Știri
Știri din categoria Politică

USR pregătește o alianță cu PNL ca alternativă la actuala guvernare, pe fondul acuzațiilor că PSD ar încerca să rămână simultan la putere și să se comporte ca partid de opoziție, potrivit Digi24. Mesajul a fost transmis de președintele USR, Dominic Fritz, în timpul unei vizite la Buzău, unde a vorbit despre construirea unui „pol reformist” care să ofere o alternativă politică „fără PSD și fără AUR”.
În logica anunțului, miza este una de arhitectură politică și de guvernare: USR susține că, singur, nici el și nici PNL nu pot strânge „tracțiunea necesară” pentru a deveni o alternativă credibilă, motiv pentru care cele două partide ar lucra la o formulă de colaborare, inclusiv o alianță electorală.
Fritz a prezentat demersul ca pe o încercare de a coagula forțe politice și civice care „își doresc o altă Românie”, invocând riscul ca PSD și AUR să „acapareze și mai mult toată puterea” și, în consecință, „să sărăcească și mai mult această țară”.
În același timp, liderul USR a încercat să delimiteze viitoarea construcție de actuala guvernare, susținând că PSD ar urmări să controleze deciziile, dar să evite asumarea costurilor politice ale guvernării.
În declarațiile de la Buzău, Fritz a acuzat PSD că joacă „un joc cu multe fumigene”, în care ar încerca să fie „în același timp la putere și în opoziție”. El a vorbit și despre un „monopol al puterii” la nivel național și local, pe care USR ar vrea să îl rupă.
Pe zona executivă, Fritz a susținut că deciziile ar fi luate de vicepremierul Marian Neacșu, nu de premierul Luca Niculescu, descriind situația ca pe o „construcție fumigenă” în care „Neacșu trage sforile”, iar premierul este cel vizibil public.
Din informațiile prezentate, USR se află în faza de lucru la această colaborare cu PNL, fără a fi anunțate detalii despre calendar, forma exactă a alianței sau condițiile politice ale unei înțelegeri. În lipsa acestor elemente, rămâne de urmărit dacă discuțiile se concretizează într-un acord electoral și ce alte „forțe” ar putea fi atrase în „polul reformist” invocat de Fritz.
Recomandate

Extinderea atribuțiilor vicepremierului Marian Neacșu introduce un filtru suplimentar pe cheltuieli în plină construcție a bugetului , iar președintele Nicușor Dan leagă decizia de realitatea politică a majorității parlamentare dominate de PSD, potrivit Digi24 . Într-o conferință de presă la Berlin , șeful statului a spus că premierul Luca Niculescu „trebuie să fie flexibil” în relația cu majoritatea „de care depinde”, argumentând că PSD „are mai mult de jumătate din voturile care țin acest Guvern”. În acest context, Nicușor Dan a apreciat că este „normal” ca prim-ministrul să delege atribuții vicepremierului Marian Neacșu și a descris delegarea ca o practică uzuală în guverne. Decizia semnată miercuri, 18 noiembrie, de premierul Luca Niculescu îi dă lui Marian Neacșu atribuții care vizează direct controlul asupra inițiativelor cu impact financiar, într-un moment în care Executivul lucrează la buget. Concret, vicepremierul primește: atribuții de avizare a proiectelor ministerelor cu impact bugetar; coordonarea activității unor portofolii din Guvern; coordonarea instituțiilor publice și a structurilor din aparatul de lucru al Guvernului; obligația de a asigura informarea permanentă a prim-ministrului privind aplicarea prevederilor stabilite prin decizie. De ce contează: control mai strâns pe proiectele cu impact bugetar Premierul a motivat desemnarea lui Neacșu prin nevoia de prudență la aprobarea cheltuielilor, arătând că atribuțiile noi „adaugă un filtru suplimentar”, deoarece Guvernul se află „în perioada construirii bugetului”. Tot el a precizat că Neacșu se va ocupa și de coordonarea funcțională a unor ministere, „din zona social-democrată”, într-un aranjament pe care l-a descris ca similar cu practici din guvernele anterioare. Poziționarea politică: flexibilitate față de PSD, dar premierul rămâne decidentul final Nicușor Dan a insistat că, în arhitecturi constituționale similare României, premierul rămâne „evident puternic” și poate decide chiar și împotriva miniștrilor într-o ședință de guvern. În același timp, a avertizat că răspunsul public la o astfel de delegare trebuie să fie „echilibrat”, tocmai pentru că dependența de o majoritate parlamentară impune negociere și adaptare. Întrebat despre vicepremierul PSD, președintele l-a caracterizat pe Marian Neacșu drept „un profesionist” care „cunoaște în detaliu administrația românească, mecanisme, procese administrative”, pe baza interacțiunilor avute înainte de a deveni președinte. [...]

