Știri
Știri din categoria Politică
Învestirea Guvernului Veștea depinde acum de voturile AUR, după ce calculele din Parlament nu îi asigură premierului desemnat pragul de 233 de voturi, potrivit HotNews. În acest context, atât președintele Nicușor Dan, cât și liderul PSD Sorin Grindeanu au evitat să excludă explicit scenariul unei învestiri cu sprijin AUR, deși în ultimele două luni declaraseră că nu vor susține o guvernare „cu AUR” sau „susținută de AUR”.
Votul de învestitură a fost amânat pentru săptămâna viitoare, după ce premierul desemnat nu a reușit să strângă majoritatea necesară. Discuțiile pentru coagularea unei majorități au continuat la Vila Lac, unde lideri PNL și PSD au petrecut, marți și miercuri, ore întregi alături de Adrian Veștea, însă „nu le-au ieșit calculele”, notează publicația.
În forma actuală, Veștea ar avea, potrivit calculelor prezentate, cel mult 215 voturi, în condițiile în care:
Pe voturile minorităților naționale (17 deputați) și pe o parte dintre parlamentarii neafiliați, Veștea „nu se poate baza în totalitate”, pentru că nu sunt „100% garantate”. Astfel, până la pragul de 233 ar lipsi 18 voturi, care „în acest moment pot veni doar de la AUR”, în lipsa sprijinului altor formațiuni. Alternativ, deficitul ar putea fi acoperit dacă numărul parlamentarilor PNL care trec în tabăra Veștea crește până la vot.
Întrebat la Bruxelles dacă acceptă ca Guvernul Veștea să fie învestit cu voturi de la AUR, Nicușor Dan a evitat un răspuns direct și a indicat că misiunea de a găsi majoritatea revine premierului desemnat.
„Când l-am desemnat, l-am desemnat ca să facă o majoritate. Mai departe, o să discutăm. Nu trebuie să iau eu în calcul (n.red – voturile AUR), ci este o discuție care îl vizează pe prim-ministru. Așa cum am spus de fiecare dată, va fi un guvern pro-occidental”.
HotNews amintește că, în aprilie, președintele respingea categoric scenariul AUR, catalogând partidul drept „anti-occidental” și afirmând că nu ar fi de acord cu un guvern minoritar susținut de AUR.
Și Sorin Grindeanu a evitat să excludă explicit varianta unui guvern sprijinit de AUR, insistând că responsabilitatea construirii majorității aparține premierului desemnat.
„Eu răspund de cele 128 de voturi ale PSD. Nu este Sorin Grindeanu desemnat premier, este Adrian Veștea. Dânsul trebuie să prezinte o majoritate în Parlament. Dacă PSD va hotărî să intre în această echipă, eu, ca președinte al PSD, răspund de voturile PSD”.
Întrebat dacă există parlamentari PSD care negociază cu AUR, Grindeanu a spus: „Eu nu negociez, eu sunt președintele partidului” și a declarat că nu s-a întâlnit cu George Simion.
În același timp, Petrișor Peiu (AUR) a afirmat la Antena 3 CNN că ar fi fost contactat de „un domn din PSD” pentru a participa la programul de guvernare, susținând că i-a transmis că „trebuie reluat procesul de la zero”.
Învestirea a fost mutată pe săptămâna viitoare, iar ecuația rămâne una de aritmetică parlamentară: fără o creștere a sprijinului din PNL sau fără voturi de la AUR, Guvernul Veștea nu atinge pragul minim. În paralel, poziționările publice ale președintelui și ale liderului PSD sugerează o flexibilizare față de promisiunile recente de a exclude orice scenariu de guvernare „cu” sau „susținută de” AUR.
