Știri
Știri din categoria Politică

Premierul Ilie Bolojan spune că o eventuală criză politică ar putea împinge în sus costurile de finanțare ale României și ar pune în pericol investițiile din fonduri europene, în contextul în care PSD urmează să decidă dacă își retrage sprijinul politic după consultarea de luni, potrivit G4Media. Bolojan a afirmat că nu va demisiona nici dacă PSD rupe sprijinul, adăugând că președintele Nicușor Dan nu i-a cerut demisia.
În intervenția la B1, Bolojan a acuzat PSD că „minte” când neagă implicarea în decizii, susținând că „există stenograme și martori” și că s-a creat „un climat de instabilitate politică”, care ar fi culminat cu „instabilitatea economică”. El a avertizat că, începând de luni, s-ar putea declanșa o criză politică „pe lângă criza economică mondială”, cu efecte negative pentru țară.
Bolojan a legat explicit instabilitatea politică de costurile la care se împrumută statul și de capacitatea de a duce la capăt investițiile finanțate din bani europeni.
„O atare situație înseamnă o creștere a dobânzilor la sumele la care se împrumută țara și există riscul să nu ne finalizăm investițiile cu fondurile europene.”
Tot el a susținut că nu există „alte soluții” pentru corectarea deficitului, iar soluțiile aplicate până acum ar fi fost „validate de agențiile de rating, de Banca Națională și de cei care ne creditează”.
Premierul a spus că nu se retrage din funcție în funcție de decizia PSD și a argumentat că ar fi făcut un pas înapoi doar dacă ar fi existat soluții alternative credibile propuse de PSD, ceea ce, în versiunea sa, nu s-a întâmplat.
Bolojan a mai afirmat că social-democrații și-ar dori „un premier marionetă”, „doar de formă”, care să „deconteze nota de plată a guvernării”. În același timp, a indicat că, atunci când membri ai guvernului îl critică public pe premier, „decizia rațională este să-i înlocuiești”, deși a nuanțat că nu toți oamenii propuși de un partid trebuie schimbați automat, invocând existența unor persoane „competente” inclusiv din PSD.
Bolojan a spus că verificările făcute „în diverse zone ale economiei”, inclusiv în energie, au deranjat și a anunțat că a primit date „vineri” și că „săptămâna viitoare” le va publica. În același pasaj, a avansat ideea că prețul la energie ar putea scădea „cu 20%-30%” într-un an, „dacă facem ordine în această zonă”, menționând blocarea accesului producătorilor ca problemă.
Pe fondul riscului de instabilitate, premierul a mai spus că este „foarte posibil” ca, în lipsa stabilității politice, să fie necesare discuții cu grupurile parlamentare pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR, astfel încât România să nu piardă banii.
În privința coaliției, Bolojan a afirmat că UDMR ar fi fost „un factor de echilibru” și că nu are semnale că formațiunea ar dori să se retragă de la guvernare. De asemenea, a spus că a avut „o colaborare bună” cu președintele României în ultimele 10 luni și că, într-un Parlament fragmentat, este nevoie de coaliție.
Recomandate

Ilie Bolojan avertizează că derapajele populiste ale viitorului guvern pot duce la suspendarea imediată a fondurilor europene , în cazul în care măsurile adoptate ar contraveni angajamentelor asumate de România în relația cu Comisia Europeană , potrivit news.ro . Într-o intervenție de joi seară la Euronews România , premierul interimar a descris explicit riscul unor decizii care ar dezechilibra bugetul: scăderi de venituri fără reducerea cheltuielilor sau creșteri de cheltuieli fără acoperire în venituri. În acest scenariu, a spus Bolojan, mecanismul convenit cu Comisia Europeană ar putea declanșa blocarea finanțărilor pentru proiecte europene. „Dacă vine un guvern care vine cu politici populiste (...) practic, conform înţelegerii pe care o avem cu Comisia, ni se suspendă proiectele europene imediat.” Presiunea bugetară și costul energiei, pe agenda viitorului Executiv Bolojan a susținut că viitorul guvern va fi obligat să țină cont de „problemele bugetare și financiare” ale României, într-un context pe care l-a descris drept o combinație de crize: bugetară, a prețului la energie (cu efect asupra competitivității economiei) și a capacității administrative de a închide lucrări publice. El a indicat și un blocaj operațional: proiecte care „nu se mai termină cu anii” și întârzieri generate de birocrație, ceea ce complică atât implementarea, cât și justificarea cheltuielilor în fața finanțatorilor europeni. PNRR și riscul de a pierde bani din granturi Premierul interimar a amintit că România mai are de îndeplinit „opt reforme importante” din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și că, în paralel, trebuie finanțate lucrările prin fonduri europene astfel încât țara să nu piardă bani din componenta de grant (finanțare nerambursabilă). În perioada următoare, a adăugat el, autoritățile trebuie să fie „foarte atente” la recepția lucrărilor finanțate din bani europeni, pentru ca acestea să fie acceptate ca conforme și de către Comisia Europeană. Avertisment politic: guvernare fără „livrabile” și efecte pe termen lung Bolojan a spus că „cea mai proastă situație” ar fi o guvernare fără rezultate concrete („livrabile”), susținută „artificial” în Parlament, combinată cu revenirea la politici populiste. În acest caz, a avertizat el, riscurile s-ar amplifica până în 2028, când România ar putea ajunge la „un vot puternic antisistem”. [...]

