Știri
Știri din categoria Politică
Planul premierului Ilie Bolojan de a înlocui rapid miniștrii PSD cu tehnocrați ar putea declanșa un conflict constituțional și o nouă rundă de instabilitate politică, cu efecte directe asupra capacității Guvernului de a gestiona deficitul bugetar și termenele-limită din PNRR, potrivit Adevărul, care citează surse politice.
Conform informațiilor publicației, Bolojan ar urma să demită în ședința de guvern de joi nu doar miniștrii PSD, ci și secretarii de stat și prefecții susținuți de social-democrați. În locul lor, premierul ar intenționa să propună „tehnocrați” (specialiști fără apartenență politică) și activiști cunoscuți din societatea civilă.
Scenariul descris pornește de la decizia PSD de a-i cere oficial demisia premierului luni, urmată de refuzul acestuia și retragerea miniștrilor PSD din Executiv. În acest context, Bolojan ar urma să îi demită „dintr-un foc” pe demnitarii social-democrați rămași în funcții.
Numirea unor miniștri din afara guvernului ridică însă o problemă de procedură și majoritate: schimbarea componenței politice a guvernului, așa cum a fost votat anterior, ar presupune formarea unei noi majorități parlamentare, lucru pe care sursa îl descrie drept imposibil fără PSD. Pe de altă parte, mai mulți juriști i-ar fi transmis premierului că ar putea „forța” interpretarea Constituției, argumentând că o echipă de miniștri tehnocrați ar putea fi tratată ca „apolitică”, deci fără schimbarea „coloraturii” guvernului.
În plus, președintele Nicușor Dan ar avea „ultimul cuvânt”, deoarece trebuie să semneze numirile. Dacă Bolojan propune tehnocrați iar președintele acceptă, PSD ar urma să sesizeze Curtea Constituțională, potrivit surselor citate.
Luni este programată o consultare internă în PSD, la care sunt așteptați aproximativ 5.000 de delegați, majoritatea de la distanță, pentru a se pronunța asupra retragerii sprijinului politic acordat premierului. Potrivit informațiilor obținute de publicație, rezultatul ar fi „practic deja cunoscut”, iar Bolojan ar urma să primească un ultimatum de trei zile pentru a demisiona.
În paralel, conducerea PSD ar anticipa o criză politică de circa două luni, cel târziu până la finalul sesiunii parlamentare, la finalul lunii iunie. PSD ar fi pregătit să voteze o moțiune de cenzură alături de AUR pentru înlăturarea lui Bolojan, mai notează sursa.
În declarații citate de Adevărul, Ilie Bolojan susține că România nu are nevoie de o criză politică în contextul problemelor legate de deficitele bugetare și al riscului de a pierde bani din PNRR, care „se termină la finalul lunii august”.
„Evident, suntem pe fondul acestor declarații, în faza unui început de criză, de care România nu are nevoie. Avem niște probleme complicate care vin de deficitele bugetare. Avem riscul să pierdem sume de bani din PNRR, care se termină la finalul lunii august. România nu are nevoie de această criză politică”, a spus Ilie Bolojan.
Premierul afirmă că nu va demisiona și că schimbarea unui om nu rezolvă problemele structurale, inclusiv lipsa resurselor pentru a onora așteptările populației.
De cealaltă parte, liderul PSD Sorin Grindeanu susține că partidul nu mai poate continua la guvernare cu actualul premier și invocă deteriorarea indicatorilor economici, inclusiv creșterea șomajului și a inflației, potrivit declarațiilor redate de publicație.
Pe termen scurt, punctele de inflexiune sunt: consultarea internă din PSD, cererea oficială de demisie și reacția premierului, urmate de posibila retragere a miniștrilor PSD și de ședința de guvern de joi, în care ar urma demiterile. Dacă se ajunge la numiri de tehnocrați, decizia președintelui și o eventuală sesizare la CCR pot muta disputa din zona politică în cea de interpretare constituțională, cu efect asupra stabilității guvernării în următoarele luni.
