Știri
Știri din categoria Politică

PNL acuză lipsa unui proiect concret pentru reorganizarea administrativă, iar Ilie Bolojan spune că, dincolo de comasarea voluntară posibilă deja prin lege, „nu există nimic serios” în demersul anunțat de guvernul dominat de PSD, potrivit Digi24.
Într-o conferință de presă la Sibiu, vineri seară, președintele PNL a criticat faptul că tema reorganizării administrative este „aruncată” în spațiul public fără un proiect și fără o discuție pe „ceva concret”, în condițiile în care, susține el, există declarații diferite la Ministerul Dezvoltării, la partid și la Guvern.
„Nu poţi să vii să arunci tema reorganizării administrative, care are un impact mare asupra cetăţenilor multor localităţi, fără să vii cu un proiect şi să discuţi pe ceva concret.”
Bolojan a afirmat că singurul element „anunțat” care poate fi pus în practică imediat este comasarea voluntară între localități, deoarece aceasta se poate face pe baza legislației actuale, fără modificări legislative.
Totodată, el a arătat că orice primărie are deja baza legală pentru a propune fuziunea cu o altă primărie, iar dacă autoritățile din două comune se înțeleg, nu vede „niciun fel de problemă”.
Liderul PNL a spus că România are nevoie de o reorganizare administrativă, dar că aceasta trebuie gândită „cât se poate de serios” și cu accent pe calitatea serviciilor și pe factorii care pot genera dezvoltare. În argumentația sa, a dat exemplul comunelor sărace: dacă se alătură două astfel de comune, rezultatul nu devine automat o comună bogată.
Bolojan a mai susținut că reducerea cheltuielilor este necesară, dar „nu e suficientă”, și a acuzat PSD de inconsecvență între pozițiile anterioare și anunțurile actuale.
„Este o fractură logică între tot ceea ce au făcut până acum şi anunţurile pe care le fac.”
PNL va continua consultările interne cu primarii, inclusiv cu cei din comune, iar partidul ar urma să își exprime un punct de vedere la începutul lunii decembrie. Digi24 notează că informațiile despre consultările anunțate sunt relatate de News.ro.
Bolojan a mai precizat că, în perioada în care a fost la guvernare, nu a promovat reorganizarea administrativă din lipsa unui acord între partide pe acest subiect.
Recomandate

PNL pregătește pentru decembrie un proiect de reorganizare administrativ-teritorială , cu miză pe eficiența cheltuielilor publice , după ce liderul partidului, Ilie Bolojan, a criticat drept „neserioasă” inițiativa PSD și a spus că simpla comasare de localități nu rezolvă problemele de dezvoltare, potrivit G4Media . Bolojan a declarat la Sibiu, după o întâlnire cu primarii PNL, că partidul își propune să formuleze „un punct de vedere” la începutul lunii decembrie, în urma unor consultări cu aleșii locali, inclusiv cu primari de municipii. Ideea, spune el, este ca proiectul să fie documentat și să țină cont de calitatea serviciilor publice și de factorii care pot genera dezvoltare, nu doar de reducerea cheltuielilor. „România are nevoie de reorganizare administrativă, dar trebuie gândit un proiect serios. Acum de exemplu, dacă se alătură două comune sărace nu înseamnă că vom avea o comună bogată.” De ce contează: reorganizarea, legată explicit de costuri și servicii publice În intervenția sa, liderul PNL a insistat că reducerea cheltuielilor este „necesară”, dar „nu este suficientă” fără o fundamentare care să arate cum se îmbunătățesc serviciile și cum se creează premise de dezvoltare. Mesajul vine în contextul în care Bolojan susține că PSD s-ar fi opus anterior reducerii cheltuielilor și acuză lipsa unui proiect coerent la nivel guvernamental. Totodată, el a criticat faptul că, pe tema reorganizării, ar exista poziții diferite între Ministerul Dezvoltării, partid și Guvern și că, în lipsa unui proiect, singurul element rămas este „planul de comasare benevolă”, posibil și în baza legislației actuale. De ce nu a fost făcută reforma când era premier și ce spune despre UDMR Întrebat de ce nu a promovat reorganizarea administrativ-teritorială sau reducerea numărului de parlamentari în perioada în care a fost premier, Bolojan a spus că prioritatea guvernului a fost reducerea deficitelor bugetare. El a invocat și o înțelegere în coaliție potrivit căreia proiectele fără acordul tuturor partidelor nu intrau în dezbaterea parlamentară. Pe tema opoziției din coaliție, Bolojan nu a negat că UDMR ar fi avut rezerve, invocând sensibilități legate de efectele unificării unor comunități cu etnii diferite, în special în județe cu populație preponderent maghiară, precum Covasna și Harghita. Ce urmează Bolojan a spus că va continua consultările cu primarii și că în decembrie PNL va veni cu un proiect „serios” de reorganizare administrativă. În același timp, a afirmat că, fiind în prezent în afara guvernării și fără constrângeri, intenționează să revină și asupra proiectului de reducere a numărului de parlamentari. [...]

