Știri
Știri din categoria Politică
Premierul Ilie Bolojan avertizează că va elibera din funcție demnitarii care reprezintă Guvernul, dar îl atacă public, iar mesajul indică o posibilă resetare rapidă a echipei guvernamentale dacă PSD își retrage sprijinul politic, pe fondul unei crize care riscă să blocheze deciziile executive, potrivit news.ro.
Bolojan a spus, duminică seară la B1TV, că este inacceptabil ca persoane aflate în structura guvernamentală să îl critice pe premier „prin postări” și că, dacă acestea „nu au demnitatea să demisioneze”, atunci „trebuie să le-o redai, eliberându-i din funcție”. Declarația a venit după ce a fost întrebat dacă va demite secretari de stat, șefi de agenții sau prefecți susținuți de PSD, în cazul ieșirii partidului de la guvernare.
Premierul a indicat că „decizia rațională” este înlocuirea persoanelor numite de partidul care pleacă de la guvernare, dar a nuanțat că nu toți cei propuși politic trebuie schimbați automat. Bolojan a făcut distincția între:
Întrebat dacă va rămâne în interimat 45 de zile, Bolojan a răspuns că „în perioada următoare” se va proceda conform Constituției și a subliniat că, atât timp cât Guvernul nu este demis de Parlament prin moțiune de cenzură, acesta va funcționa în termenele prevăzute.
În același context, premierul a legat tensiunile politice de măsurile de corecție bugetară și de eliminarea „pierderilor cronice”, afirmând că nu mai pot fi avansate soluții fără „fundament financiar”.
PSD „ar urma” să își retragă luni sprijinul politic pentru premier, moment care, conform informațiilor din articol, deschide o perioadă de scenarii politice pentru continuarea guvernării.
Recomandate
PSD spune că încă nu există o majoritate pentru învestirea Guvernului, dar Sorin Grindeanu susține că negocierile „stau mai bine” decât acum câteva săptămâni , potrivit HotNews . Mesajul indică o posibilă schimbare de ritm în discuțiile pentru depășirea crizei politice, fără ca PSD să revendice, deocamdată, o formulă concretă de majoritate. Declarațiile au fost făcute luni seară, la România TV, unde liderul PSD a spus că partidul va continua să încerce să contureze „o majoritate care să excludă voturi extremiste”, pe care o prezintă drept o soluție de stabilitate. „Lucrurile par a sta mai bine decât în urmă cu două sau trei săptămâni. O să vedem în zilele următoare dacă președintele va considera necesar să ne mai cheme la o consultare.” Linia roșie: fără colaborare guvernamentală cu AUR Grindeanu a reluat poziția PSD împotriva unei colaborări guvernamentale cu AUR, deși a nuanțat că, la votul de învestire, decizia fiecărui parlamentar este „personală”, dincolo de disciplina de partid. El a spus că respectă votanții tuturor partidelor, inclusiv ai AUR, dar a criticat „populismul” și a afirmat că îi este greu să își imagineze o guvernare comună. „Minoritate de blocaj” și presiune pe premierul demis Întrebat despre un termen pentru deblocarea crizei, liderul PSD a insistat că „în acest moment nu putem vorbi de o majoritate în Parlament”, ci de „o minoritate de blocaj”. În această cheie, el l-a indicat pe premierul demis Ilie Bolojan drept principalul responsabil pentru blocaj, susținând că „se agață în continuare de putere” și că PSD ar fi acceptat „aproape toate variantele” vehiculate, inclusiv un acord politic. În lipsa unor detalii despre o formulă de majoritate și despre calendar, singurul reper avansat de Grindeanu rămâne posibilitatea unor noi consultări la Cotroceni „în zilele următoare”, dacă președintele le va considera necesare. [...]
PNL respinge ideea unei „comisii de criză” în Parlament, invocând limite constituționale , după ce liderul PSD Sorin Grindeanu a cerut înființarea unui astfel de for și convocarea unei sesiuni extraordinare, potrivit G4Media . Miza disputei este una de reglementare: ce poate face Parlamentul, procedural și constituțional, într-o criză guvernamentală, fără să preia atribuții ale Executivului. Grindeanu a susținut că România este „neguvernată” și a enumerat mai multe probleme, de la „spitale cu posturi blocate” și „prețuri în creștere” până la „atacuri cibernetice asupra instituțiilor statului” și o „piață imobiliară paralizată”. În acest context, PSD propune o „Comisie de criză” și o sesiune extraordinară „urgentă” pentru „deblocarea” situației. Ce contestă PNL: procedura parlamentară și riscul de neconstituționalitate Replica PNL, transmisă prin deputatul Ionel Bogdan, este că o astfel de structură nu există în regulile Parlamentului și că inițiativa ar fi o „invenție” care ar prelungi blocajul politic. Liberalii afirmă că, în procedura parlamentară, există doar: comisii permanente, comisii speciale, comisii de anchetă. În plus, PNL susține că propunerea PSD ridică „serioase probleme de constituționalitate”, argumentând că Parlamentul „nu se poate substitui Guvernului” și nu poate prelua atribuțiile Executivului pentru administrarea unor crize guvernamentale. Contextul politic invocat de liberali PNL mai afirmă că PSD ar fi generat actuala criză politică prin inițierea și votarea moțiunii de cenzură și acuză partidul că urmărește controlul Guvernului „după ce nu a reușit să-și pună propriul Executiv”. În poziția citată, PNL mai invocă experiența unei coaliții în care PSD „lua decizii și apoi nu le respecta” și concluzionează că România ar avea nevoie de „soluții constituționale și de responsabilitate”, nu de „improvizații instituționale” și comisii „inventate ad-hoc”. [...]