PNL condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de excluderea PSD din zonele-cheie ale executivului , iar premierul interimar Ilie Bolojan spune că partidul său „și-a pierdut total încrederea” în social-democrați și pune sub semnul întrebării eficiența unui cabinet tehnocrat, potrivit Digi24 . Declarațiile vin în contextul desemnării lui Eugen Tomac de către președintele Nicușor Dan pentru funcția de premier. Bolojan susține că PSD ar prefera un guvern tehnocrat deoarece „îl ajută să fugă de răspundere”, după moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului. Linia roșie trasată de PNL: fără oameni asociați PSD în guvern Bolojan afirmă că PNL nu poate vota un guvern în care există „secretari de stat desemnați de PSD” sau miniștri „în mod evident asociați” acestui partid. Argumentul său este că, în perioada guvernării comune, PSD „nu și-a respectat înțelegerile”, deși ar fi existat „un program de guvernare scris, cu elemente explicite”. Într-o intervenție la Euronews, premierul interimar a acuzat PSD că „a mințit”, „a căutat să identifice vinovații” și că a ajuns să dărâme Guvernul „atunci când interesele clientelei politice au fost afectate”, concluzionând că „nemaiexistând nicio bază de încredere”, PNL nu mai poate merge mai departe alături de PSD. Miza operațională: controlul asupra eșaloanelor 2 și 3 Un punct central al mesajului este legat de aparatul administrativ. Bolojan spune că nu pot fi avute în vedere „schemele de personal” pentru posturi ocupate prin concurs, însă susține că „o bună parte” din oamenii de decizie din eșaloanele 2 și 3, inclusiv din serviciile deconcentrate, ar fi ajuns „pe o filieră a PSD”, ceea ce ar însemna o reprezentare indirectă a partidului în aparatul de stat. Pe acest raționament, PNL respinge ideea unui guvern în care „oameni de decizie care generează politicile guvernului provin de la PSD”. Ce urmează: votul din Parlament și testul majorității Bolojan afirmă că „trebuie văzut dacă va trece acest guvern”, iar dacă va trece, el nu se așteaptă ca „comportamentul PSD” să se schimbe. În logica expusă de premierul interimar, un guvern tehnocrat ar avantaja PSD tocmai prin reducerea costului politic al guvernării, în timp ce deciziile ar rămâne de dus în Parlament. [...]

Constantin Toma avertizează că instabilitatea guvernamentală blochează măsuri bugetare , iar o eventuală revenire a PSD la putere ar putea readuce politici de creșteri de salarii și pensii „nesustenabile”, cu presiune directă pe finanțele publice, potrivit Digi24 . Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma (PSD), care a demisionat recent din toate funcțiile deținute în partid, spune că „cruciada bunului simț” începută de Ilie Bolojan „trebuie continuată”, pe fondul unei situații politice pe care o descrie drept lipsă de „guvern stabil”, cu efecte negative în plan administrativ și bugetar. Într-o intervenție la Euronews România , citată de News.ro, Toma a susținut că, dacă PSD revine la guvernare, „probabil vom avea aceleași măsuri proaste”, pe fondul presiunii din sondaje pentru majorări de venituri și reduceri de taxe, pe care le consideră imposibil de aplicat „în acest moment”. „Din păcate, în momentul ăsta, dacă vine PSD-ul, probabil vom avea aceleași măsuri proaste (...) să mărim salarii, să mărim pensii, să micșorăm taxele și impozitele, absolut lucruri care nu se pot face în acest moment.” Miza: disciplina bugetară și reducerea cheltuielilor Toma afirmă că nu există „alte soluții” în afara reducerii cheltuielilor bugetare, indicând că promisiunile simultane de creșteri de cheltuieli și tăieri de taxe ar pune presiune pe buget. În același context, el a legat actuala instabilitate de calcule politice făcute după ce PSD a răsturnat Guvernul, mizând – susține el – pe un „puci” în PNL care „a eșuat”. „Nu a ieșit puciul din PNL”: cum descrie Toma blocajul politic Primarul Buzăului a relatat că, în interiorul PSD, existau așteptări că Ilie Bolojan va fi înlăturat printr-o schimbare de putere în PNL, ceea ce ar fi permis menținerea PSD la guvernare. În versiunea sa, acest scenariu nu s-a materializat, iar consecința este un executiv fără stabilitate. „Nu a ieșit puciul din PNL, am rămas cu Bolojan și iată în ce situație am ajuns, țara în momentul ăsta nu are guvern stabil și asta ne creează foarte multe probleme.” În materialul citat nu sunt oferite detalii suplimentare despre ce măsuri concrete ar urma sau despre un calendar politic, dincolo de evaluările și avertismentele formulate de Constantin Toma. [...]

