de cooperare, inclusiv între state membre NATO, ca soluție complementară pentru securitate. El a indicat explicit relansarea unei inițiative din perioada mandatului său. constituirea unei Armate Europene ca partener al NATO, pentru reducerea dependenței de deciziile SUA; menținerea obiectivului de a împiedica Iranul să obțină arma nucleară, dar printr-o strategie „inteligentă”; dezvoltarea de alianțe regionale între state NATO, inclusiv trilaterala România–Polonia–Turcia, ca opțiune de apărare regională. [...]
NATO se confruntă cu cea mai dificilă criză de la înființare din cauza tensiunilor generate de Donald Trump , informează Adevărul . Alianța Nord-Atlantică, care a depășit provocări majore în ultimii ani, se află acum într-o situație critică, nu din cauza unui conflict european, ci a tensiunilor dintre Statele Unite, Israel și Iran. Această criză amenință să zdruncine fundația organizației create în timpul Războiului Rece. Declanșarea campaniei aeriene împotriva Iranului, pe 28 februarie, a determinat Washingtonul să exercite presiuni asupra aliaților europeni pentru a trimite nave militare în Strâmtoarea Ormuz. Refuzul acestora a provocat furia președintelui american Donald Trump, care a sugerat posibilitatea retragerii Statelor Unite din NATO. Această retorică a generat temeri în capitalele europene cu privire la angajamentul SUA față de securitatea colectivă. „Este cea mai dificilă poziție în care s-a aflat NATO de la înființare”, afirmă Max Bergmann, fost oficial al Departamentului de Stat american, citat de Reuters. Potrivit acestuia, alianța se confruntă cu o criză de încredere fără precedent. Dispute privind Strâmtoarea Ormuz Administrația Trump acuză aliații europeni că nu au oferit sprijin direct pentru deschiderea Strâmtorii Ormuz. Europenii, la rândul lor, susțin că nu au primit solicitări clare și că Washingtonul a fost nehotărât în privința unei eventuale misiuni. Această situație este văzută ca un avantaj pentru Rusia, premierul Poloniei avertizând că amenințările lui Trump sunt „planul de vis” al lui Putin. Tensiuni și perspective Criza actuală se adaugă altor tensiuni, cum ar fi amenințările lui Trump de a „lua” Groenlanda de la Danemarca și deciziile considerate favorabile Rusiei. În plus, la reuniunea G7, tensiunile dintre oficialii americani și europeni au fost evidente, semn al deteriorării relațiilor transatlantice. O lege adoptată în 2023 interzice unui președinte american să retragă SUA din NATO fără aprobarea a două treimi din Senat, un prag dificil de atins. Cu toate acestea, experții avertizează că Trump ar putea submina alianța prin refuzul de a apăra un stat membru. Eforturi de reconciliere În încercarea de a repara relația, Mark Rutte, secretarul general al NATO, va vizita Washingtonul pentru a-l convinge pe Trump să rămână angajat în alianță. Europenii au motive serioase să mențină legătura cu SUA, având în vedere capabilitățile militare americane esențiale pentru NATO. Chiar dacă tensiunile se vor calma, mulți analiști consideră că NATO nu va mai reveni la forma sa tradițională. „Închidem un capitol de 80 de ani de cooperare”, afirmă Julianne Smith, fost ambasador al SUA la NATO, subliniind că relația transatlantică va avea un aspect și o dinamică diferite în viitor. [...]
