Politică20 nov. 2026
Ministerul Dezvoltării propune comasarea voluntară a comunelor prin referendum - impozite locale reduse cu 50% timp de 5 ani și finanțare minimă de 4 milioane lei per beneficiar
Guvernul pune pe masă stimulente fiscale și finanțare de la buget pentru comasarea voluntară a localităților , printr-un proiect publicat în transparență decizională de Ministerul Dezvoltării, potrivit Digi24 . Miza practică a inițiativei este să facă atractivă unirea comunelor (și, în anumite condiții, a orașelor/municipiilor) prin reducerea impozitelor locale pentru persoane fizice și printr-un program de investiții finanțat de stat. Proiectul este în consultare publică timp de zece zile, interval în care cetățenii și autoritățile locale pot trimite propuneri și amendamente. Ce prevede proiectul și cine poate intra în comasare Procedura se aplică pentru comune, orașe și municipii din același județ, cu excepția municipiului București. Comasarea trebuie să includă întreg teritoriul unităților administrativ-teritoriale implicate, care trebuie să fie învecinate, să aibă limită administrativă comună, să formeze un teritoriu continuu și să fie conectate printr-un drum național, județean sau comunal. Inițierea procesului se face prin hotărâri ale consiliilor locale ale cel puțin două unități administrativ-teritoriale, adoptate cu majoritatea absolută a consilierilor în funcție, urmate de referendum local în fiecare comunitate implicată. Costurile referendumurilor ar putea fi acoperite din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului, iar Executivul ar urma să aprobe alocarea banilor în cel mult 45 de zile de la primirea solicitărilor. Dacă referendumul este valid și favorabil în cel puțin două unități administrativ-teritoriale învecinate, Ministerul Dezvoltării ar avea 30 de zile pentru elaborarea proiectului de lege, iar Guvernul încă 30 de zile pentru aprobarea și trimiterea lui în Parlament. Stimulentele: impozite la jumătate și finanțare minimă garantată Pentru persoanele fizice din localitățile care se comasează, proiectul prevede reducerea cu 50% a impozitului sau taxei pentru: clădirile folosite în scop rezidențial; terenurile situate în intravilan. Facilitatea s-ar aplica timp de cinci ani fiscali consecutivi, începând cu 1 ianuarie a anului următor înființării noii unități administrativ-teritoriale. Pierderile bugetelor locale din această reducere ar urma să fie compensate integral de la bugetul de stat. Separat, proiectul instituie programul multianual „ START Reforma Administrativă ”, cu un buget total de 4 miliarde de lei pentru 2027 și 2028 (credite bugetare de câte 2 miliarde de lei pe an). Fiecare beneficiar selectat ar urma să primească o prealocare de cel puțin 4 milioane de lei, bani care pot fi folosiți, între altele, pentru apă și canalizare, drumuri și poduri, școli și dispensare, infrastructură socială, proiecte culturale, digitalizarea administrației, unificarea registrelor și elaborarea planului urbanistic general. Prioritate ar urma să aibă localitățile care aveau cel mult 1.500 de locuitori înainte de comasare și care ajung, prin unire, la cel puțin 2.500 de locuitori. Cum se stabilesc numele și reședința noii unități Denumirea noii unități administrativ-teritoriale ar urma să fie stabilită prin acordul autorităților locale și supusă referendumului, cu limita că numele nu poate rezulta din alăturarea a mai mult de două denumiri ale localităților care se unesc. Reședința noii unități ar urma să fie stabilită în localitatea cu cele mai mari venituri proprii din impozite și taxe locale pe cap de locuitor în anul anterior referendumului; dacă valorile sunt egale, se alege localitatea cu populația cea mai numeroasă. Proiectul precizează că satele și celelalte localități componente nu vor fi „șterse de pe hartă”, chiar dacă una dintre fostele comune își pierde statutul de unitate administrativ-teritorială. Efecte administrative: acte valabile, contracte preluate, reorganizare amânată Proiectul prevede că locuitorii nu vor fi obligați să își schimbe actele de identitate, permisele de conducere sau certificatele de înmatriculare; documentele rămân valabile până la expirare sau până la apariția unui alt motiv legal de înlocuire. Actualizările din registrele publice ar urma să fie făcute din oficiu și fără taxe, iar eventualele preschimbări necesare sau cerute de titular ar urma să fie, de asemenea, fără taxe și tarife. În fiecare localitate unde a funcționat sediul unei primării ar urma să rămână un punct local de lucru pentru depunerea și procesarea cererilor și eliberarea de documente. Noua unitate administrativ-teritorială ar urma să preia automat patrimoniul, drepturile, obligațiile, contractele, litigiile și proiectele fostelor administrații. Contractele finanțate din fonduri europene, PNRR, Fondul pentru Modernizare, Fondul pentru Mediu sau programele naționale de investiții ar urma să continue fără reluarea procedurilor. Angajații primăriilor ar urma să fie preluați de drept, iar reorganizarea aparatului administrativ ar putea începe după expirarea unui an (calculat din anul următor comasării) și ar trebui finalizată în cel mult șase luni; până atunci, numărul posturilor ocupate nu ar putea fi redus ca efect al unirii. Contextul invocat și calendarul indicat de minister Potrivit notei de fundamentare citate de Digi24, în România există 429 de comune cu cel mult 1.500 de locuitori, care însumează aproximativ 479.000 de persoane. Documentul indică o scădere a populației acestor comune cu 35% în perioada 2002–2011 și cu încă aproape 16% între 2011 și 2021; totodată, în 2023, 249 de comune nu aveau ocupat postul de secretar general. Ministrul Dezvoltării, Marcel Alexandru Stoica, a prezentat proiectul ca „prima etapă” a unei reforme mai ample și a insistat că „unim primării, nu desființăm localități”. „Este prima etapă a unui proces mai amplu de reformă, care are un obiectiv final foarte clar: să aducem administrația României din organizarea anului 1968 în realitatea anului 2028. Vreau să fiu foarte clar de la început: unim primării, nu desființăm localități. Aceasta este o reformă pentru cetățean și o reformă care se face împreună cu oamenii.” Conform calendarului menționat de ministru, comunitățile ar putea decide în 2027 dacă intră în procesul de comasare, iar noile administrații ar urma să funcționeze din 2028. Proiectul este disponibil în transparență decizională pe site-ul ministerului, la pagina dedicată: Ministerul Dezvoltării . [...]