Recomandate
PNL își pregătește duminică un Congres extraordinar cu miză de control intern, pe fondul unei dispute juridice care a suspendat decizii-cheie ale conducerii , iar Consiliul Național se reunește vineri după-amiază pentru a stabili agenda și detaliile organizatorice, potrivit HotNews . Ședința extraordinară este programată să înceapă la ora 17:00 și se va desfășura online, cu participarea a 800 de delegați liberali. Reuniunea fusese convocată inițial pentru a formaliza Congresul extraordinar din 21 iunie, propus de Ilie Bolojan pentru a „clarifica” direcția partidului, însă agenda ar putea fi ajustată după evoluțiile rapide de joi. Decizia Tribunalului Ilfov complică agenda conducerii PNL Este prima întâlnire a șefilor PNL după hotărârea Tribunalului Ilfov, care a intervenit în conflictul intern. Potrivit informațiilor prezentate, 16 parlamentari PNL – contestatari ai lui Ilie Bolojan – au atacat la Tribunalul Ilfov două decizii luate luni seară de Biroul Politic Național: decizia de a nu vota Guvernul Veștea și decizia de excludere din partid a membrilor care ar fi făcut acest lucru. Instanța le-a dat câștig de cauză și a decis suspendarea acestor decizii, iar PNL a anunțat că va ataca hotărârea. Contextul adaugă presiune asupra conducerii înaintea Congresului, pentru că pune sub semnul întrebării instrumentele disciplinare și linia politică stabilită de centru. Pentru detalii despre decizia instanței și ritmul în care a fost luată, HotNews a relatat anterior aici: HotNews . Congres cu 2.500 de delegați și alegeri pentru întreaga conducere Congresul extraordinar este programat duminică, la ora 12:00, la Romexpo . Vor fi invitați 2.500 de delegați din toată țara, dintre care 500 sunt delegați de drept, iar 2.000 sunt delegați aleși de organizațiile din teritoriu. Miza este una de alegeri, inclusiv pentru funcția de președinte al PNL, în condițiile în care Adrian Veștea a fost desemnat premier de către Nicușor Dan și a refuzat să se retragă, deși conducerea PNL i-a cerut acest lucru. Conform surselor citate, Veștea ar urma să candideze la șefia partidului împotriva lui Ilie Bolojan. Veștea a confirmat joi intenția de a candida și a cerut mutarea Congresului pe 28 iunie, pentru a putea pregăti „o moțiune pentru candidatură”, potrivit HotNews . Schimbare de statut: un singur prim-vicepreședinte, în loc de patru Tot duminică ar urma să fie discutată și o modificare a statutului PNL: reducerea numărului de prim-vicepreședinți la unul singur, față de patru în prezent, conform surselor din partid citate. În același context intern, HotNews notează că trei dintre cei patru actuali prim-vicepreședinți – Adrian Veștea, Cătălin Predoiu (care a demisionat din această funcție) și Nicoleta Pauliuc – fac parte din gruparea anti-Bolojan. Separat, în partid se adaugă și un element de vulnerabilitate politică: Ciprian Ciucu, descris ca unicul prim-vicepreședinte PNL care îl sprijină pe Ilie Bolojan, este cercetat penal de DNA pentru luare de mită, potrivit HotNews . [...]
AUR își închide public ușa pentru învestirea Guvernului Veștea , ceea ce complică ecuația de majoritate în Parlament și reduce spațiul de manevră al premierului desemnat în negocierile pentru vot, potrivit Antena 3 . Petrișor Peiu , liderul senatorilor AUR, a declarat vineri la Antena 3 CNN că formațiunea „nu va vota Guvernul Veștea” și a respins scenariul existenței unor parlamentari AUR care ar susține învestirea noului Executiv. „Nu va exista niciun vot de la AUR pentru Veștea”, a afirmat Petrișor Peiu. De ce contează: majoritatea devine mai greu de construit Mesajul AUR indică faptul că Adrian Veștea nu poate conta pe voturi din zona suveranistă, cel puțin din partea AUR, în condițiile în care partidul spune că nu a participat la formarea guvernului. Peiu a argumentat că „orice colaborare este posibilă atunci când un demers începe de la zero”, dar că, în cazul demersului „propus de Nicușor Dan, cu premierul desemnat”, situația ar fi „un caz închis”. În același timp, Peiu a spus că AUR nu a fost contactat de PSD pentru negocieri privind susținerea Guvernului Veștea și că, din informațiile sale, nici George Simion nu a discutat cu Sorin Grindeanu pe această temă. „Gruparea Murad” și incertitudinea votului Peiu a respins informațiile despre o presupusă grupare internă care ar putea furniza voturi pentru noul guvern. „Nu există nicio grupare Murad cu 20 de parlamentari. Nu este real”, a spus el. În relatarea sa, Peiu a menționat că Murad ar fi indicat că ar susține în interiorul partidului ipoteza votării unui eventual Guvern Veștea doar dacă programul de guvernare ar fi diferit de cel al lui Bolojan, însă, dacă partidul decide să nu voteze, ar urma să fie „solidar cu restul partidului”. Întrebat dacă Guvernul Veștea va ajunge la vot în Parlament, Peiu a răspuns că rămâne de văzut „dacă va veni” ziua votului, adăugând că el crede că „nu va veni”. Reacția la Nicușor Dan: „Prea puțin, prea târziu” Președintele Nicușor Dan a declarat joi, la Bruxelles, înaintea Consiliului European , că „trebuie să ne asigurăm că un Guvern are majoritate, cu condiția unei direcții pro-occidentale” și că, atunci când l-a desemnat pe Veștea, l-a desemnat „să facă o majoritate”. Peiu a calificat această poziție drept tardivă. „Prea puțin, prea târziu”, a spus liderul senatorilor AUR. [...]