Recomandate
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de excluderea PSD din zonele-cheie ale executivului , iar premierul interimar Ilie Bolojan spune că partidul său „și-a pierdut total încrederea” în social-democrați și pune sub semnul întrebării eficiența unui cabinet tehnocrat, potrivit Digi24 . Declarațiile vin în contextul desemnării lui Eugen Tomac de către președintele Nicușor Dan pentru funcția de premier. Bolojan susține că PSD ar prefera un guvern tehnocrat deoarece „îl ajută să fugă de răspundere”, după moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului. Linia roșie trasată de PNL: fără oameni asociați PSD în guvern Bolojan afirmă că PNL nu poate vota un guvern în care există „secretari de stat desemnați de PSD” sau miniștri „în mod evident asociați” acestui partid. Argumentul său este că, în perioada guvernării comune, PSD „nu și-a respectat înțelegerile”, deși ar fi existat „un program de guvernare scris, cu elemente explicite”. Într-o intervenție la Euronews, premierul interimar a acuzat PSD că „a mințit”, „a căutat să identifice vinovații” și că a ajuns să dărâme Guvernul „atunci când interesele clientelei politice au fost afectate”, concluzionând că „nemaiexistând nicio bază de încredere”, PNL nu mai poate merge mai departe alături de PSD. Miza operațională: controlul asupra eșaloanelor 2 și 3 Un punct central al mesajului este legat de aparatul administrativ. Bolojan spune că nu pot fi avute în vedere „schemele de personal” pentru posturi ocupate prin concurs, însă susține că „o bună parte” din oamenii de decizie din eșaloanele 2 și 3, inclusiv din serviciile deconcentrate, ar fi ajuns „pe o filieră a PSD”, ceea ce ar însemna o reprezentare indirectă a partidului în aparatul de stat. Pe acest raționament, PNL respinge ideea unui guvern în care „oameni de decizie care generează politicile guvernului provin de la PSD”. Ce urmează: votul din Parlament și testul majorității Bolojan afirmă că „trebuie văzut dacă va trece acest guvern”, iar dacă va trece, el nu se așteaptă ca „comportamentul PSD” să se schimbe. În logica expusă de premierul interimar, un guvern tehnocrat ar avantaja PSD tocmai prin reducerea costului politic al guvernării, în timp ce deciziile ar rămâne de dus în Parlament. [...]
Guvernul demis poate funcționa fără un termen-limită de 45 de zile , până când un nou Cabinet depune jurământul, ceea ce prelungește incertitudinea politică și menține un Executiv cu atribuții restrânse la „treburile curente”, potrivit Știrile Pro TV , care îl citează pe fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean . Zegrean susține că limita de 45 de zile invocată frecvent în spațiul public se aplică guvernelor interimare, nu unui guvern demis prin moțiune de cenzură . În acest din urmă caz, Constituția prevede că Executivul „administrează treburile curente ale țării” până la depunerea jurământului de către noul guvern. „Acest guvern nu este în situația unui guvern interimar, ci este un guvern demis prin moțiune de cenzură. În Constituție spune că în cazul în care guvernul este demis prin moțiune de cenzură, acel guvern administrează treburile curente ale țării până la depunerea jurământului de către un nou guvern.” Ce înseamnă, practic, pentru funcționarea Executivului Interpretarea fostului șef al CCR indică faptul că actualul Cabinet poate rămâne în funcție „mult și bine” dacă procesul politic de desemnare și învestire a unui nou guvern se prelungește. Consecința este una operațională: instituțiile rămân conduse de un Executiv cu legitimitate politică diminuată și cu o agendă limitată la administrarea curentă, până la formarea unei majorități și votul din Parlament. În ceea ce privește situația celor șase miniștri numiți interimari înainte de căderea Guvernului, în locul miniștrilor social-democrați care au demisionat, Zegrean spune că se poate discuta despre încetarea interimatului, dar indică