Știri
Știri din categoria Politică
Donald Trump nu va veni fizic la Summitul B9 de la București, dar ar urma să fie reprezentat, cel mai probabil, de Marco Rubio, potrivit Antena 3 CNN. Reuniunea este programată pentru 13 mai, în Capitală.
Conform sursei citate, președintele SUA a transmis o scrisoare de răspuns la invitație, în care a mulțumit României și Poloniei pentru creșterea alocărilor pentru Apărare ca procent din PIB și pentru intenția de a urca acest nivel „până la 5%” în anii următori. În aceeași scrisoare, Trump ar fi mulțumit și pentru sprijinul acordat în contextul războiului din Iran.
În paralel, participarea secretarului general al NATO la summit a fost confirmată de președintele României, Nicușor Dan, în cadrul unei conferințe comune cu Mark Rutte.
„L-am invitat pe domnul secretar general la summitul B9 de la București, iar invitația a fost acceptată, deci, o să-l avem în mai pe domnul Rutte la București; mulțumesc pentru asta”, a spus șeful statului.
Formatul București 9 (B9) este un mecanism de coordonare pe apărare între nouă state NATO de pe flancul estic — Polonia, România, Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania și Slovacia — creat în 2015 la inițiativa lui Klaus Iohannis și a președintelui Poloniei, Andrzej Duda. Potrivit Antena 3 CNN, grupul a apărut ca reacție la deteriorarea mediului de securitate după anexarea Crimeei și conflictul din Donbas, iar în 2025 summitul a avut loc la Vilnius.
La reuniunea de la București este așteptată prezența a aproximativ 15 lideri aliați și parteneri, iar printre invitați se numără și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, mai notează Antena 3 CNN. În același context, România și Polonia intenționează să invite statele scandinave să se alăture formatului B9, în cadrul summitului din luna mai.
Recomandate
Donald Trump a împins din nou în prim-plan ținta de 5% din PIB pentru apărare , susținând după summitul NATO de la Ankara că tot mai multe state fac eforturi să ajungă rapid la acest nivel, într-o mișcare care ar direcționa sume mari către industria de armament – în special către producători americani, potrivit G4Media . La conferința de presă de la finalul reuniunii din Turcia, președintele SUA a descris discuțiile drept un „summit de succes” și a insistat pe ideea de unitate între aliați. „Am văzut foarte multă înțelegere în camera unde au avut loc discuțiile (…) Nu mă așteptam ca oameni adulți să îmi spună că mă iubesc. Era foarte multă unitate în încăperea unde aveau loc discuțiile.” 5% din PIB, presiune bugetară și semnal pentru industria de apărare Trump a spus că la summit s-a discutat despre atingerea „cât mai repede” a țintei de 5% din PIB pentru cheltuieli de apărare, pe care a numit-o „o sumă uriașă” alocată anual. În aceeași intervenție, el a afirmat că, atunci când a venit la putere, cheltuielile erau „undeva la 1%”, că au fost crescute la 2% și că acum „ne îndreptăm spre 5%”. Ucraina și efectul de întoarcere a banilor către producătorii americani În ceea ce privește fondurile alocate de Uniunea Europeană și Canada pentru Ucraina, Trump a susținut că „cei mai mulți se duc în echipamente militare americane”. În acest context, el a caracterizat situația drept un impuls major pentru industria militară din SUA, pe măsură ce statele europene își întăresc apărarea. Trump a indicat și câteva direcții pe care le-a prezentat liderilor NATO ca priorități de investiții și producție, menționând: creșterea producției de rachete Tomahawk și Patriot; un parteneriat între Lockheed Martin și Rheinmetall pentru sisteme de rachete; lucrul la un sistem de rachete pentru Polonia; faptul că SUA ar avea „cele mai sofisticate drone din lume” în acest moment. La final, Trump a revenit la mesajul politic central al zilei, insistând că atmosfera din sală a fost una de coeziune. „Unitatea din acea cameră a fost remarcabilă. A fost un summit de succes.” [...]