PNL intră într-un weekend decisiv pentru conducere și direcția politică , cu un Consiliu Național convocat de urgență și un Congres extraordinar programat duminică, pe fondul unui conflict intern care a ajuns și în instanță, potrivit Antena 3 . Consiliul Național al PNL se reunește vineri, de la ora 17:00, online, cu participarea a 800 de delegați, pentru a convoca oficial Congresul extraordinar de duminică (ora 12:00), la Romexpo, și pentru a stabili ordinea de zi. La Congres sunt așteptați 2.500 de delegați, dintre care 500 de drept și 2.000 aleși de organizațiile din teritoriu. Miza: conducerea PNL și repoziționarea partidului între Opoziție și guvernare Duminică urmează alegeri pentru conducerea partidului, iar Ilie Bolojan candidează la președinția PNL. Adrian Veștea și-a anunțat intenția de a candida pentru aceeași funcție și a cerut amânarea Congresului, astfel încât acesta să aibă loc după ce ar obține, eventual, votul de încredere al Parlamentului pentru funcția de prim-ministru. În același timp, Congresul ar urma să modifice statutul partidului, inclusiv prin reducerea numărului de funcții de prim-vicepreședinte. Conform unor surse liberale citate de Antena 3, una dintre modificări ar viza reducerea de la patru la una a funcțiilor de prim-vicepreședinte. În prezent, prim-vicepreședinți sunt Adrian Veștea, Nicoleta Pauliuc, Ciprian Ciucu și Cătălin Predoiu (care a demisionat din funcție miercuri). Antena 3 notează că Bolojan urmărește, prin votul de duminică, să își reconfirme controlul în partid și să obțină sprijin pentru intrarea PNL în Opoziție, în condițiile în care o parte dintre parlamentari și lideri județeni ar susține intrarea la guvernare alături de PSD. Disputa a ajuns la Tribunalul Ilfov : procese, suspendări și amenințări cu excluderi Pe lângă confruntarea pentru șefia partidului, o altă miză a Congresului este dacă se va decide excluderea lui Veștea — despre care Antena 3 scrie că a acceptat să fie premier fără consultarea PNL — și a parlamentarilor din gruparea contestatarilor lui Bolojan. În plan juridic, Tribunalul Ilfov a suspendat joi decizia Biroului Politic Național privind interzicerea votării guvernului Veștea de către parlamentarii PNL. Tabăra lui Bolojan susține însă că votul este liber, dar și partidul este liber să ia decizii față de cei care votează. Președintele PNL Maramureș, Ionel Bogdan, a declarat vineri că procesele deschise de gruparea Veștea împotriva deciziilor conducerii centrale nu vor afecta desfășurarea Congresului și a ironizat noile demersuri juridice: „Pot să atace la Tribunalul Ilfov de câte ori doresc. Poate vor găsi şi o instanţă care lucrează în weekend pentru a ataca inclusiv hotărârile Consiliului Naţional de astăzi.” Bogdan a mai susținut că există o contradicție în poziția celor 16 reclamanți care contestă mandatul stabilit de BPN pentru parlamentarii PNL, afirmând că o parte dintre ei ar fi impus, la rândul lor, mandate delegaților din filialele pe care le conduc pentru susținerea lui Veștea. Cazul Ciucu: control judiciar, dar sprijin intern pentru candidatură O altă temă care apasă asupra Congresului este situația lui Ciprian Ciucu, prim-vicepreședinte PNL, plasat sub control judiciar de DNA într-un dosar de corupție anunțat joi (context detaliat în materialul Antena 3 despre audierea sa la DNA, aici ). Antena 3 arată că, teoretic, Ciucu „ar trebui să facă un pas în spate” din primul rând al conducerii, însă până la acest moment declarațiile unor colegi de partid de la Modrogan au fost de susținere. Cristina Trăilă și Ionel Bogdan au spus vineri că Ciucu poate candida în continuare pentru funcția de prim-vicepreședinte, invocând prezumția de nevinovăție. În paralel, liberalii lui Bolojan susțin, „neoficial și oficial”, că momentul chemării lui Ciucu la DNA și anunțul candidaturii lui Veștea ar fi fost coordonate pentru a lovi în planurile lui Bolojan pentru Congres. Ce urmează Vineri seara, Consiliul Național trebuie să convoace oficial Congresul de duminică și să fixeze agenda, inclusiv modificările de statut. Duminică, PNL ar urma să tranșeze atât competiția pentru președinția partidului, cât și arhitectura conducerii — într-un context în care conflictul intern se suprapune peste o dispută strategică privind rămânerea în Opoziție sau intrarea la guvernare. [...]