Desemnarea lui Eugen Tomac ca premier riscă să prelungească blocajul politic , în condițiile în care nu este conturată o majoritate parlamentară pentru învestire, iar partidele resping formula de guvern tehnocrat, potrivit Antena 3 , care citează surse politice. Conform informațiilor publicației, președintele Nicușor Dan ar urma să anunțe joi desemnarea lui Eugen Tomac ca prim-ministru și încredințarea mandatului de a alcătui Guvernul. Tomac ar avea la dispoziție 10 zile pentru a forma un cabinet și a obține votul Parlamentului. Miza imediată este însă aritmetica parlamentară: sursele citate indică faptul că, „deocamdată”, nu există cele 233 de voturi necesare pentru învestire. În acest context, numirea ar putea deschide o rundă de negocieri fără garanția unui rezultat, ceea ce menține incertitudinea asupra conducerii executive. Guvern tehnocrat, dar fără acordul partidelor Formula de cabinet avută în vedere ar fi una tehnocrată, variantă respinsă deja, „declarativ”, de liderii fostei coaliții de guvernare. Antena 3 notează că anunțul a întârziat tocmai pentru că această opțiune nu este agreată de partide și majoritatea necesară nu este configurată, iar președintele ar fi evitat să facă o desemnare care să fie respinsă în Parlament. În plus, PNL și USR ar respinge un guvern tehnocrat dacă în eșaloanele doi și trei (funcții precum secretari de stat, prefecți și subprefecți) ar fi numiți oameni ai PSD. În același timp, social-democrații sunt prezentați drept „cei mai flexibili” față de tehnocrați, dar cu condiția de a-și putea numi propriii oameni în eșalonul doi. Discuțiile de la Cotroceni și lista de nume vehiculată Potrivit surselor politice citate, Nicușor Dan a discutat marți cu Ilie Bolojan, fără să îl convingă să susțină guvernul. Bolojan i-ar fi transmis președintelui că trebuie să vadă lista de miniștri și „să vorbească la partid”. În încercarea de a debloca situația, președintele i-a chemat separat la Cotroceni pe liderii PNL și USR: Ilie Bolojan a fost convocat marți, iar Dominic Fritz miercuri. Aceleași surse indică faptul că ar fi „creionată” o listă de posibili miniștri tehnocrați pe care Tomac ar urma să o prezinte la negocieri, între care: Mihnea Motoc – Apărare; Luca Niculescu – Externe; consilierul prezidențial Sorin Costreie – Educație; „un arhitect cunoscut” – Dezvoltare; „un director de spital bucureștean” – Sănătate. Pentru portofolii precum Interne și Justiție, „încă se căutau soluții”, potrivit materialului. În lipsa unei majorități confirmate, următoarele zile vor testa dacă desemnarea poate produce rapid un acord politic sau dacă procesul de formare a guvernului intră într-o nouă etapă de negocieri prelungite. Informațiile sunt prezentate de Antena 3 ca provenind din surse politice și nu sunt confirmate oficial în material. [...]