Summitul NATO de la Ankara a împins aliații spre cheltuieli militare mai mari , într-un moment în care tensiunile legate de Iran și presiunea politică venită dinspre Washington au dominat discuțiile, potrivit Al Jazeera . Miza practică pentru statele membre este dublă: accelerarea achizițiilor și a capacităților industriale de apărare, pe fondul unui angajament financiar major pentru Ucraina. Cheltuieli de apărare: angajamente mari, ținte încă greu de atins Liderii NATO au convenit să crească bugetele de apărare și să dezvolte capacitățile militar-industriale ale alianței, inclusiv apărare aeriană și antirachetă. Declarația finală menționează „peste 50 de miliarde de dolari în noi achiziții”, orientate către: lovituri de precizie cu rază mare („deep precision strike”); apărare aeriană și antirachetă integrată; sisteme fără pilot; tehnologii avansate și capabilități de informații; un „cloud” transatlantic interoperabil pentru operațiuni militare și adoptarea unor modele puternice de inteligență artificială. Totuși, datele NATO citate în material arată că doar cinci dintre cei 32 de membri sunt estimați să atingă în 2026 ținta de 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare. Media cheltuielilor de bază în NATO Europa și Canada a fost 2,3% din PIB în 2025 și a urcat la 2,53% până acum în 2026, în timp ce SUA au raportat 3,17%. 70 de miliarde de euro pentru Ucraina și un pas spre producția de Patriot Pe agenda summitului, sprijinul pentru Ucraina a rămas central. NATO a promis 70 de miliarde de euro (80 de miliarde de dolari, aprox. 360 de miliarde de lei) în echipamente militare, asistență și instruire pentru Kiev și a afirmat „angajamente suverane” de a menține în 2027 cel puțin niveluri echivalente de sprijin. În paralel, președintele SUA, Donald Trump, a spus că Statele Unite ar urma să ofere Ucrainei dreptul de a produce sisteme de rachete Patriot, foarte scumpe și aflate la mare căutare. Zelenski a transmis ulterior pe X că este „recunoscător” și că discuția a vizat idei care ar putea întări pozițiile Ucrainei și apropia pacea. Contextul politic care apasă pe deciziile de buget Summitul s-a desfășurat pe fondul războiului SUA-Israel cu Iranul și al unor noi fracturi politice în interiorul alianței. Trump a declarat că memorandumul de înțelegere cu Teheranul este „încheiat”, iar secretarul general NATO, Mark Rutte, a spus că loviturile SUA au fost „absolut necesare”, invocând încălcarea armistițiului și atacuri asupra navelor comerciale în Strâmtoarea Hormuz . Declarația finală a cerut Iranului să respecte libertatea de navigație și a reiterat că Iranul nu trebuie să obțină o armă nucleară. În același timp, Trump a criticat public aliați pe tema răspunsului la războiul cu Iranul, cu referiri explicite la Spania și Regatul Unit, ceea ce a adăugat presiune politică asupra coeziunii interne, chiar dacă liderul american a descris summitul drept „foarte reușit” și caracterizat de „unitate”. Ce urmează: testul va fi implementarea, nu declarațiile Pentru mediul economic și industrial, consecința directă este că angajamentele NATO se traduc în cerere mai mare pentru producție și achiziții de apărare, dar și într-o problemă de execuție: datele arată că multe state sunt încă departe de țintele de cheltuieli asumate. În paralel, sprijinul financiar pentru Ucraina și eventualul transfer de capacitate de producție (Patriot) pot schimba ritmul livrărilor, dacă deciziile politice se transformă în contracte și licențe efective. [...]