Suspendarea efectelor Congresului PNL menține un vid de conducere și prelungește incertitudinea internă , după ce Curtea de Apel București a respins contestația partidului la decizia de suspendare, potrivit HotNews . PNL a transmis că „a luat act” de hotărârea instanței și că suspendarea rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a procesului în care se judecă cererea de anulare a deciziilor luate la Congresul Extraordinar. Partidul susține că este „încă o etapă” într-un litigiu mai amplu și că îl va duce „până la capăt”, folosind „toate căile legale”. Ce a decis instanța și de ce contează pentru funcționarea partidului Curtea de Apel București a judecat contestația PNL împotriva deciziei Tribunalului București de suspendare a hotărârii privind convocarea Congresului Extraordinar și a respins apelul. Miza imediată nu este anularea deciziilor Congresului, ci menținerea suspendării efectelor acestora până la judecarea solicitării de anulare, într-un dosar separat. Consecința practică, așa cum reiese din informațiile prezentate, este revenirea la vechea conducere, cu patru prim-vicepreședinți, între care se află trei contestatari ai lui Ilie Bolojan : Adrian Veștea, Nicoleta Pauliuc și Cătălin Predoiu (menționat ca demisionar între timp). Poziția PNL: respectă hotărârea, dar nu își schimbă linia politică În comunicatul citat, PNL afirmă că decizia instanței „vine în contradicție cu voința, democratic exprimată” de membrii partidului, dar că o va respecta. Totodată, formațiunea susține că hotărârea „nu schimbă direcția politică” și „nu afectează voința majorității liberalilor”. PNL a adăugat și un mesaj politic la adresa PSD, susținând că nu va accepta „infiltrarea sau influențarea deciziilor sale” de către persoane sau grupuri care ar promova interesele PSD „sub diverse formule sau etichete, aparent independente”. Context: conducerea aleasă la Congres și pașii următori în instanță La Congresul PNL a fost aleasă o nouă conducere în care Ilie Bolojan era președinte, Robert Sighiartău secretar general și Dan Motreanu prim-vicepreședinte. În paralel cu suspendarea efectelor Congresului, continuă procesul care vizează anularea deciziilor Congresului și invalidarea noii conduceri. Pentru contextul procedural al dosarului, HotNews a relatat anterior despre ședința Curții de Apel București privind suspendarea convocării Congresului, în materialul disponibil aici . [...]
AUR își închide opțiunea de colaborare cu PSD cât timp Sorin Grindeanu rămâne la conducere , o poziționare care reduce spațiul de negociere parlamentară în jurul unor voturi-cheie și al conducerii Camerei Deputaților, potrivit Mediafax . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , a scris într-o postare pe Facebook că formațiunea sa „nu va încheia nicio înțelegere politică, «de niciun fel», cu PSD” atât timp cât Sorin Grindeanu conduce partidul. În același mesaj, Peiu afirmă că, dacă în Parlament ar fi supusă la vot schimbarea lui Grindeanu din funcția de președinte al Camerei Deputaților, aleșii AUR ar susține o astfel de inițiativă. „AUR nu va mai putea face nicio înțelegere politică, de niciun fel, cu PSD, cât timp Sorin Grindeanu este președinte al acelui partid (...) Dacă vreodată cineva va supune la vot înlocuirea lui Grindeanu de la conducerea Camerei Deputaților, parlamentarii AUR vor avea tendința naturală de a vota acest lucru; motivul? Este greu de apărat un om cu atâtea carențe morale”, a scris Peiu. Ce înseamnă politic: semnal de blocaj pe negocieri și pe voturi în Parlament Mesajul AUR fixează o linie roșie explicită față de PSD, condiționată de persoana lui Sorin Grindeanu. În practică, o astfel de poziționare poate îngreuna orice formule de cooperare punctuală între cele două partide, inclusiv în situații în care ar exista inițiative parlamentare sau voturi care ar necesita majorități variabile. Peiu își motivează atacul prin acuzații de „ipocrizie” la adresa lui Grindeanu și printr-o dispută legată de reproșurile PSD privind „valorile europene”. Liderul senatorilor AUR mai susține că parlamentarii AUR nu ar avea motive să părăsească partidul și afirmă că AUR susține „ferm” apartenența României la UE și NATO. Contextul disputei: replici după declarații despre o posibilă colaborare Potrivit relatării, Peiu reacționează și la criticile lui Grindeanu legate de faptul că AUR nu ar fi votat „guvernul Veștea”, despre care senatorul AUR spune că ar fi fost format „prin racolarea unui grup de parlamentari de la un alt partid”. În același timp, poziția AUR vine pe fondul unor declarații publice ale lui Grindeanu despre dificultatea de a-și imagina o colaborare guvernamentală cu AUR, invocând credibilitatea unor lideri ai formațiunii și divergențe privind raportarea la valorile europene, conform informațiilor citate în material. [...]
