Știri
Știri din categoria Politică
Vizita premierului interimar Ilie Bolojan la Chișinău pune pe agendă proiectele finanțate de România și cooperarea bilaterală, într-un moment în care Bucureștiul își reafirmă sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova, potrivit News.
Bolojan va avea vineri întrevederi cu președinta Maia Sandu și cu premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, iar discuțiile sunt anunțate ca fiind axate pe proiecte comune și pe cooperarea dintre cele două state, „în contextul sprijinului constant” acordat de Guvernul României.
Conform programului comunicat, premierul interimar are programată la ora 9:30 o întrevedere cu Alexandru Munteanu, urmată la ora 10:00 de participarea la evenimentul „Primării puternice. Localități dezvoltate”, unde va susține o alocuțiune, la Chișinău.
La ora 11:00 este prevăzută întrevederea cu Maia Sandu. Ulterior, de la 11:50, programul include vizite la noul sediu al Primăriei Stăuceni și la Centrul Educațional Cultural Stăuceni, descris ca proiect de dezvoltare locală implementat cu sprijinul Guvernului României.
După-amiaza, la 14:35, Bolojan și omologul său moldovean vor merge la Alianța Franceză în Republica Moldova/Camera de comerț și industrie Franceză în Republica Moldova, iar ultimul moment al vizitei este anunțat la 15:10, la Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici”.
Premierul va fi însoțit de șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca.
Înaintea vizitei, Bolojan a declarat la DigiFM că ar susține unirea cu Republica Moldova „dacă ar depinde de votul” lui, adăugând că „cel mai important lucru” pentru Republica Moldova este deschiderea negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană.
„Dacă ar depinde de votul meu, da. Cred că cel mai important lucru pentru Moldova este să-i fie deschise negocierile pentru intrarea în Uniunea Europeană.”
Tot în contextul relației bilaterale, News amintește că, pe 12 mai, Bolojan s-a întâlnit la Palatul Victoria cu președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, discuțiile vizând inclusiv pregătirea aderării Republicii Moldova la UE.
Recomandate
Guvernul pregătește o intervenție legislativă pentru a aduce în legalitate centrele medico-sociale operate de ONG-uri și culte , după ce premierul interimar Ilie Bolojan le-a cerut miniștrilor interimari ai Sănătății și Muncii să vină „în perioada următoare” cu o propunere de modificare a cadrului normativ, potrivit Agerpres . Solicitarea vine în contextul discuțiilor despre azilele administrate în județul Bihor de Viorel Pașca și familia sa, întrebat fiind la B1TV dacă situația poate fi considerată un eșec al statului român. Ce schimbare urmărește Executivul Bolojan spune că miza este crearea unor „mecanisme legale” care să permită, pe lângă sistemul public, implicarea comunităților și a organizațiilor care vor să îngrijească persoane aflate în dificultate, dar să o facă în condiții de legalitate. În declarația sa, premierul interimar a indicat explicit actorii vizați de viitoarele mecanisme: culte; familii; organizații neguvernamentale (ONG-uri). De ce contează: problema nu ar fi izolată Potrivit lui Bolojan, din datele colectate de Ministerul Muncii , cazul din Bihor „nu este singura situație din țară”. El a vorbit despre existența unor persoane aflate în situații similare și despre spații „care nu sunt autorizate” sau care „au avut autorizație, dar nu s-au mai autorizat” ca centre de tip medico-social. Ce urmează Premierul interimar a afirmat că, în ultima ședință de guvern, a stabilit cu miniștrii Sănătății și Muncii să vină cu o propunere care ar putea fi promovată fie prin lege, fie prin hotărâre de guvern, „dacă este cazul”. În acest moment, materialul citat nu oferă un calendar și nici detalii despre conținutul concret al modificărilor avute în vedere. [...]