Turcia își consolidează rolul de „furnizor de securitate” în regiune, iar pentru România asta înseamnă un partener-cheie la Marea Neagră într-un moment în care SUA își pot reduce implicarea în securitatea Europei, iar europenii sunt împinși să cheltuiască mai mult pentru apărare, potrivit unei analize prezentate de Digi24 , pe baza unui interviu cu profesorul Hüseyin Bağcı, co-fondator al Ankara Global Advisory Group. În această arhitectură de securitate în schimbare, Ankara își joacă simultan mai multe cărți: rămâne aliat NATO, negociază cu Uniunea Europeană, menține canale deschise cu Rusia și își folosește tot mai mult industria de apărare ca instrument de influență. Pentru București, miza este practică: accesul și echilibrul de putere la Marea Neagră, cooperarea în cadrul NATO și proiecte comune precum deminarea. De ce contează pentru România: Marea Neagră și „cheile” strâmtorilor Bağcı susține că, „pentru prima dată din 1774”, Marea Neagră „nu mai este un lac rusesc”, în condițiile în care Turcia controlează strâmtorile Bosfor și Dardanele prin Convenția de la Montreux (1936). În logica sa, acest control oferă Ankarei un avantaj strategic direct asupra accesului naval în Marea Neagră. În același context, jurnalista Cristina Cileacu ridică problema redeschiderii strâmtorilor pentru navele de război rusești după încheierea războiului, iar Bağcı descrie rolul Turciei drept unul de „control al ușii” de intrare/ieșire, cu efect asupra echilibrului regional. „Zero probleme” cu România și spațiu de cooperare în NATO În interviu, Bağcı afirmă că România este „una dintre puținele țări” cu care Turcia are „zero probleme” și leagă această relație de apartenența României la NATO. În opinia sa, cadrul aliat creează „mai multe oportunități de cooperare decât oricând”, inclusiv pe dimensiunea de securitate regională. Discuția revine și la cooperarea dintre România, Turcia și Bulgaria privind deminarea Mării Negre , văzută ca parte a vecinătății NATO în raport cu Rusia. Turcia între Occident și Rusia: avantaj geopolitic și geoeconomic Bağcı descrie politica externă a Turciei ca un „echilibru al puterii”, cu ambiția de a-și construi imaginea unei țări „furnizoare de securitate”. El punctează că Turcia: face parte din NATO și negociază cu Uniunea Europeană; nu recunoaște anexarea Crimeei și nu acceptă intervenția Rusiei în Ucraina; nu aplică sancțiunile economice împotriva Rusiei, tocmai pentru că nu este stat membru UE, ceea ce numește un avantaj „geopolitic și geoeconomic”. Totodată, Bağcı afirmă că Turcia vinde drone Ucrainei și că industria sa de apărare a devenit un atu, inclusiv prin livrări de drone, muniție și alte tipuri de armament către țări baltice și din Europa Centrală și de Est. Presiunea pe bugetele europene: de la 2% la 5% pentru apărare În discuția despre „NATO 3.0”, Bağcı avansează ideea că statele europene ar urma să își crească cheltuielile de apărare „de la 2% la 5% în următorii ani” și menționează „peste un trilion de dolari pentru următorii doi ani”, în contextul în care Europa își asumă mai mult din povara securității, iar SUA ar reduce treptat prezența. În lectura sa, consecința economică este directă: „buzunarele țărilor europene vor fi mai goale”, pe măsură ce finanțarea apărării crește. Ce urmează: mai multă securitate regională, dar și mai multă presiune financiară Interviul conturează o dublă tendință: pe de o parte, întărirea rolului Turciei în Marea Neagră și în arhitectura europeană de securitate; pe de altă parte, o perioadă în care statele europene, inclusiv cele de pe flancul estic, vor fi împinse să aloce mai multe resurse pentru apărare. În acest tablou, relația București–Ankara apare ca un canal de cooperare cu relevanță operațională la Marea Neagră și în cadrul NATO, fără ca materialul să detalieze pași concreți suplimentari dincolo de proiectele deja menționate. [...]
Cadourile diplomatice cu arme de foc intră pe un traseu strict de evidență și pază , după ce președintele României, Nicușor Dan , a primit la Summitul NATO de la Ankara un pistol și muniția aferentă, potrivit G4Media . Arma nu rămâne la dispoziția președintelui, ci este preluată și gestionată instituțional, conform procedurilor. În cadrul reuniunii, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, le-a oferit liderilor participanți câte o armă de foc și muniție. Pentru Nicușor Dan, cadoul a fost un pistol Gumusay, însoțit de documente legale de proveniență, conform unei licențe de export emise de Ministerul Apărării Naționale al Republicii Turcia. Ce se întâmplă cu arma: verificare, evidență, depozitare Echipa de protecție a președintelui a preluat pistolul pentru verificări, după care arma a fost luată în evidență de Administrația Prezidențială, „conform procedurilor specifice”, arată publicația. În continuare, pistolul urmează să fie păstrat în cadrul Serviciului de Protecție și Pază, pe baza unei convenții încheiate cu Administrația Prezidențială, cu respectarea dispozițiilor legale aplicabile. Context: ce tip de armă este „Gumusay” G4Media precizează că pistolul Gumusay este un revolver (armă cu butoiaș) produs de compania turcească Gumusay, cunoscută în special pentru modelul Gumusay.357 Magnum, descris ca fiind recunoscut pe piața de profil pentru construcția robustă și designul clasic. [...]