o soluție de continuitate prin noi numiri interimare făcute de premierul demisionar. „N-are decât domnul prim-ministru demisionar să numească alți miniștri interimari în locul celor care au plecat mai devreme.” Blocajul: „termen rezonabil” fără definiție Întrebat cum se poate ieși din situație, Zegrean a comentat formula „termen rezonabil” folosită în discuția despre momentul desemnării unui nou premier, subliniind că noțiunea apare și în alte contexte juridice, dar nu este definită strict. „Cine știe ce înseamnă rezonabil? (...) se folosește frecvent acest termen «rezonabil», dar nu îl definește nimeni nicăieri.” În opinia sa, „rezonabil” ar însemna ca, imediat după căderea Guvernului, să existe o alternativă pregătită — program și listă de miniștri — care să fie audiată de Parlament și să intre în funcție. Rolul președintelui și miza majorității parlamentare Pe fondul informațiilor potrivit cărora președintele Nicușor Dan ar vrea să desemneze un premier doar după ce se asigură că există o majoritate, Zegrean afirmă că președintele nu este cel care „găsește” majoritatea, ci folosește consultările pentru a evalua dacă există susținere. El mai arată că șeful statului ar fi obligat să desemneze premierul propus de un partid doar dacă acel partid are majoritate parlamentară sau dovedește o coaliție capabilă să asigure guvernarea; în lipsa acestei situații, președintele nu este obligat să accepte o propunere venită de la un partid. „Ăsta e rolul consultărilor, să vadă dacă există sau nu o majoritate.” [...]
Ilie Bolojan avertizează că derapajele populiste ale viitorului guvern pot duce la suspendarea imediată a fondurilor europene , în cazul în care măsurile adoptate ar contraveni angajamentelor asumate de România în relația cu Comisia Europeană , potrivit news.ro . Într-o intervenție de joi seară la Euronews România , premierul interimar a descris explicit riscul unor decizii care ar dezechilibra bugetul: scăderi de venituri fără reducerea cheltuielilor sau creșteri de cheltuieli fără acoperire în venituri. În acest scenariu, a spus Bolojan, mecanismul convenit cu Comisia Europeană ar putea declanșa blocarea finanțărilor pentru proiecte europene. „Dacă vine un guvern care vine cu politici populiste (...) practic, conform înţelegerii pe care o avem cu Comisia, ni se suspendă proiectele europene imediat.” Presiunea bugetară și costul energiei, pe agenda viitorului Executiv Bolojan a susținut că viitorul guvern va fi obligat să țină cont de „problemele bugetare și financiare” ale României, într-un context pe care l-a descris drept o combinație de crize: bugetară, a prețului la energie (cu efect asupra competitivității economiei) și a capacității administrative de a închide lucrări publice. El a indicat și un blocaj operațional: proiecte care „nu se mai termină cu anii” și întârzieri generate de birocrație, ceea ce complică atât implementarea, cât și justificarea cheltuielilor în fața finanțatorilor europeni. PNRR și riscul de a pierde bani din granturi Premierul interimar a amintit că România mai are de îndeplinit „opt reforme importante” din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și că, în paralel, trebuie finanțate lucrările prin fonduri europene astfel încât țara să nu piardă bani din componenta de grant (finanțare nerambursabilă). În perioada următoare, a adăugat el, autoritățile trebuie să fie „foarte atente” la recepția lucrărilor finanțate din bani europeni, pentru ca acestea să fie acceptate ca conforme și de către Comisia Europeană. Avertisment politic: guvernare fără „livrabile” și efecte pe termen lung Bolojan a spus că „cea mai proastă situație” ar fi o guvernare fără rezultate concrete („livrabile”), susținută „artificial” în Parlament, combinată cu revenirea la politici populiste. În acest caz, a avertizat el, riscurile s-ar amplifica până în 2028, când România ar putea ajunge la „un vot puternic antisistem”. [...]
