Știri
Știri din categoria Politică

Sorin Grindeanu cere un calendar asumat pentru reforma administrativ-teritorială, avertizând că, fără termene clare, proiectul riscă să fie amânat până la blocare, potrivit Digi24. Președintele PSD spune că schimbarea trebuie să meargă dincolo de „tăieri” și să fie construită în jurul cetățeanului, nu doar al reducerii cheltuielilor.
În intervenția la Digi24, Grindeanu a criticat ceea ce numește „așa-numita reformă” făcută de fostul guvern, pe care o descrie drept o serie de concedieri urmate de reîncadrări în alte instituții. În schimb, el susține că actualul demers vizează o reorganizare a împărțirii administrative „din 1968”, pentru a aduce administrația „în secolul 21”.
Grindeanu afirmă că Ministerul Dezvoltării ar urma să pună „mâine” în transparență o primă formă de proiect de ordonanță privind „unificarea benevolă”. În logica prezentată, comasarea ar trebui să fie încurajată prin beneficii concrete, inclusiv reduceri de impozite locale.
„Vor vedea că vor avea reduceri la impozitele locale pe 4-5 ani de 50%.”
El leagă reforma și de criterii de eligibilitate pentru proiecte europene și programe naționale, argumentând că o comunitate mai puternică poate livra servicii publice mai bune decât una „slabă”.
Șeful PSD susține că „șapte din zece localități” nu se pot susține economic, motiv pentru care reorganizarea ar trebui să ducă la servicii publice mai bune. În același timp, insistă că obiectivul principal nu este doar reducerea cheltuielilor, ci beneficiul direct pentru cetățean.
Grindeanu respinge două temeri recurente din spațiul public: dispariția localităților și obligativitatea schimbării actelor.
„Nu dispare nicio localitate. Localitățile rămân la fel, nu se șterg de pe hartă localitățile.”
„Nu trebuie să-și schimbe nimeni nimic.”
El spune că eventualele complicații administrative pot fi rezolvate prin reglementări, astfel încât reforma să nu „încurce” cetățeanul.
Grindeanu afirmă că reforma „trebuie să se întâmple” și susține că PSD ar fi partidul care o poate duce la capăt, în timp ce despre restul formațiunilor spune că stau „pe margini”. Totodată, declară că PSD este dispus să preia „argumente valide” de la alte partide.
În privința amenințărilor cu moțiuni de cenzură pe acest subiect, liderul PSD spune că nu îl sperie și că nu va determina retragerea proiectului.
Articolul Digi24 este trunchiat în materialul furnizat, astfel că nu apar toate detaliile despre discuțiile cu UDMR și grupul minorităților; informațiile de mai sus reflectă strict pasajele disponibile din sursă.
Recomandate

PSD ia în calcul reducerea taxării muncii, dar o leagă de ținta de deficit pe 2027 , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile lui Sorin Grindeanu despre discuțiile interne privind salariul minim și impozitarea veniturilor mici, în contextul pregătirii bugetului de anul viitor. Liderul PSD a spus că detaliile despre salariul minim și impozitare vor fi prezentate odată cu discuțiile pe buget, după consultări cu Ministerul Finanțelor. În același timp, Grindeanu a confirmat că reducerea taxării pe muncă este una dintre soluțiile analizate de partid. „Evident, una dintre soluții este reducerea taxării pe muncă. Evident că luăm în calcul și așa ceva, ca linie directoare.” Ce variantă fiscală este discutată în PSD Conform informațiilor obținute anterior de Digi24 din surse politice, social-democrații analizează o