Donald Trump reflectează asupra limitelor puterii sale în contextul unui război cu Iranul care domină președinția sa, potrivit Reuters . Într-un discurs susținut miercuri, președintele american a discutat cu aliații și reporterii despre constrângerile pe care le întâmpină atât pe plan intern, cât și internațional. În weekendul anterior, mii de protestatari s-au adunat în orașele americane sub sloganul „No Kings”, exprimându-și opoziția față de politicile lui Trump. Într-un moment de sinceritate, Trump a declarat la Casa Albă: „Ei mă numesc rege acum, credeți asta? 'No king'. Sunt un rege atât de mare încât nu pot obține aprobarea pentru o sală de bal... Aș putea face mult mai multe dacă aș fi un rege.” Constrângeri interne și internaționale Trump a reflectat asupra limitărilor puterii sale în timpul unui prânz de Paște cu aliații apropiați, unde a menționat că războiul cu Iranul impune alegeri dificile, inclusiv neglijarea problemelor interne precum costurile îngrijirii copiilor. „Nu putem avea grijă de creșă. Trebuie să ne ocupăm de un singur lucru: protecția militară. Trebuie să apărăm țara”, a spus el. Aceste comentarii nu au fost incluse în discursul oficial de miercuri, care a fost mai serios și scriptat, fără a aborda în mod direct temerile legate de extinderea conflictului din Orientul Mijlociu. „Sunt un rege atât de mare încât nu pot obține aprobarea pentru o sală de bal... Aș putea face mult mai multe dacă aș fi un rege.” - Donald Trump Relația cu NATO și implicațiile internaționale În discursul său, Trump nu a criticat direct NATO, dar a petrecut zile întregi criticând alianța militară și amenințând cu retragerea. „Sperăm că nu vom avea niciodată nevoie de ei. Nu cred că vom avea nevoie de ei”, a spus Trump. Această retorică a alarmat aliații europeni, care încearcă să își prezinte cazul direct președintelui american. Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a discutat cu Trump, iar secretarul general NATO, Mark Rutte, va vizita Washingtonul săptămâna viitoare. Evenimente viitoare În perioada următoare, Trump va participa la mai multe evenimente, inclusiv la aprobarea unei săli de bal la Casa Albă și la tradiționalul eveniment de Paște, White House Easter Egg Roll. De asemenea, un candidat susținut de Trump va participa la alegeri în Georgia pentru a înlocui fostul reprezentant Marjorie Taylor Greene. Aceste evoluții subliniază complexitatea situației politice și internaționale cu care se confruntă administrația Trump, în timp ce războiul cu Iranul continuă să influențeze prioritățile interne și externe ale președintelui. [...]
Donald Trump a amenințat cu oprirea armelor pentru Ucraina pentru a presa aliații europeni să se alăture unei coaliții care să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, potrivit G4Media, care citează Financial Times și persoane informate despre discuții. Miza este una economică și de securitate energetică: Iranul ar fi închis strâmtoarea după atacuri ale SUA și Israelului la finalul lunii februarie, blocând o rută prin care trece aproximativ 20% din petrolul mondial. Închiderea a alimentat o criză globală a prețurilor la carburanți și riscuri de aprovizionare cu petrol, conform relatării. În acest context, Trump ar fi cerut luna trecută sprijinul flotelor NATO pentru redeschiderea căii navigabile, însă țările europene ar fi refuzat, invocând imposibilitatea unei astfel de operațiuni cât timp conflictul este în desfășurare. Mai mulți lideri europeni au transmis, potrivit articolului, că „acesta nu e războiul nostru”. Trei oficiali familiarizați cu discuțiile au spus că președintele SUA a reacționat amenințând cu oprirea livrărilor către PURL, inițiativa NATO de achiziție de arme pentru Ucraina finanțată de state europene. Ca urmare, pe 19 martie, un grup de țări – inclusiv Franța, Germania și Regatul Unit – a semnat o declarație de disponibilitate pentru a contribui la asigurarea trecerii în siguranță prin Strâmtoarea Ormuz; România a semnat, de asemenea, documentul. „Suntem acolo pentru a proteja NATO, pentru a-i proteja de Rusia. Dar ei nu sunt acolo pentru a ne proteja pe noi. Este ridicol”, a spus Trump, potrivit articolului, într-o ședință de cabinet de săptămâna trecută. Potrivit informațiilor citate, Mark Rutte ar fi avut mai multe convorbiri cu Trump și cu secretarul de stat Marco Rubio în cele două zile dinaintea declarației din 19 martie, iar un oficial a susținut că Trump era „destul de isteric” din cauza refuzului europenilor. Separat, Trump a declarat pentru Reuters că ar urma să spună într-un discurs televizat miercuri seară că ar lua în considerare „cu siguranță” retragerea din NATO; în paralel, premierul britanic Keir Starmer a anunțat că va găzdui discuții între cei 35 de semnatari privind formarea unei coaliții pentru redeschiderea strâmtorii „după ce luptele se vor fi oprit”. Articolul mai notează că operațiunile americano-israeliene împotriva Iranului au intensificat competiția globală pentru interceptoarele PAC-3 folosite în sistemele Patriot, relevante atât pentru statele din Golf, cât și pentru apărarea Ucrainei împotriva rachetelor rusești, ceea ce adaugă presiune asupra lanțurilor de aprovizionare militare. [...]