Un episod de protest stradal readuce în prim-plan retorica anti-corupție a lui Ilie Bolojan , după ce activistul Marian Ceaușescu l-a urmărit pe stradă, câteva zeci de metri, cu o cușcă pentru rozătoare, potrivit Mediafax . Gestul a fost o trimitere directă la declarațiile anterioare ale lui Bolojan despre „șobolanii din cămara statului”, metaforă folosită pentru risipă, corupție și rețele care consumă resurse publice. Momentul a fost filmat și publicat de Marian Ceaușescu pe Facebook. În imaginile descrise, Ilie Bolojan – premier demis, aflat la conducerea interimară a Guvernului – nu răspunde întrebărilor și își continuă drumul, însoțit de purtătoarea de cuvânt a Guvernului, care zâmbește în timp ce ascultă intervenția activistului. „Bună seara! Uitați aici, am adus o cușcă pentru toți șobolanii din toate partidele politice. Ce spuneți? O luați ca să-i prindeți pe toți? Dar din toate partidele politice” Activistul îl întreabă, între altele, „când ne va merge bine?” și dacă „scandalurile politice” nu îi afectează pe români, continuând cu ironii legate de o carte pe care Bolojan o avea asupra sa. Conform materialului, Bolojan nu oferă niciun răspuns în secvențele publicate. Contextul: „șobolanii din cămara statului”, metaforă reluată în spațiul public Mediafax amintește că, pe 17 aprilie 2026, Ilie Bolojan declara la Radio România Actualități că a găsit „șobolani în cămara statului care rod proviziile”, comparație prin care descria risipa, corupția și rețelele care consumă resursele publice. El susținea că a „aprins becurile” pentru a face vizibile problemele, lucru care i-ar fi deranjat pe beneficiarii sistemului. Ulterior, pe 24 aprilie, într-un interviu la Europa FM, Bolojan a spus că nu regretă metafora, dar a evitat să indice persoane concrete și a precizat că nu dorește să califice niciun om drept „șobolan”, invocând demnitatea fiecăruia. [...]
Ilie Bolojan avertizează că o coaliție „cu toate partidele” riscă să amplifice votul antisistem la parlamentarele din 2028 , în condițiile în care electoratul nemulțumit rămâne fără alternative în opoziție, potrivit news.ro . Președintele PNL a spus, luni seară, la B1 TV, că în 2024 și 2025 „votul antisistem” a fost puternic deoarece „am adunat toate partidele într-o coaliție” și „a rămas doar un singur partid în opoziție”, ceea ce a concentrat voturile de protest într-o singură direcție. În acest scenariu, a avertizat el, repetarea formulei ar duce „cu siguranță” la un vot și mai puternic în 2028, pe fondul percepției că guvernarea „nu face ceea ce trebuie pentru România”. Ce opțiuni de guvernare vede Bolojan În acest context, Bolojan a susținut că proiecțiile politice trebuie construite pe variante „care pot funcționa” și a indicat „2-3 ipoteze de lucru”, între care: o posibilă colaborare PSD–AUR „la dărâmarea Guvernului”, invocând un vot la o moțiune de cenzură care „a trecut” pe această bază; dacă o coaliție între partidele de centru-dreapta și PSD „nu poate funcționa”, alternativa ar fi guverne minoritare sprijinite de un „acord pentru România” propus de PNL. „Acord pentru România”: guverne succesive, cu proiecte agreate și cu opoziția Bolojan a descris o formulă în care, pentru o perioadă, ar funcționa un guvern de centru-dreapta, cu principalele elemente legislative agreate inclusiv cu zona de opoziție, astfel încât proiecte considerate esențiale – precum PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) – să poată fi adoptate. Ulterior, după „un anumit timp”, ar urma un guvern de centru-stânga, cu aceeași logică de susținere transversală pentru „lucrurile vitale”, inclusiv bugetele, pentru a asigura stabilitate și respectarea angajamentelor internaționale. În același cadru, liderul PNL a respins ipoteza ca PSD să fie primul care preia guvernarea în acest scenariu, invocând neîncrederea generată în rândul foștilor parteneri de guvernare. [...]
Ilie Bolojan spune că, fără un acord între partidele parlamentare pentru învestirea unui nou guvern, România ar putea ajunge la alegeri anticipate în toamna acestui an sau în primăvara lui 2027 , potrivit Agerpres . Mesajul ridică miza crizei politice dincolo de negocierile pentru o majoritate, cu potențiale efecte asupra calendarului legislativ și a deciziilor cu impact bugetar. Bolojan, premier interimar și președinte al PNL, a declarat la B1TV că anticipatele devin o opțiune atunci când „nu e posibilă funcționare într-o formulă cât de cât stabilă a unui guvern” pe baza actualei configurații parlamentare. El a invocat faptul că, în Europa, această soluție a fost folosită în mod repetat, dar a avertizat că exemplul Bulgariei – cu mai multe rânduri de alegeri fără schimbări decisive – nu ar fi „cel mai bun model”, menționând totodată că vecinii „nu au avut situația noastră bugetară” și nu au fost nevoiți să facă „corecții puternice”. Anticipatele, condiționate de blocajul politic și de mecanismele parlamentare Liderul liberalilor a spus că scenariul anticipatelor trebuie luat în calcul dacă „nu se va găsi înțelepciunea și responsabilitatea” pentru ieșirea din blocaj. În același timp, a indicat că există discuții și interpretări legate de mecanismele necesare pentru organizarea alegerilor, inclusiv dacă ar fi nevoie de modificări legislative sau dacă ar fi suficient un acord politic. „Dacă nu se va găsi înțelepciunea și responsabilitatea pentru a ieși din această situație, pe care nu noi am creat-o, aceasta a fost creată ca urmare a moțiunii depusă de PSD, atunci, în mod evident, nu se va putea elimina o astfel de analiză cu privire la organizarea unor alegeri.” Întrebat dacă anticipatele ar putea avea loc înainte de finalul acestui an, Bolojan a spus că nu poate avansa un termen ferm, dar a indicat drept repere „toamna acestui an” și „primăvara anului viitor”, în funcție de evoluția negocierilor. Legătura cu PNRR și riscul de a pierde bani În aceeași intervenție, Bolojan a conectat criza politică de voturile pe proiectele legate de PNRR, sugerând că blocajul poate avea consecințe directe asupra accesării fondurilor. El a avertizat că România nu ar trebui să ajungă să „piardă niște sume importante” din cauza calculelor politice. „Sper să nu ajungem să îi pedepsim, practic, pe toți românii, pierzând niște sume importante, pentru că anumite calcule nu ne ies.” În lipsa unei înțelegeri pentru formarea unui guvern, perspectiva anticipatelor rămâne, în această etapă, un scenariu „de luat în calcul”, fără un calendar asumat, dar cu implicații directe pentru stabilitatea decizională și pentru agenda legislativă asociată PNRR. [...]
