Știri
Știri din categoria Politică
AUR își întărește disciplina de vot în plin blocaj pe calendarul de învestire a Guvernului Veștea, într-un moment în care partidele negociază dacă audierile și votul din Parlament se fac rapid sau se amână, potrivit Adevărul.
George Simion a transmis miercuri, pe Facebook, un mesaj care vizează direct coeziunea internă și disponibilitatea partidului de a susține demersuri parlamentare împotriva puterii. Liderul AUR a scris:
„AUR are 90 de parlamentari. Adică 90 de reprezentanți ai românilor. Ei semnează și votează orice moțiune și suspendare. Oricând, fără trădători. AUR = LOIALITATE”.
Mesajul apare pe fondul divergențelor din Parlament privind organizarea audierilor miniștrilor și a votului de învestitură pentru Executivul condus de Adrian Veștea.
Potrivit unor surse politice citate de publicație, PNL, USR, UDMR și AUR ar urma să susțină în Birourile Permanente reunite amânarea audierilor și a votului pentru începutul săptămânii viitoare, dacă lista miniștrilor și programul de guvernare sunt depuse miercuri seara. Contextul este detaliat într-un material separat al Adevărul.
De cealaltă parte, PSD ar insista pentru un calendar accelerat: audieri joi și vot vineri. Conform acelorași surse, varianta nu ar avea susținerea PNL, USR și UDMR.
În timp ce conducerea AUR susține oficial că parlamentarii partidului nu vor vota Guvernul Veștea, au apărut și poziții care nu exclud o susținere condiționată. Deputatul AUR Mohammad Murad a declarat public că ar putea acorda sprijinul dacă programul de guvernare va include măsuri concrete pentru rezolvarea problemelor cetățenilor, potrivit Adevărul.
În acest context, intervenția lui Simion poate fi citită ca o încercare de a limita eventuale abateri de la linia oficială, în timp ce negocierile privind calendarul de învestire rămân tensionate.
Recomandate
Victoria Stoiciu avertizează că AUR poate bloca sau decide legi fără să guverneze , iar partidele pro-occidentale ajung să-i valideze agenda în Parlament, într-un context pe care senatoarea îl descrie ca anormal pentru o democrație care încearcă să țină un „cordon sanitar” față de extremism, potrivit unui interviu acordat HotNews . Stoiciu, care a demisionat din PSD după ce partidul a depus împreună cu AUR moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, susține că alegerile anticipate ar echivala, în practică, cu „o guvernare AUR” și cu „o glisare clară a României pe drumul fascismului”. În același timp, ea afirmă că formațiunea condusă de George Simion are „ultimul cuvânt” pe multe proiecte de lege, deși nu se află la guvernare. Miza: „cordonul sanitar” și capacitatea de decizie în Parlament În interviu, senatoarea independentă pune accentul pe efectul politic și instituțional al unei situații în care un partid din opoziție, catalogat de ea drept extremist, ajunge să fie pivot în adoptarea sau respingerea unor proiecte. Stoiciu spune că această dinamică nu este compatibilă cu ideea unei delimitări ferme între forțele pro-europene și cele extremiste. Naționalism, religie și „narative” anti-occidentale Stoiciu face și o distincție între naționalism și patriotism, susținând că „nu există naționalism sănătos, ci patriotism” și că naționalismul are o „tentă periculoasă” din care „pleacă extremismul”. Ea oferă și un exemplu personal, afirmând că a auzit într-un context religios promovarea unor mesaje pe care le descrie ca fiind asociate lui „Georgescu”, despre „Vestul care ne dictează”. Context social: stânga politică și raportarea la muncă În același interviu, Stoiciu explică de ce, în opinia ei, România nu are „un partid veritabil de stânga”, indicând drept cauză o percepție întreținută în spațiul public potrivit căreia „stânga egal comunism”. Totodată, ea descrie o atitudine socială pe care o consideră încă prezentă: ideea că angajatul ar trebui să fie recunoscător angajatorului „că-ți dă o pâine să mănânci”, chiar și atunci când salariul este la nivelul minim pe economie. Ce urmează Interviul plasează în prim-plan o temă de funcționare a majorităților parlamentare: dacă partidele pro-occidentale nu reușesc să mențină o delimitare coerentă față de AUR, formațiunea poate continua să influențeze decisiv agenda legislativă, chiar din opoziție, cu efecte directe asupra stabilității politice și a direcției de guvernare. [...]