PNL intră într-o nouă rundă de decizii statutare care pot schimba conducerea partidului , odată cu convocarea unui Congres extraordinar și cu discuții despre modificarea statutului, inclusiv reducerea numărului de prim-vicepreședinți. Miza este controlul intern al partidului într-un moment de tensiune politică legată de desemnarea premierului, potrivit Stirile Pro TV . Ședința extraordinară a Consiliului Național, programată să înceapă la ora 17:00, se desfășoară online, cu participarea a 800 de delegați. Obiectivul principal este convocarea Congresului extraordinar al PNL pentru duminică, la ora 12:00, la Romexpo, și stabilirea agendei. La Congres sunt așteptați 2.500 de delegați din toată țara: 500 de drept și 2.000 aleși de organizațiile din teritoriu. Modificarea statutului: reducerea funcțiilor de prim-vicepreședinte În aceeași reuniune, Consiliul Național ar urma să decidă și asupra modificării statutului partidului. Conform unor surse liberale citate de publicație, una dintre schimbări ar viza reducerea numărului de funcții de prim-vicepreședinte de la patru la una. În prezent, prim-vicepreședinți sunt Adrian Veștea, Nicoleta Pauliuc, Ciprian Ciucu și Cătălin Predoiu, acesta din urmă demisionând din funcție miercuri. De ce s-a ajuns la convocarea Consiliului Național Decizia convocării Consiliului Național a fost luată miercuri, în Biroul Politic Național (BPN), întrunit de urgență după ce Adrian Veștea a refuzat să se supună ultimatumului partidului de a-și depune mandatul de prim-ministru desemnat. Ilie Bolojan, președintele PNL, a justificat convocarea Congresului extraordinar prin nevoia de „claritate” și „decizii asumate”. „Partidul Național Liberal are nevoie de claritate, de decizii asumate și de o direcție confirmată fără echivoc. De aceea, am propus astăzi organizarea Congresului extraordinar al PNL pe 21 iunie. Nu ni l-am dorit, dar situația o impune.” Veștea își anunță candidatura și cere amânarea Congresului Adrian Veștea, prim-vicepreședinte al PNL și premier desemnat, și-a anunțat candidatura la șefia partidului și solicită mutarea Congresului pe 28 iunie, motivând că are nevoie de timp pentru a pregăti o moțiune. El spune că intenționează să propună o moțiune concentrată pe „responsabilitatea față de România”, într-un „parteneriat politic onest” cu președintele României. În mesajul transmis pe Facebook către liberali, Veștea afirmă că a lucrat la finalizarea programului de guvernare și la lista de miniștri, insistând că „țara” este prioritară față de interesele de partid. „Suntem datori în primul rând faţă de ţară, care este mai importantă chiar şi decât interesele de partid.” Totodată, el îi cere lui Bolojan amânarea Congresului cu o săptămână, invocând „oportunități egale” într-o confruntare internă. „Domnule Bolojan, haideţi să facem Congresul PNL pe 28 iunie. Cred că este o solicitare corectă şi de bun-simţ.” Contextul juridic și politic: decizii contestate în instanță În zilele anterioare, forurile de conducere ale PNL au votat împotriva participării partidului la un guvern cu PSD și împotriva susținerii unui guvern condus de Adrian Veștea, cerându-i acestuia să-și depună mandatul de premier desemnat. A fost adoptată și o decizie potrivit căreia parlamentarii PNL care ar vota Guvernul Veștea sau ar putea fi propuși în acel cabinet să își piardă calitatea de membri ai partidului. Ulterior, 16 parlamentari PNL, descriși ca contestatari ai lui Bolojan, au cerut Tribunalului Ilfov suspendarea deciziilor BPN din 15 iunie privind sancționarea parlamentarilor care ar vota pentru învestirea Guvernului Veștea. Tribunalul Ilfov le-a dat câștig de cauză și a decis suspendarea acelor decizii, iar PNL a anunțat că va ataca hotărârea în termenul legal și că își va continua activitatea „fără impedimente”, pe baza propriilor decizii. Ce urmează: Congresul și calendarul guvernării Pe fondul acestui conflict intern, Veștea a fost desemnat premier duminică dimineață de președintele Nicușor Dan , după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul. Potrivit informațiilor din articol, Veștea nu a depus încă la Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor, iar un nou orizont de timp pentru acest demers ar fi luni. [...]