PSD riscă să-și agraveze declinul electoral dacă ajunge la anticipate , iar calculele interne indică faptul că o nouă rundă de alegeri ar putea împinge partidul într-un scenariu „și mai negru” decât rezultatul deja slab din 2024, potrivit HotNews . În material se arată că PSD a obținut la alegerile parlamentare din 2024 „un scor în jurul a 22%”, descris drept cel mai slab rezultat al partidului la acest tip de scrutin din ultimii 35 de ani. Pe acest fundal, perspectiva alegerilor anticipate este prezentată ca un risc suplimentar, cu efecte potențial mai severe decât cele deja contabilizate. Un element notat este faptul că Nicușor Dan și PSD ar fi găsit „un nou punct de conexiune”: poziționarea față de alegerile anticipate. Publicația susține că „calcule mai atente” arată care ar fi efectele pentru PSD ale întoarcerii la urne, iar strategi din Kiseleff ar fi conștienți de miza reală, „indiferent câte mesaje optimiste promovează”. În același registru, HotNews indică faptul că mai mulți lideri ai partidului — Olguța Vasilescu și Claudiu Manda, Sorin Grindeanu și Marian Neacșu — ar evalua că PSD se află în prezent „într-o situație infinit mai bună” decât cea în care s-ar putea regăsi după anticipate, ceea ce sugerează o presiune internă pentru evitarea acestui scenariu. [...]
Blocajul politic riscă să întârzie adoptarea legii salarizării și să pună presiune pe fondurile europene , în condițiile în care PNL avertizează că modificările incompatibile cu jaloanele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) pot periclita banii europeni, potrivit Adevărul . Tema este în prim-plan înaintea ediției de marți, 21 iulie, a „Interviurilor Adevărul”, unde europarlamentarul PMP Eugen Tomac anunță că va discuta despre criza politică și blocajul formării noului Guvern. Miza imediată a tensiunilor din coaliția de guvernare este proiectul legii salarizării, pe care PSD a transmis că nu îl va susține „în forma actuală”. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a motivat poziția partidului prin faptul că noua lege i-ar dezavantaja pe profesori, medici și militari, conform articolului. De cealaltă parte, PNL susține că legea salarizării unitare trebuie să respecte atât condițiile negociate cu Comisia Europeană, cât și „posibilitățile reale ale bugetului de stat”. Liberalii afirmă că sprijină doar amendamentele compatibile cu jaloanele PNRR și acceptate de Comisia Europeană, avertizând că restul „pun în pericol banii europeni cuveniți României”. Presiune pe calendar: PNL cere sesiune extraordinară În același context, PNL cere convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară „chiar de săptămâna viitoare”, pentru ca proiectele să fie adoptate rapid. Partidul mai avertizează că întârzierile sau blocajele politice pot avea consecințe directe asupra fondurilor europene. 77 de zile de guvern interimar și consultări fără rezultat Eugen Tomac ar urma să abordeze și blocajul formării unui nou Guvern, în condițiile în care se împlinesc 77 de zile de guvern interimar. Ultimele consultări convocate de președintele Nicușor Dan au avut loc pe 13 iulie, la Cotroceni, dar s-au încheiat fără un rezultat concret, iar liderii fostei coaliții au plecat fără declarații publice, potrivit relatării. Într-o analiză publicată de „Adevărul”, politologul Sergiu Mișcoiu (Universitatea Babeș-Bolyai) a trecut în revistă variantele de executiv discutate la Cotroceni și a avertizat că un posibil cabinet de „armistițiu” ar putea pierde susținerea la următoarea dispută majoră între partide. Mișcoiu mai leagă dificultățile președintelui de a coagula o majoritate parlamentară de percepțiile create în jurul opțiunilor sale politice, deși, doctrinar, acesta ar aparține unei alte familii politice decât cea cu care a fost asociat în ultimele luni. [...]