Sorin Grindeanu cere un calendar asumat pentru reforma administrativ-teritorială , avertizând că, fără termene clare, proiectul riscă să fie amânat până la blocare, potrivit Digi24 . Președintele PSD spune că schimbarea trebuie să meargă dincolo de „tăieri” și să fie construită în jurul cetățeanului, nu doar al reducerii cheltuielilor. În intervenția la Digi24, Grindeanu a criticat ceea ce numește „așa-numita reformă” făcută de fostul guvern, pe care o descrie drept o serie de concedieri urmate de reîncadrări în alte instituții. În schimb, el susține că actualul demers vizează o reorganizare a împărțirii administrative „din 1968”, pentru a aduce administrația „în secolul 21”. Miza operațională: comasări „benevole” și stimulente fiscale Grindeanu afirmă că Ministerul Dezvoltării ar urma să pună „mâine” în transparență o primă formă de proiect de ordonanță privind „unificarea benevolă”. În logica prezentată, comasarea ar trebui să fie încurajată prin beneficii concrete, inclusiv reduceri de impozite locale. „Vor vedea că vor avea reduceri la impozitele locale pe 4-5 ani de 50%.” El leagă reforma și de criterii de eligibilitate pentru proiecte europene și programe naționale, argumentând că o comunitate mai puternică poate livra servicii publice mai bune decât una „slabă”. Argumentul economic invocat: localități care nu se pot susține Șeful PSD susține că „șapte din zece localități” nu se pot susține economic, motiv pentru care reorganizarea ar trebui să ducă la servicii publice mai bune. În același timp, insistă că obiectivul principal nu este doar reducerea cheltuielilor, ci beneficiul direct pentru cetățean. Ce promite că nu se schimbă: localitățile și actele de identitate Grindeanu respinge două temeri recurente din spațiul public: dispariția localităților și obligativitatea schimbării actelor. „Nu dispare nicio localitate. Localitățile rămân la fel, nu se șterg de pe hartă localitățile.” „Nu trebuie să-și schimbe nimeni nimic.” El spune că eventualele complicații administrative pot fi rezolvate prin reglementări, astfel încât reforma să nu „încurce” cetățeanul. Componenta politică: PSD își asumă proiectul și nu se teme de moțiuni Grindeanu afirmă că reforma „trebuie să se întâmple” și susține că PSD ar fi partidul care o poate duce la capăt, în timp ce despre restul formațiunilor spune că stau „pe margini”. Totodată, declară că PSD este dispus să preia „argumente valide” de la alte partide. În privința amenințărilor cu moțiuni de cenzură pe acest subiect, liderul PSD spune că nu îl sperie și că nu va determina retragerea proiectului. Articolul Digi24 este trunchiat în materialul furnizat, astfel că nu apar toate detaliile despre discuțiile cu UDMR și grupul minorităților; informațiile de mai sus reflectă strict pasajele disponibile din sursă. [...]