Donald Trump și Alexander Stubb au discutat „constructiv” despre NATO , într-un moment în care viitorul alianței este pus sub semnul întrebării, potrivit POLITICO . Președintele Finlandei, Alexander Stubb , considerat unul dintre cei mai apropiați interlocutori europeni ai lui Trump, a spus că a avut miercuri o „discuție constructivă” cu liderul american despre NATO și „rezolvarea problemelor”. Declarația vine pe fondul faptului că Trump a sugerat public că ar putea retrage Statele Unite din alianța transatlantică, un scenariu care ar schimba radical arhitectura de securitate construită după Al Doilea Război Mondial. Într-o postare pe X , Stubb a transmis că a vorbit cu Trump și că au avut un schimb de idei despre NATO, Ucraina și Iran, adăugând că „problemele există pentru a fi rezolvate, pragmatic”, fără să ofere detalii suplimentare despre conținutul convorbirii. Contextul imediat este războiul cu Iranul, început pe 28 februarie, după ce SUA și Israel au lansat raiduri aeriene asupra Iranului. Trump este nemulțumit de faptul că statele europene nu s-au alăturat pe deplin conflictului și că au fost reticente în a interveni militar în Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic pentru comerțul global, pe care Iranul l-a blocat ca reacție la atacuri. În plus, în această săptămână, Italia și Spania, state membre UE și NATO, au impus restricții pentru avioanele americane implicate în loviturile asupra Iranului. Mai târziu miercuri, Trump a declarat pentru Reuters că Statele Unite ar putea încheia în curând războiul cu Iranul, dar ar putea reveni cu „lovituri punctuale” dacă va fi necesar. Întrebat despre data exactă a încheierii conflictului, el a spus că nu poate preciza, dar că retragerea ar urma să se facă „destul de repede”. În paralel, liderii occidentali așteaptă un discurs național al lui Trump programat la ora 21:00, ora locală, în noaptea de miercuri spre joi în Europa. [...]
Tribunalul București a revocat definitiv controlul judiciar în cazul lui Călin Georgescu, iar fostul candidat la alegerile prezidențiale a reacționat public în noaptea de sâmbătă spre duminică, potrivit Mediafax . Măsura preventivă fusese instituită în februarie 2025. Georgescu a prezentat decizia instanței într-un registru religios, susținând că nu o consideră o victorie personală. „Primim acest pas înainte ca pe o lucrare a lui Dumnezeu, nu ca pe o biruință omenească.” În mesajul publicat pe Facebook, el a spus că a trăit „cu smerenie și recunoștință” momentul și i-a îndemnat pe susținători să rămână „uniți în post, rugăciune și dragoste”, făcând referire la perioada religioasă dinaintea Paștelui. Fostul candidat a mulțumit celor care au venit „săptămână de săptămână” la București și apoi la Buftea, „cu flori și tricolor”, indiferent de condițiile meteo, dar și celor care l-au sprijinit de la distanță. În același mesaj, el a afirmat că a înțeles că, „dincolo de încercări”, oamenii ar fi chemați să se regăsească într-un „ideal comun”, pe care îl definește drept „credința și binele poporului român”. Decizia Tribunalului București a venit după admiterea contestației formulate de avocații lui Călin Georgescu. Instanța a rejudecat cauza și a stabilit că măsura controlului judiciar „nu este temeinică”, dispunând ridicarea acesteia, mai notează Mediafax. [...]