formulă care ar include: eliminarea impozitului pe venit pentru salariul minim; aplicarea unor cote diferențiate pentru veniturile brute de până la 6.000 de lei, cu o creștere graduală a impozitului până la nivelul actual de 10%. Propunerea nu este, deocamdată, adoptată, iar Grindeanu a evitat să avanseze un calendar sau parametri finali înainte de negocierile pe buget. Legătura cu impozitul progresiv și argumentul consumului Întrebat dacă reducerea impozitării salariilor mici ar putea fi un prim pas spre impozitul progresiv (susținut de PSD de mai mult timp), Grindeanu a spus că nu ar face automat această legătură și a invocat practicile din Uniunea Europeană. Totodată, el a argumentat că o reducere a taxării veniturilor mici ar putea susține consumul, în condițiile în care România ar fi traversat, potrivit afirmațiilor sale, aproximativ 12 luni de scădere accentuată a consumului și o evoluție nefavorabilă a indicatorilor macroeconomici. Condiția-cheie: deficitul bugetar și datele așteptate de la Finanțe Pe tema impactului bugetar al unei eventuale reduceri de taxe, Grindeanu a insistat că discuția trebuie purtată în negocierile pentru buget și că ținta de deficit pentru 2027 este „nenegociabilă”. El a mai anunțat că așteaptă, la jumătatea săptămânii viitoare, un raport al ministrului Finanțelor privind situația bugetară la finalul lunii octombrie, înaintea rectificării bugetare programate pentru sfârșitul lunii noiembrie. În același context, Grindeanu și-a exprimat îngrijorarea legată de PNRR , afirmând că, dintr-o sumă de 6,4 miliarde de euro, „cam cu jumătate” ar putea fi în pericol, potrivit discuțiilor pe care spune că le-a avut cu ministrul Fondurilor Europene. [...]

PSD mizează pe o indexare a pensiilor în 2027 de peste 7%, cu efect direct în buget. Într-un interviu acordat Digi24 , președintele PSD, Sorin Grindeanu , susține că partidul va sprijini majorarea pensiilor „începând de anul viitor”, invocând obligația respectării legislației în vigoare și situația pensionarilor cu venituri mici și mijlocii. Întrebat despre șansele ca pensiile să fie indexate în 2027 cu aproximativ 7,3%–7,4%, Grindeanu a spus că, din perspectiva PSD, probabilitatea este de „100%”, mesaj care mută discuția din zona de intenție politică în cea a așteptărilor bugetare pentru anul următor. Ce spune PSD și de ce contează economic Declarația liderului PSD are relevanță imediată pentru construcția bugetară, deoarece o indexare de această magnitudine ar însemna cheltuieli mai mari cu pensiile, într-un context în care orice creștere permanentă a plăților sociale pune presiune pe deficit și pe spațiul fiscal disponibil pentru alte politici publice. În argumentația prezentată la Digi24, Grindeanu a indicat două motive principale pentru susținerea majorării: necesitatea respectării prevederilor legale; situația pensionarilor cu pensii mici și mijlocii. Context: aceeași linie, reluată și în alte declarații O poziție similară a fost relatată și de Mediafax , care notează că Grindeanu a susținut că social-democrații vor sprijini majorarea pensiilor în 2027 „conform prevederilor legale” și că principalii beneficiari ar urma să fie pensionarii cu venituri mici și mijlocii. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul exact și mecanismul de aplicare, rămâne de urmărit cum va fi transpusă această țintă de indexare în deciziile bugetare și în negocierile politice pentru 2027. [...]