Ilie Bolojan încearcă să închidă discuția despre o posibilă scindare în PNL , spunând că nu se așteaptă la plecări din partid și invocând o „majoritate confortabilă” care susține direcția politică stabilită recent, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută vineri seara, la Sibiu, într-o conferință de presă, în contextul întrebărilor legate de riscul ca unii liberali să părăsească formațiunea în perioada următoare. „Nu ne așteptăm la plecări din partid.” Mesajul de disciplină internă, după decizia privind direcția partidului Președintele PNL a susținut că linia politică a partidului a fost decisă printr-un vot cu susținere largă. „ Partidul Național Liberal și-a luat deciziile privind direcția lui. Există o majoritate confortabilă care susține această direcție.” În același timp, Bolojan a transmis că cei care acceptă decizia majorității ar trebui să se implice în reformarea partidului și în recâștigarea încrederii electoratului. Pentru cei care nu sunt de acord, a indicat posibilitatea unei separări de drumuri, dar a argumentat că performanța politică presupune „disciplină și coerență”, inclusiv în interiorul unui partid. De ce a mers la Sibiu Bolojan a explicat că vizita la Sibiu face parte dintr-o serie de întâlniri cu organizațiile PNL din țară, organizate după trecerea partidului în opoziție, pentru discuții despre direcția politică și perspectivele formațiunii. [...]

USR pregătește o alianță cu PNL ca alternativă la actuala guvernare , pe fondul acuzațiilor că PSD ar încerca să rămână simultan la putere și să se comporte ca partid de opoziție, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de președintele USR, Dominic Fritz , în timpul unei vizite la Buzău, unde a vorbit despre construirea unui „pol reformist” care să ofere o alternativă politică „fără PSD și fără AUR”. În logica anunțului, miza este una de arhitectură politică și de guvernare: USR susține că, singur, nici el și nici PNL nu pot strânge „tracțiunea necesară” pentru a deveni o alternativă credibilă, motiv pentru care cele două partide ar lucra la o formulă de colaborare, inclusiv o alianță electorală. De ce contează: repoziționare înainte de alegeri și o posibilă nouă formulă de guvernare Fritz a prezentat demersul ca pe o încercare de a coagula forțe politice și civice care „își doresc o altă Românie”, invocând riscul ca PSD și AUR să „acapareze și mai mult toată puterea” și, în consecință, „să sărăcească și mai mult această țară”. În același timp, liderul USR a încercat să delimiteze viitoarea construcție de actuala guvernare, susținând că PSD ar urmări să controleze deciziile, dar să evite asumarea costurilor politice ale guvernării. Acuzațiile la adresa PSD și a conducerii Guvernului În declarațiile de la Buzău, Fritz a acuzat PSD că joacă „un joc cu multe fumigene”, în care ar încerca să fie „în același timp la putere și în opoziție”. El a vorbit și despre un „monopol al puterii” la nivel național și local, pe care USR ar vrea să îl rupă. Pe zona executivă, Fritz a susținut că deciziile ar fi luate de vicepremierul Marian Neacșu , nu de premierul Luca Niculescu, descriind situația ca pe o „construcție fumigenă” în care „Neacșu trage sforile”, iar premierul este cel vizibil public. Ce urmează Din informațiile prezentate, USR se află în faza de lucru la această colaborare cu PNL, fără a fi anunțate detalii despre calendar, forma exactă a alianței sau condițiile politice ale unei înțelegeri. În lipsa acestor elemente, rămâne de urmărit dacă discuțiile se concretizează într-un acord electoral și ce alte „forțe” ar putea fi atrase în „polul reformist” invocat de Fritz. [...]