PSD încearcă să închidă discuția despre un „premier din umbră” prin extinderea atribuțiilor vicepremierului Marian Neacșu , prezentată ca o soluție administrativă normală într-un guvern cu un singur vicepremier, potrivit Digi24 . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus că decizia premierului Luca Niculescu de a-i extinde atribuțiile lui Neacșu „nu e nimic ieșit din comun” și că este „un lucru bun”. În logica sa, dacă ar fi existat mai mulți vicepremieri, sarcinile ar fi fost împărțite, așa cum s-a întâmplat în alte formule guvernamentale. Ce înseamnă, politic și operațional, această repoziționare Mesajul transmis de liderul PSD urmărește să normalizeze o concentrare mai mare de coordonare la nivelul vicepremierului, într-un moment în care în spațiul public apar interpretări privind influența lui Marian Neacșu în Guvern. Grindeanu plasează însă decizia în registrul funcționării curente a Executivului, nu al unei schimbări de putere. În același timp, explicația indică o împărțire a responsabilităților în interiorul guvernării: în lipsa mai multor vicepremieri, un singur vicepremier ajunge să coordoneze mai multe zone, ceea ce poate crește viteza decizională, dar și presiunea politică asupra celui care primește atribuțiile. Contextul invocat de Grindeanu Grindeanu a făcut trimitere la situații anterioare în care, atunci când existau mai mulți vicepremieri, coordonarea era distribuită între ei. În acest cadru, extinderea atribuțiilor lui Neacșu este prezentată ca o adaptare la arhitectura actuală a Guvernului, nu ca o excepție. Din informațiile prezentate, poziția PSD este că premierul rămâne centrul deciziei executive, iar atribuțiile suplimentare ale vicepremierului țin de organizarea internă a muncii guvernamentale. [...]

Extinderea atribuțiilor vicepremierului Marian Neacșu asupra gestionării banilor din Guvern riscă să schimbe centrul de decizie în Executiv , cu efect direct asupra modului în care sunt împinse înainte reformele și proiectele, potrivit declarațiilor primarului Buzăului, Constantin Toma , citate de Mediafax . Toma a spus la RFI că sporirea atribuțiilor lui Neacșu în Guvernul condus de Luca Niculescu este „un mare șoc” și a susținut că, în practică, controlul asupra bugetelor echivalează cu controlul asupra conducerii. În această logică, el a pus sub semnul întrebării rolul premierului, în condițiile în care „toate reformele, toate proiectele sunt pe bani”. „Nu știu cu ce se va mai ocupa domnul Luca Niculescu, (...) ești conducător dacă gestionezi și banii. Or dacă tu-l numești pe domnul Neacșu să gestioneze toți banii, ce înseamnă asta, care mai este rolul tău?” Ce se schimbă, în viziunea lui Toma: decizia se mută spre vicepremier Primarul Buzăului a mers mai departe și a afirmat că Marian Neacșu ar fi devenit „conducătorul informal” al PSD, tocmai prin atribuțiile extinse din Guvern. În același timp, Toma a susținut că Sorin Grindeanu „și-a mai pierdut” din autoritate în partid, inclusiv prin lipsa unei reacții inițiale, pe care o interpretează ca acceptare a noii împărțiri a puterii. „Domnul Neacșu a devenit și conducătorul informal al PSD-ului, prin aceste atribuții extrem de mari pe care le are în momentul ăsta (...). Sorin Grindeanu (...) și-a mai pierdut încă o bucată din partea de autoritate.” Context: rolul lui Neacșu ar fi fost deja central și în guvernarea Ciolacu Toma l-a descris pe Neacșu drept „un om stăpân pe sine” și a afirmat că acesta ar fi avut un rol similar și în perioada guvernării Ciolacu, doar că „fără să se știe”. Potrivit lui, proiectele și deciziile importante ar fi trecut prin Neacșu inclusiv când acesta era secretar general al Guvernului. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre forma exactă a noilor atribuții și despre mecanismul administrativ prin care sunt exercitate, rămâne de urmărit dacă această redistribuire de responsabilități va produce blocaje sau, dimpotrivă, va accelera deciziile legate de reforme și finanțări. [...]