PSD încearcă să închidă discuția despre un „premier din umbră” prin extinderea atribuțiilor vicepremierului Marian Neacșu , prezentată ca o soluție administrativă normală într-un guvern cu un singur vicepremier, potrivit Digi24 . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus că decizia premierului Luca Niculescu de a-i extinde atribuțiile lui Neacșu „nu e nimic ieșit din comun” și că este „un lucru bun”. În logica sa, dacă ar fi existat mai mulți vicepremieri, sarcinile ar fi fost împărțite, așa cum s-a întâmplat în alte formule guvernamentale. Ce înseamnă, politic și operațional, această repoziționare Mesajul transmis de liderul PSD urmărește să normalizeze o concentrare mai mare de coordonare la nivelul vicepremierului, într-un moment în care în spațiul public apar interpretări privind influența lui Marian Neacșu în Guvern. Grindeanu plasează însă decizia în registrul funcționării curente a Executivului, nu al unei schimbări de putere. În același timp, explicația indică o împărțire a responsabilităților în interiorul guvernării: în lipsa mai multor vicepremieri, un singur vicepremier ajunge să coordoneze mai multe zone, ceea ce poate crește viteza decizională, dar și presiunea politică asupra celui care primește atribuțiile. Contextul invocat de Grindeanu Grindeanu a făcut trimitere la situații anterioare în care, atunci când existau mai mulți vicepremieri, coordonarea era distribuită între ei. În acest cadru, extinderea atribuțiilor lui Neacșu este prezentată ca o adaptare la arhitectura actuală a Guvernului, nu ca o excepție. Din informațiile prezentate, poziția PSD este că premierul rămâne centrul deciziei executive, iar atribuțiile suplimentare ale vicepremierului țin de organizarea internă a muncii guvernamentale. [...]

Guvernul pune pe masă stimulente fiscale și finanțare de la buget pentru comasarea voluntară a localităților , printr-un proiect publicat în transparență decizională de Ministerul Dezvoltării, potrivit Digi24 . Miza practică a inițiativei este să facă atractivă unirea comunelor (și, în anumite condiții, a orașelor/municipiilor) prin reducerea impozitelor locale pentru persoane fizice și printr-un program de investiții finanțat de stat. Proiectul este în consultare publică timp de zece zile, interval în care cetățenii și autoritățile locale pot trimite propuneri și amendamente. Ce prevede proiectul și cine poate intra în comasare Procedura se aplică pentru comune, orașe și municipii din același județ, cu excepția municipiului București. Comasarea trebuie să includă întreg teritoriul unităților administrativ-teritoriale implicate, care trebuie să fie învecinate, să aibă limită administrativă comună, să formeze un teritoriu continuu și să fie conectate printr-un drum național, județean sau comunal. Inițierea procesului se face prin hotărâri ale consiliilor locale ale cel puțin două unități administrativ-teritoriale, adoptate cu majoritatea absolută a consilierilor în funcție, urmate de referendum local în fiecare comunitate implicată. Costurile referendumurilor ar putea fi acoperite din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului, iar Executivul ar urma să aprobe alocarea banilor în cel mult 45 de zile de la primirea solicitărilor. Dacă referendumul este valid și favorabil în cel puțin două unități administrativ-teritoriale învecinate, Ministerul Dezvoltării ar avea 30 de zile pentru elaborarea proiectului de lege, iar Guvernul încă 30 de zile pentru aprobarea și trimiterea lui în Parlament. Stimulentele: impozite la jumătate și finanțare minimă garantată Pentru persoanele fizice din localitățile care se comasează, proiectul prevede reducerea cu 50% a impozitului sau taxei pentru: clădirile folosite în scop rezidențial; terenurile situate în intravilan. Facilitatea s-ar aplica timp de cinci ani fiscali consecutivi, începând cu 1 ianuarie a anului următor înființării noii unități administrativ-teritoriale. Pierderile bugetelor locale din această reducere ar urma să fie compensate integral de la bugetul de