Trei decizii ale justiției, venite în aceeași zi, au alimentat suspiciuni de „sincronizare” cu efect politic direct asupra planului de instalare a „guvernului Veștea” , într-un context în care sunt vizați Ilie Bolojan și doi aliați ai săi, Dominic Fritz și Ciprian Ciucu , potrivit HotNews . Miza nu este doar soarta a doi primari, ci credibilitatea funcționării instituțiilor atunci când hotărâri și acte procedurale cu impact politic se succed „la câteva ore distanță”. Ce s-a întâmplat în 18 iunie și de ce contează politic În aceeași zi, au fost consemnate trei evoluții distincte, prezentate ca favorabile planului președintelui Nicușor Dan de a instala un guvern sprijinit de o parte din PNL: Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv în procesul dintre Dominic Fritz și ANI , iar Fritz a pierdut; textul notează că nu este clar dacă va mai putea rămâne primar al Timișoarei . DNA , prin procurorul de caz, l-a informat pe Ciprian Ciucu că este cercetat penal pentru luare de mită sub forma unor servicii de publicitate ; materialul insistă pe impactul de imagine , chiar înainte de o eventuală judecată pe fond. Tribunalul Ilfov a suspendat, printr-o hotărâre descrisă ca fiind de o „rapiditate fără precedent”, decizii ale conducerii PNL atribuite „taberei Bolojan”: excluderea parlamentarilor care ar vota guvernul Veștea și neacordarea votului pentru același guvern . Hotărârea este prezentată ca executorie , dar nu pe fondul cauzei . În logica articolului, această succesiune reduce costul politic al susținerii „guvernului Veștea” și poate crește presiunea asupra parlamentarilor indeciși. În același timp, tocmai „alinierea” evenimentelor este descrisă ca factor care a iritat și mobilizat o parte din public. „ Ordonanța președințială ” și întrebarea despre tratament preferențial Punctul operațional cu impact imediat este decizia Tribunalului Ilfov, obținută printr-o ordonanță președințială (procedură rapidă, executorie, care nu tranșează fondul, ci „aparența de drept”). Textul o numește „justiție cu girofar” și susține că instrumentul ar trebui folosit pentru situații urgente, cu risc de pierderi irecuperabile de drepturi, nu pentru conflicte interne de partid. Materialul invocă o statistică publicată de jurnalista Simona Voicu: din 41 de cereri de ordonanțe președințiale primite de Tribunalul Ilfov în 2026, instanța nu ar fi judecat niciodată atât de repede , iar media pronunțării ar fi de două săptămâni , nu de „câteva ore”, cum s-a întâmplat în dosarul contestatarilor din PNL. Contextul mai larg: control instituțional și „securitatea extinsă” a președintelui Articolul reia și un episod din 4 iunie 2025, când HotNews l-a întrebat pe Nicușor Dan dacă îl va menține la conducerea SPP pe generalul Lucian Pahonțu, descris ca „pensionar special” reangajat. Răspunsul redat în text este: „O să am o evaluare. Evident că l-am cunoscut, că este omul care are atribuții în privința securității mele personale”. De aici, autorul dezvoltă ideea că „securitatea personală” a președintelui ar fi una „extinsă”, care „merge în Parlament și în partide”, iar ziua de 18 iunie ar fi oferit publicului o „imagine de ansamblu” asupra felului în care se poate proiecta puterea. Ce urmează și care e limita faptelor certe Pe fapte, cele trei evoluții sunt în stadii diferite: cazul Fritz are o decizie definitivă, cazul Ciucu este în faza de cercetare penală, iar la Tribunalul Ilfov este vorba despre o soluție executorie, dar provizorie (nu pe fond). Interpretarea „sincronizării” rămâne, în text, o concluzie politică și de percepție publică, nu o demonstrație probatorie despre coordonare instituțională. [...]