Traian Băsescu susține că refuzul lui Nicușor Dan de a folosi „pârghia” anticipatelor prelungește criza guvernamentală , într-un moment în care președintele ar trebui să forțeze o decizie rapidă privind formarea unui nou Executiv, potrivit HotNews . Fostul șef al statului a făcut aceste afirmații într-un interviu pentru Recorder , unde a enumerat mai multe „greșeli” pe care i le atribuie lui Nicușor Dan în gestionarea crizei politice. Miza: instrumentul anticipatelor ca presiune asupra partidelor În opinia lui Băsescu, „marea greșeală” ar fi excluderea din start a alegerilor anticipate . El spune că, având „doi ani și jumătate în față”, președintele ar avea un instrument de presiune asupra partidelor care nu vor alegeri rapide și ar trebui cel puțin „să o creeze tactic”, chiar dacă nu o folosește efectiv. Critica de ritm și intervenție: „modul întârziat cum lucrează” Băsescu îi reproșează lui Nicușor Dan lentoarea în luarea deciziilor, comparând cu reacțiile din timpul propriului mandat la desemnarea premierilor. În același registru, afirmă că președintele ar fi trebuit să intervină în discuțiile dintre partide înainte de votarea moțiunii de cenzură împotriva guvernului Bolojan, apreciind că șeful statului ar fi evaluat greșit efectele moțiunii și reacția PNL. Desemnarea premierului și relația cu partidele Fostul președinte menționează și episodul în care Adrian Veștea a fost vehiculat ca propunere de premier, susținând că Nicușor Dan ar fi trebuit să-l informeze pe Ilie Bolojan, chiar dacă știa că acesta ar respinge varianta, pentru a păstra „o colaborare loială” între instituții. În final, Băsescu critică lipsa unei decizii ferme privind viitorul premier și spune că președintele ar putea „iarăși” să se îndrepte spre „o opțiune greșită”, invocând numele lui Alexandru Nazare. El argumentează că, în condițiile în care PSD și PNL ar avea câte o propunere, președintele ar trebui să aleagă una dintre ele, nu „a treia”, și afirmă că responsabilitatea ar fi fost transferată către partide „în mod neconstituțional”, în opinia sa. „Toată lumea îi spune: «Mai ai o pârghie, fă o desemnare». El nu face nimic. Practic, nu poate servi țara.” [...]
Nicușor Dan își leagă mesajul extern de economie și securitate, mizând pe investiții americane și pe rolul Mării Negre în creșterea relevanței portului Constanța , potrivit HotNews , care citează un interviu acordat Digi24. Președintele a respins acuzațiile că ar fi un apropiat al mișcării MAGA din jurul administrației Trump, susținând că poziția sa nu ține de ideologie, ci de interesul României de a menține o relație solidă între SUA și Europa. „Nu este în niciun caz, nu e vorba de ideologie aici. [...] Interesul nostru este ca relația între Europa și Statele Unite să fie cât mai bună cu putință.” SUA, „țintă” pentru securitate și economie În enumerarea obiectivelor de politică externă, Nicușor Dan a reluat ideea că relația cu Statele Unite rămâne centrală atât din perspectiva securității, cât și a economiei, punctând explicit nevoia de investiții americane în România. „Statele Unite rămâne principala țintă pentru noi, și securitate și economie. E important să avem investiții importante americane în România.” Marea Neagră și Constanța: securitatea ca multiplicator economic Șeful statului a insistat pe importanța strategică a Mării Negre, nu doar în legătură cu exploatarea zăcămintelor de gaze, despre care a spus că este preconizată să înceapă în 2027, ci și ca zonă de conectare economică spre regiunea Mării Caspice. El a legat direct securitatea regională de potențialul comercial al portului Constanța și de ambiția de a construi, împreună cu Bulgaria, o „interfață” între Europa și „Asia apropiată”, în contextul unei strategii la nivelul UE pentru un hub de securitate maritimă, pentru care urmează să fie discutată finanțarea. „Cu cât Marea Neagră este mai sigură, cu atât portul Constanța va deveni mai relevant și capacitatea lui comercială, economică mai importantă.” Ce mai urmărește pe termen mediu Pe lângă axa SUA–UE și Marea Neagră, Nicușor Dan a vorbit despre amplificarea unor parteneriate cu țări europene, despre care a spus că sunt „insuficient fructificate” economic. Totodată, a indicat ca direcție de termen mediu reluarea prezenței României în spații precum Orientul Mijlociu și Africa, unde România ar fi avut în trecut relații culturale și diplomatice pronunțate, dar a precizat că nu este un obiectiv imediat. [...]