stat. Separat, proiectul instituie programul multianual „ START Reforma Administrativă ”, cu un buget total de 4 miliarde de lei pentru 2027 și 2028 (credite bugetare de câte 2 miliarde de lei pe an). Fiecare beneficiar selectat ar urma să primească o prealocare de cel puțin 4 milioane de lei, bani care pot fi folosiți, între altele, pentru apă și canalizare, drumuri și poduri, școli și dispensare, infrastructură socială, proiecte culturale, digitalizarea administrației, unificarea registrelor și elaborarea planului urbanistic general. Prioritate ar urma să aibă localitățile care aveau cel mult 1.500 de locuitori înainte de comasare și care ajung, prin unire, la cel puțin 2.500 de locuitori. Cum se stabilesc numele și reședința noii unități Denumirea noii unități administrativ-teritoriale ar urma să fie stabilită prin acordul autorităților locale și supusă referendumului, cu limita că numele nu poate rezulta din alăturarea a mai mult de două denumiri ale localităților care se unesc. Reședința noii unități ar urma să fie stabilită în localitatea cu cele mai mari venituri proprii din impozite și taxe locale pe cap de locuitor în anul anterior referendumului; dacă valorile sunt egale, se alege localitatea cu populația cea mai numeroasă. Proiectul precizează că satele și celelalte localități componente nu vor fi „șterse de pe hartă”, chiar dacă una dintre fostele comune își pierde statutul de unitate administrativ-teritorială. Efecte administrative: acte valabile, contracte preluate, reorganizare amânată Proiectul prevede că locuitorii nu vor fi obligați să își schimbe actele de identitate, permisele de conducere sau certificatele de înmatriculare; documentele rămân valabile până la expirare sau până la apariția unui alt motiv legal de înlocuire. Actualizările din registrele publice ar urma să fie făcute din oficiu și fără taxe, iar eventualele preschimbări necesare sau cerute de titular ar urma să fie, de asemenea, fără taxe și tarife. În fiecare localitate unde a funcționat sediul unei primării ar urma să rămână un punct local de lucru pentru depunerea și procesarea cererilor și eliberarea de documente. Noua unitate administrativ-teritorială ar urma să preia automat patrimoniul, drepturile, obligațiile, contractele, litigiile și proiectele fostelor administrații. Contractele finanțate din fonduri europene, PNRR, Fondul pentru Modernizare, Fondul pentru Mediu sau programele naționale de investiții ar urma să continue fără reluarea procedurilor. Angajații primăriilor ar urma să fie preluați de drept, iar reorganizarea aparatului administrativ ar putea începe după expirarea unui an (calculat din anul următor comasării) și ar trebui finalizată în cel mult șase luni; până atunci, numărul posturilor ocupate nu ar putea fi redus ca efect al unirii. Contextul invocat și calendarul indicat de minister Potrivit notei de fundamentare citate de Digi24, în România există 429 de comune cu cel mult 1.500 de locuitori, care însumează aproximativ 479.000 de persoane. Documentul indică o scădere a populației acestor comune cu 35% în perioada 2002–2011 și cu încă aproape 16% între 2011 și 2021; totodată, în 2023, 249 de comune nu aveau ocupat postul de secretar general. Ministrul Dezvoltării, Marcel Alexandru Stoica, a prezentat proiectul ca „prima etapă” a unei reforme mai ample și a insistat că „unim primării, nu desființăm localități”. „Este prima etapă a unui proces mai amplu de reformă, care are un obiectiv final foarte clar: să aducem administrația României din organizarea anului 1968 în realitatea anului 2028. Vreau să fiu foarte clar de la început: unim primării, nu desființăm localități. Aceasta este o reformă pentru cetățean și o reformă care se face împreună cu oamenii.” Conform calendarului menționat de ministru, comunitățile ar putea decide în 2027 dacă intră în procesul de comasare, iar noile administrații ar urma să funcționeze din 2028. Proiectul este disponibil în transparență decizională pe site-ul ministerului, la pagina dedicată: Ministerul Dezvoltării . [...]