Eugen Tomac avertizează că blocajul politic lovește direct în economie și în capacitatea României de a atrage bani europeni , într-un moment în care lipsa unui guvern cu puteri depline prelungește instabilitatea și erodează predictibilitatea în relația cu instituțiile financiare și partenerii externi, potrivit unui interviu acordat HotNews . Tomac, premier desemnat care și-a depus mandatul și consilier prezidențial, spune că efectele crizei „se simt în buzunar”, pe fondul unui „șoc fiscal” resimțit deja de populație anul trecut. În lectura lui, costul economic nu este suportat de actorii politici care întrețin impasul, ci de gospodării. De ce contează: predictibilitatea și finanțarea europeană În interviu, Tomac insistă că fiecare zi fără guvern înseamnă „instabilitate, insecuritate și o Românie vulnerabilă”, iar miza depășește disputa politică internă: lipsa de predictibilitate afectează statul în relația cu partenerii externi, instituțiile financiare și cetățenii. El plasează explicit pe lista urgențelor formarea rapidă a unui executiv „capabil să atragă banii europeni”, chiar „cu prețul unor compromisuri”, și cere partidelor să iasă din logica electorală pentru a debloca votul din Parlament. Cum descrie Tomac eșecul propriei tentative de a strânge majoritatea Tomac relatează că a anticipat, împreună cu președintele Nicușor Dan , că prima propunere de guvern nu va strânge majoritatea necesară, invocând „poziția inflexibilă a PNL” ca factor care a făcut improbabilă atingerea pragului de voturi. În același timp, susține că PNL nu i-ar fi comunicat explicit că nu îl va susține, ci i-ar fi pus condiții pe care afirmă că le-a acceptat, inclusiv disponibilitatea de a înlocui nominalizări pentru a evita blocaje în negocieri. Cu toate acestea, spune că nu a mai putut ajunge la 233 de voturi. Desemnarea lui Adrian Veștea „după câteva ore” Potrivit lui Tomac, după ce a decis să se retragă pentru a nu prelungi criza „încă câteva zile”, președintele s-a reorientat „după câteva ore” către varianta Adrian Veștea. Tomac afirmă că nu l-a sfătuit pe președinte în privința acestei opțiuni, dar că a susținut ideea ca viitorul premier să vină cu un cabinet de politicieni, considerând că un guvern de „specialiști” a fost una dintre piedicile în formarea majorității. Întrebat despre discuțiile privind AUR, Tomac declară că nu a avut „nici direct, nici indirect” discuții cu AUR sau SOS și spune că nu știe ce contacte are Veștea, subliniind că prioritatea sa rămâne ieșirea României din criză. Acuzațiile privind afacerile imobiliare ale lui Veștea și prezumția de nevinovăție Întrebat despre dezvăluirile Snoop privind o tranzacție de 600.000 de euro și semnarea ulterioară, ca primar, a unor documente pentru investiția imobiliară, Tomac spune că pornește de la prezumția de nevinovăție și își rezervă un punct de vedere „extrem de aspru” doar în cazul unei decizii în instanță. Ce urmează, în logica lui Tomac: „urgența zero” Tomac afirmă că își dorește ca guvernul Veștea să fie învestit și insistă că „urgența zero este să avem guvern”, indiferent dacă va fi minoritar sau majoritar, invocând „filtrul constituțional” al Parlamentului pentru evaluarea ulterioară a performanței executivului. [...]