O plângere a AEP la Parchetul General riscă să blocheze rambursarea a 930.000 de lei din cheltuieli electorale , după ce inspectorii au considerat suspect un transfer de 144.000 de lei către sora lui Nicușor Dan dintr-un cont alimentat masiv cu donații de campanie, potrivit HotNews . Tranzacția vizată este un virament din 7 martie 2025, când Nicușor Dan ar fi transferat 144.000 de lei (28.000 de euro, aprox. 140.000 lei) către sora sa, Claudia Dan, din contul personal deschis la BCR, cont în care strângea bani pentru campania prezidențială, conform datelor din dosarul în care se judecă cu Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), citate de G4Media. De ce contează: dosar penal și bani publici de rambursat Inspectorii AEP au interpretat plata ca o posibilă folosire a fondurilor provenite din donații pentru achitarea unei datorii personale și au sesizat Parchetul General la 24 aprilie 2025. În documentele invocate, AEP arată că, potrivit declarațiilor de avere depuse de-a lungul timpului, Nicușor Dan ar fi contractat un împrumut de la sora sa în 2022. Miza financiară imediată este legată de rambursarea cheltuielilor electorale: datele apar în dosarul în care Nicușor Dan contestă refuzul AEP de a-i rambursa 930.000 de lei din sumele cheltuite în campanie (aproape 60 de milioane de lei), pe motiv că o parte din cheltuieli nu ar fi fost făcute legal. În acest litigiu, Nicușor Dan a câștigat în primă instanță la Curtea de Apel București, potrivit unei decizii anterioare relatate de HotNews . Cum arată fluxul de bani din contul de campanie Între 30 ianuarie 2025 (când în cont ar fi fost 1.300 de lei) și 7 martie 2025 (data plății către sora sa), în contul de la BCR ar fi intrat, potrivit documentelor citate: 30.000 de lei (6.000 de euro, aprox. 30.000 lei) ca venituri proprii; aproape 1,6 milioane de lei (320.000 de euro, aprox. 1,6 milioane lei) ca donații online pentru susținerea candidaturii, prin platformele de finanțare participativă (crowdfunding) Stripe și Orgo Informatics. Explicația lui Nicușor Dan și neconcordanța de date Într-un punct de vedere transmis către G4Media prin intermediul unui consilier, Nicușor Dan susține că transferul nu ar reprezenta rambursarea împrumutului din 2022, ci returnarea unor împrumuturi acordate în 2025 pentru „cheltuieli urgente de precampanie”. „În anul 2022 am contractat de la sora mea, Claudia, un împrumut de 25.000 de euro, pe care nu l-am rambursat până în acest moment. În ianuarie 2025 am împrumutat alți 144.075 de lei de la sora mea, Claudia, prin două transferuri bancare: 124.075 de lei la data de 20.01.2025 și 20.000 de lei la data de 23.01.2025, pentru acoperirea unor cheltuieli urgente de precampanie.” În relatarea citată, apare și o diferență de cronologie: Nicușor Dan indică data de 20 ianuarie, în timp ce AEP ar fi menționat în plângere data de 30 ianuarie, când în cont ar mai fi fost 1.300 de lei. G4Media notează că, pentru ca varianta președintelui să fie coerentă, împrumutul ar fi trebuit cheltuit în 10 zile. Ce se știe despre reacțiile instituțiilor AEP nu a răspuns până la publicarea articolului la o solicitare a G4Media. Procurorul general de la momentul depunerii plângerii, Alex Florența, a declarat că nu își amintește cazul și a îndrumat jurnaliștii către actuala conducere a instituției, potrivit aceleiași surse. Pentru moment, din informațiile disponibile, nu este clar ce stadiu procesual are sesizarea la Parchetul General și dacă a fost deschis un dosar penal sau dispuse măsuri. Contextul indică însă un risc de prelungire a disputei cu AEP și de întârziere a decontărilor din bani publici aferente campaniei. [...]

România își leagă miza economică de extinderea UE , iar președintele Nicușor Dan merge vineri la Summitul UE – Balcanii de Vest de la Tivat, Muntenegru, pentru a transmite „susținerea fermă” a Bucureștiului pentru lărgirea Uniunii, potrivit Digi24 , care citează Administrația Prezidențială și pe consilierul prezidențial Valentin Naumescu. Summitul are ca temă „Prosperitatea și stabilitatea comună a UE și a Balcanilor de Vest”, iar discuțiile despre extindere sunt programate inclusiv în timpul prânzului de lucru. Reuniunea are loc la șase luni după ultimul summit, organizat la Bruxelles. Evenimentul este prezidat de președintele Consiliului European, Antonio Costa, și găzduit de președintele Muntenegrului, Jakov Milatović. Uniunea Europeană este reprezentată de Antonio Costa și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, iar la summit participă și Înaltul Reprezentant Kaja Kallas, conform site-ului Consiliului European, citat de Digi24. De ce contează pentru economie: „încrederea investitorilor” și integrarea vecinătății Valentin Naumescu susține că România „are doar de câștigat” din integrarea europeană a țărilor vecine, argumentând că aceasta ar aduce dezvoltare regională, „încrederea investitorilor”, democrație și stabilitate, precum și reducerea influenței Rusiei. În aceeași logică, consilierul afirmă că România ar putea avea, pe termen mai lung, șansa de a nu mai rămâne „la periferia” Uniunii, dacă ar fi „înconjurată de țări integrate”. Ce urmează: Consiliul European și discuțiile despre „Planul de creștere” După summitul din Muntenegru, Nicușor Dan ar urma să participe și la Consiliul European, unde, potrivit consilierului său, va transmite același mesaj de sprijin pentru extindere. La nivelul reuniunii UE – Balcanii de Vest, liderii sunt așteptați să evalueze progresele privind integrarea treptată a regiunii în UE și pașii următori, inclusiv prin „ Planul de creștere pentru Balcanii de Vest ”, precum și modalități de consolidare a securității și rezilienței într-un context geopolitic „din ce în ce mai complex”, conform informațiilor prezentate în articol. [...]