Extinderea atribuțiilor vicepremierului Marian Neacșu asupra gestionării banilor din Guvern riscă să schimbe centrul de decizie în Executiv , cu efect direct asupra modului în care sunt împinse înainte reformele și proiectele, potrivit declarațiilor primarului Buzăului, Constantin Toma , citate de Mediafax . Toma a spus la RFI că sporirea atribuțiilor lui Neacșu în Guvernul condus de Luca Niculescu este „un mare șoc” și a susținut că, în practică, controlul asupra bugetelor echivalează cu controlul asupra conducerii. În această logică, el a pus sub semnul întrebării rolul premierului, în condițiile în care „toate reformele, toate proiectele sunt pe bani”. „Nu știu cu ce se va mai ocupa domnul Luca Niculescu, (...) ești conducător dacă gestionezi și banii. Or dacă tu-l numești pe domnul Neacșu să gestioneze toți banii, ce înseamnă asta, care mai este rolul tău?” Ce se schimbă, în viziunea lui Toma: decizia se mută spre vicepremier Primarul Buzăului a mers mai departe și a afirmat că Marian Neacșu ar fi devenit „conducătorul informal” al PSD, tocmai prin atribuțiile extinse din Guvern. În același timp, Toma a susținut că Sorin Grindeanu „și-a mai pierdut” din autoritate în partid, inclusiv prin lipsa unei reacții inițiale, pe care o interpretează ca acceptare a noii împărțiri a puterii. „Domnul Neacșu a devenit și conducătorul informal al PSD-ului, prin aceste atribuții extrem de mari pe care le are în momentul ăsta (...). Sorin Grindeanu (...) și-a mai pierdut încă o bucată din partea de autoritate.” Context: rolul lui Neacșu ar fi fost deja central și în guvernarea Ciolacu Toma l-a descris pe Neacșu drept „un om stăpân pe sine” și a afirmat că acesta ar fi avut un rol similar și în perioada guvernării Ciolacu, doar că „fără să se știe”. Potrivit lui, proiectele și deciziile importante ar fi trecut prin Neacșu inclusiv când acesta era secretar general al Guvernului. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre forma exactă a noilor atribuții și despre mecanismul administrativ prin care sunt exercitate, rămâne de urmărit dacă această redistribuire de responsabilități va produce blocaje sau, dimpotrivă, va accelera deciziile legate de reforme și finanțări. [...]

PSD încearcă să blocheze din start scenariul unor majorări de taxe în 2027 , iar miza este predictibilitatea fiscală pentru companii și populație, într-un context în care Guvernul își nuanțează mesajele. Într-un interviu acordat Digi24 , președintele PSD, Sorin Grindeanu , a exclus „din nou” o creștere a taxelor în 2027 și a invocat inclusiv diferențe de abordare față de premierul Luca Niculescu . Grindeanu a fost întrebat dacă există riscul creșterii taxelor anul viitor și a răspuns că PSD „nu susține acest lucru”. El a argumentat că atât populația, cât și companiile ar fi ajuns „la limita de sus a suportabilității” și că soluția ar fi măsuri care să stimuleze economia, nu majorarea poverii fiscale. În același context, liderul PSD a pus în contrast poziția sa cu formularea mai prudentă a premierului, care ar fi spus că „nu își dorește” o creștere a taxelor. Grindeanu a replicat că are „mai mare experiență administrativă” și a susținut că, din experiența ultimului „an și jumătate”, creșterea taxelor „n-a dus decât la descreșteri și la scădere economică”. Ce semnal transmite PSD pentru 2027 Mesajul central al lui Grindeanu este că partidul nu ar urma să accepte majorări de taxe, însă a introdus și o limitare: evaluarea depinde de datele care vor fi cunoscute „în săptămânile viitoare”, iar informațiile disponibile acum sunt descrise drept „primare” din perspectivă fiscală. În intervenția sa, Grindeanu a mai afirmat că efectul unei creșteri de taxe ar fi „exact invers” față de obiectivul urmărit și a indicat drept alternativă identificarea unor „mijloace” și „scheme financiare” care să „impulsioneze economia” și să ajute companiile. Contextul politic: diferență de ton față de premier Declarațiile vin după ce realizatoarea i-a semnalat diferența dintre certitudinea exprimată de el și formularea rezervată atribuită premierului Luca Niculescu. Grindeanu a explicat această diferență prin prudența șefului Guvernului și prin propria evaluare asupra efectelor politicilor fiscale recente. Articolul Digi24 amintește și o declarație anterioară a lui Grindeanu despre reducerea taxării muncii, într-un material separat: Digi24 . [...]