Decizia Tribunalului București, executorie imediat, schimbă raportul de putere în PNL , după ce instanța a dat câștig de cauză contestatarilor conducerii lui Ilie Bolojan , potrivit HotNews . Hotărârea pronunțată pe 8 iulie nu este definitivă, dar este executorie, ceea ce înseamnă că se aplică de îndată. Miza este una de reglementare internă cu efect direct asupra conducerii partidului: instanța a analizat disputa privind modificările de statut și efectele lor juridice, iar consecința imediată este întărirea poziției aripii Veștea–Gorghiu în partid. De ce contează: statutul, între decizie internă și efect juridic În fața instanței, cele două tabere din PNL au susținut că își bazează argumentele pe Statutul partidului. În centrul litigiului a fost întrebarea când produc efecte juridice modificările statutare. Cei 18 contestatari liberali au argumentat că modificările statutare ale unui partid politic nu produc efecte juridice înainte de: încuviințarea lor de către Tribunalul București și publicarea hotărârii definitive în Monitorul Oficial. Ce urmează Hotărârea nu este definitivă, deci poate fi contestată mai departe, însă caracterul executoriu face ca efectele să se vadă imediat în funcționarea și echilibrul de putere din conducerea PNL, în condițiile în care tabăra Veștea–Gorghiu iese întărită din această etapă a disputei. [...]
Blocajul de la Cotroceni prelungește incertitudinea guvernării , iar miza imediată este dacă fostele partide de coaliție pot reconstrui rapid o majoritate după demiterea premierului Ilie Bolojan , într-un context în care președintele Nicușor Dan este acuzat că și-a slăbit propria poziție de negociere, potrivit HotNews . Luni este descrisă drept „încă o zi de criză”, cu partidele fostei coaliții chemate la Cotroceni pentru a relua discuțiile și a încerca să ajungă la un acord pentru formarea unui nou guvern. În paralel, articolul indică existența unor „semne” care ar fi prevestit criza politică. De ce contează: divergențe pe economie și reorganizare administrativă Un punct central al tensiunilor, conform publicației, este că ideile economice și de reorganizare administrativă susținute de președinte diferă de cele ale premierului. În acest cadru, negocierile pentru un nou executiv nu sunt doar despre nume și majorități, ci și despre direcția politicilor publice. Cum s-a ajuns aici: ruptura Dan–Bolojan și efectul politic HotNews notează că, „de peste două luni”, mutările președintelui au fost considerate „inexplicabile” pentru mulți. Sunt menționate 69 de zile de la momentul în care Ilie Bolojan a fost demis prin votul PSD și AUR, episod descris ca având loc pe fondul unei „aparente retrageri în neutralitate” a lui Nicușor Dan. Președintelui i se reproșează două lucruri: abandonarea premierului pe care și l-ar fi ales încă din campania electorală și o „pactizare cu PSD”. Publicația ridică întrebarea cum s-a deteriorat relația dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan și susține că semnele nu sunt recente, ci ar fi apărut „imediat după ce Ilie Bolojan a ajuns la Palatul Victoria”. Ce urmează În lipsa unor detalii suplimentare în fragmentul disponibil despre opțiunile concrete sau despre conținutul „planului Bolojan”, rămâne de urmărit dacă întâlnirea de la Cotroceni produce un acord politic pentru un nou guvern și dacă președintele poate evita, în negocieri, efectul de „bumerang” descris de publicație. [...]