Eugen Tomac a fost desemnat să formeze noul guvern al României , după ce președintele Nicușor Dan i-a încredințat oficial mandatul de premier desemnat. Acesta are la dispoziție zece zile pentru a negocia susținerea politică necesară, pentru a prezenta lista miniștrilor și programul de guvernare și pentru a solicita votul de încredere al Parlamentului. Anunțul vine într-un context politic tensionat, după căderea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură pe 5 mai 2026. În discursul său, președintele Nicușor Dan a susținut că actuala situație este rezultatul tensiunilor acumulate între partidele coaliției și a argumentat că România are nevoie de un prim-ministru capabil să negocieze individual cu formațiunile parlamentare pentru a menține direcția pro-occidentală și stabilitatea economică a țării. La rândul său, Eugen Tomac a declarat că prioritatea sa este construirea unui guvern bazat pe responsabilitate și dialog. El a făcut apel la toate forțele democratice și pro-occidentale din Parlament pentru susținerea unui executiv care să urmărească „binele comun al cetățenilor României”. Potrivit premierului desemnat, continuarea investițiilor, implementarea reformelor și recâștigarea încrederii în instituții depind de capacitatea clasei politice de a coopera într-un moment dificil. Cine este Eugen Tomac Eugen Tomac, în vârstă de 45 de ani, s-a născut în localitatea Babele-Ismail din actuala regiune Odesa, Ucraina, și s-a stabilit în România în 1996. A absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București și și-a început cariera politică în apropierea fostului președinte Traian Băsescu. Printre funcțiile ocupate de-a lungul timpului se numără: consilier și colaborator în administrația prezidențială a lui Traian Băsescu; secretar de stat pentru relația cu românii de pretutindeni; deputat în Parlamentul României; europarlamentar din 2019; președinte al Partidului Mișcarea Populară din 2022; consilier onorific al președintelui Nicușor Dan pentru relația cu diaspora, din 2025. În Parlamentul European, Tomac s-a remarcat prin susținerea aderării României la Spațiul Schengen și prin demersurile privind recuperarea Tezaurului României aflat în Rusia, subiect care a ajuns inclusiv pe agenda instituțiilor europene. Ce urmează Pentru a deveni prim-ministru cu drepturi depline, Cabinetul propus de Eugen Tomac trebuie să obțină cel puțin 233 de voturi în Parlament. Situația este cu atât mai interesantă cu cât Partidul Mișcarea Populară nu are reprezentare parlamentară, ceea ce obligă premierul desemnat să negocieze sprijinul mai multor formațiuni politice. Până la învestirea unui nou executiv, Ilie Bolojan își continuă activitatea în funcția de prim-ministru interimar. [...]
Constantin Toma avertizează că instabilitatea guvernamentală blochează măsuri bugetare , iar o eventuală revenire a PSD la putere ar putea readuce politici de creșteri de salarii și pensii „nesustenabile”, cu presiune directă pe finanțele publice, potrivit Digi24 . Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma (PSD), care a demisionat recent din toate funcțiile deținute în partid, spune că „cruciada bunului simț” începută de Ilie Bolojan „trebuie continuată”, pe fondul unei situații politice pe care o descrie drept lipsă de „guvern stabil”, cu efecte negative în plan administrativ și bugetar. Într-o intervenție la Euronews România , citată de News.ro, Toma a susținut că, dacă PSD revine la guvernare, „probabil vom avea aceleași măsuri proaste”, pe fondul presiunii din sondaje pentru majorări de venituri și reduceri de taxe, pe care le consideră imposibil de aplicat „în acest moment”. „Din păcate, în momentul ăsta, dacă vine PSD-ul, probabil vom avea aceleași măsuri proaste (...) să mărim salarii, să mărim pensii, să micșorăm taxele și impozitele, absolut lucruri care nu se pot face în acest moment.” Miza: disciplina bugetară și reducerea cheltuielilor Toma afirmă că nu există „alte soluții” în afara reducerii cheltuielilor bugetare, indicând că promisiunile simultane de creșteri de cheltuieli și tăieri de taxe ar pune presiune pe buget. În același context, el a legat actuala instabilitate de calcule politice făcute după ce PSD a răsturnat Guvernul, mizând – susține el – pe un „puci” în PNL care „a eșuat”. „Nu a ieșit puciul din PNL”: cum descrie Toma blocajul politic Primarul Buzăului a relatat că, în interiorul PSD, existau așteptări că Ilie Bolojan va fi înlăturat printr-o schimbare de putere în PNL, ceea ce ar fi permis menținerea PSD la guvernare. În versiunea sa, acest scenariu nu s-a materializat, iar consecința este un executiv fără stabilitate. „Nu a ieșit puciul din PNL, am rămas cu Bolojan și iată în ce situație am ajuns, țara în momentul ăsta nu are guvern stabil și asta ne creează foarte multe probleme.” În materialul citat nu sunt oferite detalii suplimentare despre ce măsuri concrete ar urma sau despre un calendar politic, dincolo de evaluările și avertismentele formulate de Constantin Toma. [...]