Guvernul pune pe masă stimulente fiscale și finanțare de la buget pentru comasarea voluntară a localităților , printr-un proiect publicat în transparență decizională de Ministerul Dezvoltării, potrivit Digi24 . Miza practică a inițiativei este să facă atractivă unirea comunelor (și, în anumite condiții, a orașelor/municipiilor) prin reducerea impozitelor locale pentru persoane fizice și printr-un program de investiții finanțat de stat. Proiectul este în consultare publică timp de zece zile, interval în care cetățenii și autoritățile locale pot trimite propuneri și amendamente. Ce prevede proiectul și cine poate intra în comasare Procedura se aplică pentru comune, orașe și municipii din același județ, cu excepția municipiului București. Comasarea trebuie să includă întreg teritoriul unităților administrativ-teritoriale implicate, care trebuie să fie învecinate, să aibă limită administrativă comună, să formeze un teritoriu continuu și să fie conectate printr-un drum național, județean sau comunal. Inițierea procesului se face prin hotărâri ale consiliilor locale ale cel puțin două unități administrativ-teritoriale, adoptate cu majoritatea absolută a consilierilor în funcție, urmate de referendum local în fiecare comunitate implicată. Costurile referendumurilor ar putea fi acoperite din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului, iar Executivul ar urma să aprobe alocarea banilor în cel mult 45 de zile de la primirea solicitărilor. Dacă referendumul este valid și favorabil în cel puțin două unități administrativ-teritoriale învecinate, Ministerul Dezvoltării ar avea 30 de zile pentru elaborarea proiectului de lege, iar Guvernul încă 30 de zile pentru aprobarea și trimiterea lui în Parlament. Stimulentele: impozite la jumătate și finanțare minimă garantată Pentru persoanele fizice din localitățile care se comasează, proiectul prevede reducerea cu 50% a impozitului sau taxei pentru: clădirile folosite în scop rezidențial; terenurile situate în intravilan. Facilitatea s-ar aplica timp de cinci ani fiscali consecutivi, începând cu 1 ianuarie a anului următor înființării noii unități administrativ-teritoriale. Pierderile bugetelor locale din această reducere ar urma să fie compensate integral de la bugetul de stat. Separat, proiectul instituie programul multianual „ START Reforma Administrativă ”, cu un buget total de 4 miliarde de lei pentru 2027 și 2028 (credite bugetare de câte 2 miliarde de lei pe an). Fiecare beneficiar selectat ar urma să primească o prealocare de cel puțin 4 milioane de lei, bani care pot fi folosiți, între altele, pentru apă și canalizare, drumuri și poduri, școli și dispensare, infrastructură socială, proiecte culturale, digitalizarea administrației, unificarea registrelor și elaborarea planului urbanistic general. Prioritate ar urma să aibă localitățile care aveau cel mult 1.500 de locuitori înainte de comasare și care ajung, prin unire, la cel puțin 2.500 de locuitori. Cum se stabilesc numele și reședința noii unități Denumirea noii unități administrativ-teritoriale ar urma să fie stabilită prin acordul autorităților locale și supusă referendumului, cu limita că numele nu poate rezulta din alăturarea a mai mult de două denumiri ale localităților care se unesc. Reședința noii unități ar urma să fie stabilită în localitatea cu cele mai mari venituri proprii din impozite și taxe locale pe cap de locuitor în anul anterior referendumului; dacă valorile sunt egale, se alege localitatea cu populația cea mai numeroasă. Proiectul precizează că satele și celelalte localități componente nu vor fi „șterse de pe hartă”, chiar dacă una dintre fostele comune își pierde statutul de unitate administrativ-teritorială. Efecte administrative: acte valabile, contracte preluate, reorganizare amânată Proiectul prevede că locuitorii nu vor fi obligați să își schimbe actele de identitate, permisele de conducere sau certificatele de înmatriculare; documentele rămân valabile până la expirare sau până la apariția unui alt motiv legal de înlocuire. Actualizările din registrele publice ar urma să fie făcute din oficiu și fără taxe, iar eventualele preschimbări necesare sau cerute de titular ar urma să fie, de asemenea, fără taxe și tarife. În fiecare localitate unde a funcționat sediul unei primării ar urma să rămână un punct local de lucru pentru depunerea și procesarea cererilor și eliberarea de documente. Noua unitate administrativ-teritorială ar urma să preia automat patrimoniul, drepturile, obligațiile, contractele, litigiile și proiectele fostelor administrații. Contractele finanțate