Sorin Grindeanu nu exclude ca PSD să meargă cu Nicușor Dan la prezidențiale , semnalând că partidul își lasă deschisă opțiunea de candidat pe termen lung, potrivit Digi24 . Mesajul are miză politică directă: în lipsa unei decizii, PSD evită să-și blocheze din timp strategia pentru următorul ciclu electoral. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat în exclusivitate Digi24 , în contextul unei întrebări despre posibilele nume vehiculate pentru viitoarele alegeri prezidențiale, inclusiv Ilie Bolojan (dreapta), George Simion (AUR) și Nicușor Dan, în ipoteza unei candidaturi susținute de PSD. Grindeanu a argumentat că până la scrutin mai sunt „trei ani și jumătate”, interval în care „se pot întâmpla multe”, sugerând că e prematură fixarea unor candidaturi și că actorii politici își calibrează deja acțiunile în funcție de o eventuală cursă prezidențială. În același context, liderul PSD a invocat și o idee atribuită lui Winston Churchill, potrivit căreia în politică „două săptămâni sunt multe”, pentru a sublinia volatilitatea scenei politice. Ce înseamnă, practic, poziționarea PSD Prin faptul că nu respinge scenariul, PSD își păstrează flexibilitatea de a negocia și de a-și ajusta opțiunile de candidatură pe măsură ce se schimbă raporturile de forțe și profilurile candidaților. În același timp, declarația indică faptul că discuțiile despre candidatul la prezidențiale sunt deja parte din calculul politic, chiar dacă decizia formală nu este pe agendă imediată. În materialul Digi24 nu sunt prezentate detalii despre o decizie internă a PSD sau despre negocieri concrete privind o eventuală candidatură a lui Nicușor Dan; poziția lui Grindeanu rămâne, deocamdată, la nivelul unei posibilități pe care nu o exclude. [...]