Desemnarea lui Eugen Tomac ca premier riscă să prelungească blocajul politic , în condițiile în care nu este conturată o majoritate parlamentară pentru învestire, iar partidele resping formula de guvern tehnocrat, potrivit Antena 3 , care citează surse politice. Conform informațiilor publicației, președintele Nicușor Dan ar urma să anunțe joi desemnarea lui Eugen Tomac ca prim-ministru și încredințarea mandatului de a alcătui Guvernul. Tomac ar avea la dispoziție 10 zile pentru a forma un cabinet și a obține votul Parlamentului. Miza imediată este însă aritmetica parlamentară: sursele citate indică faptul că, „deocamdată”, nu există cele 233 de voturi necesare pentru învestire. În acest context, numirea ar putea deschide o rundă de negocieri fără garanția unui rezultat, ceea ce menține incertitudinea asupra conducerii executive. Guvern tehnocrat, dar fără acordul partidelor Formula de cabinet avută în vedere ar fi una tehnocrată, variantă respinsă deja, „declarativ”, de liderii fostei coaliții de guvernare. Antena 3 notează că anunțul a întârziat tocmai pentru că această opțiune nu este agreată de partide și majoritatea necesară nu este configurată, iar președintele ar fi evitat să facă o desemnare care să fie respinsă în Parlament. În plus, PNL și USR ar respinge un guvern tehnocrat dacă în eșaloanele doi și trei (funcții precum secretari de stat, prefecți și subprefecți) ar fi numiți oameni ai PSD. În același timp, social-democrații sunt prezentați drept „cei mai flexibili” față de tehnocrați, dar cu condiția de a-și putea numi propriii oameni în eșalonul doi. Discuțiile de la Cotroceni și lista de nume vehiculată Potrivit surselor politice citate, Nicușor Dan a discutat marți cu Ilie Bolojan, fără să îl convingă să susțină guvernul. Bolojan i-ar fi transmis președintelui că trebuie să vadă lista de miniștri și „să vorbească la partid”. În încercarea de a debloca situația, președintele i-a chemat separat la Cotroceni pe liderii PNL și USR: Ilie Bolojan a fost convocat marți, iar Dominic Fritz miercuri. Aceleași surse indică faptul că ar fi „creionată” o listă de posibili miniștri tehnocrați pe care Tomac ar urma să o prezinte la negocieri, între care: Mihnea Motoc – Apărare; Luca Niculescu – Externe; consilierul prezidențial Sorin Costreie – Educație; „un arhitect cunoscut” – Dezvoltare; „un director de spital bucureștean” – Sănătate. Pentru portofolii precum Interne și Justiție, „încă se căutau soluții”, potrivit materialului. În lipsa unei majorități confirmate, următoarele zile vor testa dacă desemnarea poate produce rapid un acord politic sau dacă procesul de formare a guvernului intră într-o nouă etapă de negocieri prelungite. Informațiile sunt prezentate de Antena 3 ca provenind din surse politice și nu sunt confirmate oficial în material. [...]