din fonduri europene, PNRR, Fondul pentru Modernizare, Fondul pentru Mediu sau programele naționale de investiții ar urma să continue fără reluarea procedurilor. Angajații primăriilor ar urma să fie preluați de drept, iar reorganizarea aparatului administrativ ar putea începe după expirarea unui an (calculat din anul următor comasării) și ar trebui finalizată în cel mult șase luni; până atunci, numărul posturilor ocupate nu ar putea fi redus ca efect al unirii. Contextul invocat și calendarul indicat de minister Potrivit notei de fundamentare citate de Digi24, în România există 429 de comune cu cel mult 1.500 de locuitori, care însumează aproximativ 479.000 de persoane. Documentul indică o scădere a populației acestor comune cu 35% în perioada 2002–2011 și cu încă aproape 16% între 2011 și 2021; totodată, în 2023, 249 de comune nu aveau ocupat postul de secretar general. Ministrul Dezvoltării, Marcel Alexandru Stoica, a prezentat proiectul ca „prima etapă” a unei reforme mai ample și a insistat că „unim primării, nu desființăm localități”. „Este prima etapă a unui proces mai amplu de reformă, care are un obiectiv final foarte clar: să aducem administrația României din organizarea anului 1968 în realitatea anului 2028. Vreau să fiu foarte clar de la început: unim primării, nu desființăm localități. Aceasta este o reformă pentru cetățean și o reformă care se face împreună cu oamenii.” Conform calendarului menționat de ministru, comunitățile ar putea decide în 2027 dacă intră în procesul de comasare, iar noile administrații ar urma să funcționeze din 2028. Proiectul este disponibil în transparență decizională pe site-ul ministerului, la pagina dedicată: Ministerul Dezvoltării . [...]

Marian Neacșu își consolidează rolul de „pol administrativ” în PSD , iar asta poate înclina deciziile privind resursele și prioritățile guvernării fără o schimbare formală de lider, potrivit unei analize prezentate de Digi24 . Rectorul Universității din București, Marian Preda, susține că vicepremierul are deja o influență considerabilă în Guvern și în partid, dar este puțin probabil să încerce, cel puțin pe termen scurt, să-i dispute lui Sorin Grindeanu conducerea PSD. În intervenția la Digi24, Preda a argumentat că Neacșu ar prefera să rămână în zona administrativă, unde poate exercita putere „fără costurile politice” ale unei funcții de președinte de partid, care ar aduce expunere publică și atacuri directe. În schimb, influența sa asupra „jocurilor de putere” din PSD ar putea crește. „Tind să zic nu. Poate să aibă o mare influență, dar, sincer, îl văd mai degrabă continuând în zona aceasta de lider pe administrație și mai puțin interesat de o putere formală politică.” De ce contează: controlul administrativ poate cântări mai mult decât funcțiile politice Miza, în lectura rectorului, nu este o competiție deschisă pentru șefia PSD, ci faptul că deciziile cu impact asupra resurselor și aparatului guvernamental pot fi influențate decisiv din interiorul executivului. Preda a descris un echilibru în care există președinte de partid, premier și președinte al României, dar „deciziile pe multe resurse” ar fi luate de Neacșu. „Gândiți-vă la asta: avem un președinte al României, avem un președinte de partid, Sorin Grindeanu, avem un premier, Luca Niculescu, și deciziile pe multe resurse le ia Marian Neacșu.” Argumentele invocate: influență veche, eficiență și putere „în culise” Marian Preda susține că influența lui Marian Neacșu nu este una recentă, ci rezultatul mai multor guvernări în care a fost parte din cercul restrâns al liderilor PSD cu rol executiv. În opinia sa, Neacșu și-a construit autoritatea gradual, inclusiv prin experiență administrativă și capacitatea de a „rezolva probleme” într-un sistem birocratic complicat. „În primul rând, este un om eficient. Orice s-ar spune, faptul că în administrația noastră complicată, complexă, oamenii s-au obișnuit să îi caute pe cei care le rezolvă cumva problema [...] l-a avantajat mult pe Marian Neacșu.” Preda a mai afirmat că Neacșu „își întărește puterea în partid, în culise, în spatele ușilor închise”, fără să urmărească funcția supremă în partid, inclusiv în perioadele anterioare când a fost marginalizat politic. Ce urmează, potrivit analizei Pe termen scurt, scenariul unei preluări a conducerii PSD de către Marian Neacșu este considerat improbabil de către rectorul Universității din București. În schimb, direcția anticipată este creșterea influenței sale asupra deciziilor interne și a mecanismelor de putere din partid, pe fondul poziției sale guvernamentale. [...]