Extinderea atribuțiilor vicepremierului Marian Neacșu asupra avizării deciziilor tuturor ministerelor ridică semne de întrebare despre controlul politic și filtrul aplicat cheltuielilor publice , potrivit News . Deputatul USR Radu Miruță susține că această schimbare confirmă faptul că guvernul este „controlat exclusiv de PSD” și pune sub presiune inclusiv autonomia ministrului de Finanțe în zona aprobării unor cheltuieli. Miruță a declarat, joi, la Prima News , că printr-o decizie „publicată ieri” premierul i-a dat vicepremierului Neacșu puterea de a aviza „deciziile și hotărârile tuturor ministerelor”. În opinia sa, această extindere a atribuțiilor ar reduce spațiul de manevră al miniștrilor, inclusiv al celor pe care îi descrie drept „tehnocrați” și „de bună-credință”. Ce se schimbă, în termeni practici Din declarațiile citate reiese că vicepremierul Marian Neacșu ar urma să aibă un rol de avizare transversală, care acoperă toate ministerele. Miruță indică explicit și zona Finanțelor, sugerând că avizul vicepremierului poate influența deciziile legate de cheltuieli. „Imaginați-vă ce mai poate face ministrul de Finanțe dacă domnul vicepremier Neacșu dă aviz și pe Ministerul de Finanțe în ceea ce privește unele cheltuieli”, a afirmat Radu Miruță. Deputatul a făcut și o paralelă cu perioada în care a fost vicepremier, susținând că, în mandatul său, nu a existat „un singur document” pe care să fi dat aviz negativ și care să ajungă totuși pe agenda ședinței de guvern. Argumentul premierului: control mai strict al cheltuielilor Premierul Luca Niculescu a justificat decizia prin nevoia de prudență bugetară și prin evaluarea sa asupra vicepremierului. „Avem nevoie să fim foarte atenți la toate cheltuielile pe care le aprobăm”, a afirmat premierul. În același context, Niculescu l-a descris pe Marian Neacșu drept „unul dintre cei mai competenți, meticuloși și bine pregătiți oameni din administrația română”. De ce contează Mutarea descrisă în declarațiile politice are o miză directă pentru funcționarea aparatului guvernamental: dacă avizarea vicepremierului devine un filtru obligatoriu pentru deciziile ministerelor, inclusiv pe zona de cheltuieli, atunci centrul de greutate al controlului administrativ se poate deplasa de la miniștri către vicepremier și, implicit, către premier. În lipsa altor detalii în material despre actul normativ sau procedura exactă, rămâne neclar cum se aplică avizarea și ce tipuri de documente intră sub această regulă. [...]

PSD ia în calcul reducerea taxării muncii, dar o leagă de ținta de deficit pe 2027 , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile lui Sorin Grindeanu despre discuțiile interne privind salariul minim și impozitarea veniturilor mici, în contextul pregătirii bugetului de anul viitor. Liderul PSD a spus că detaliile despre salariul minim și impozitare vor fi prezentate odată cu discuțiile pe buget, după consultări cu Ministerul Finanțelor. În același timp, Grindeanu a confirmat că reducerea taxării pe muncă este una dintre soluțiile analizate de partid. „Evident, una dintre soluții este reducerea taxării pe muncă. Evident că luăm în calcul și așa ceva, ca linie directoare.” Ce variantă fiscală este discutată în PSD Conform informațiilor obținute anterior de Digi24 din surse politice, social-democrații analizează o formulă care ar include: eliminarea impozitului pe venit pentru salariul minim; aplicarea unor cote diferențiate pentru veniturile brute de până la 6.000 de lei, cu o creștere graduală a impozitului până la nivelul actual de 10%. Propunerea nu este, deocamdată, adoptată, iar Grindeanu a evitat să avanseze un calendar sau parametri finali înainte de negocierile pe buget. Legătura cu impozitul progresiv și argumentul consumului Întrebat dacă reducerea impozitării salariilor mici ar putea fi un prim pas spre impozitul progresiv (susținut de PSD de mai mult timp), Grindeanu a spus că nu ar face automat această legătură și a invocat practicile din Uniunea Europeană. Totodată, el a argumentat că o reducere a taxării veniturilor mici ar putea susține consumul, în condițiile în care România ar fi traversat, potrivit afirmațiilor sale, aproximativ 12 luni de scădere accentuată a consumului și o evoluție nefavorabilă a indicatorilor macroeconomici. Condiția-cheie: deficitul bugetar și datele așteptate de la Finanțe Pe tema impactului bugetar al unei eventuale reduceri de taxe, Grindeanu a insistat că discuția trebuie purtată în negocierile pentru buget și că ținta de deficit pentru 2027 este „nenegociabilă”. El a mai anunțat că așteaptă, la jumătatea săptămânii viitoare, un raport al ministrului Finanțelor privind situația bugetară la finalul lunii octombrie, înaintea rectificării bugetare programate pentru sfârșitul lunii noiembrie. În același context, Grindeanu și-a exprimat îngrijorarea legată de PNRR , afirmând că, dintr-o sumă de 6,4 miliarde de euro, „cam cu jumătate” ar putea fi în pericol, potrivit discuțiilor pe care spune că le-a avut cu ministrul Fondurilor Europene. [...]