AUR anunță că nu va vota Cabinetul Mureșan, crescând riscul de blocaj la învestire și apropiind scenariul alegerilor anticipate , potrivit Agerpres . Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, susține că nominalizarea europarlamentarului Siegfried Mureșan de către președintele Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru nu schimbă poziția partidului: AUR nu va susține la vot un guvern condus de Mureșan. Dungaciu afirmă că, în aceste condiții, România este „mai aproape” de alegeri anticipate, pe care le vede drept pasul următor dacă nominalizarea eșuează. În evaluarea sa, este posibil „să nici nu se ajungă la vot în Parlament”, iar dacă procedura va ajunge totuși la vot, candidatul „nu va întruni numărul necesar” pentru învestire. Mesajul AUR: fără implicare în formarea guvernului, miză pe anticipate Purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Ștefăniță Avrămescu, a reiterat că partidul nu va vota „nicio nominalizare” care nu include sau nu implică AUR și a spus că ideea alegerilor anticipate este „tot mai vie”. Avrămescu a adăugat că AUR nu se va implica în formarea sau votarea unui guvern cu această candidatură și a calificat anticipatele drept „cele mai importante” pentru România. Context: desemnarea lui Siegfried Mureșan Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi pe Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, conform Agerpres. În acest cadru, AUR își leagă explicit poziția de refuz de perspectiva anticipatelor, pe fondul unei tensiuni politice pe care o descrie ca fiind la „maximum” și al unei „tensiuni din societate” pe care o numește „fără precedent”. Avrămescu a invocat și date din sondaje, susținând că „peste 90%” dintre respondenți ar spune că România merge într-o direcție greșită, concluzionând că actuala criză ar trebui încheiată „în cel mai scurt timp”. [...]
UDMR condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de excluderea AUR din ecuația majorității , după desemnarea lui Siegfried Mureșan ca premier, potrivit Agerpres . Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a transmis că formațiunea va fi „partener” în demersul de construire a unei majorități parlamentare, dar a fixat o linie roșie: nu acceptă o majoritate „bazată pe voturile AUR și ale partidelor extremiste”. Mesajul a fost publicat de liderul UDMR într-o postare pe Facebook. „Într-un singur lucru nu facem compromisuri: nu acceptăm o majoritate bazată pe voturile AUR și ale partidelor extremiste.” Ce înseamnă politic: o limită explicită pentru negocierile de majoritate Poziționarea UDMR introduce o condiție directă în negocierile care urmează după nominalizarea premierului: orice formulă de guvernare care ar depinde de voturile AUR este respinsă din start de Uniune. În practică, această poziție poate restrânge opțiunile de aritmetică parlamentară pentru validarea Cabinetului, dacă sprijinul UDMR devine necesar pentru majoritate. Contextul desemnării lui Siegfried Mureșan Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, după consultări la Palatul Cotroceni cu partidele și formațiunile politice parlamentare. Șeful statului a explicat că l-a ales pe Mureșan, „prima opțiune” a sa, deoarece acesta a avut cele mai multe voturi din partea partidelor venite la consultări. La rândul său, Siegfried Mureșan a anunțat, tot într-o postare pe Facebook, că acceptă propunerea președintelui României. [...]
După peste patru luni fără un Guvern cu puteri depline, președintele Nicușor Dan este așteptat să facă o nouă desemnare de premier după consultările de la Cotroceni , în condițiile în care partidele au venit cu poziții divergente privind formula de guvernare și sprijinul parlamentar, potrivit Mediafax . Administrația Prezidențială a anunțat că șeful statului va susține declarații de presă la ora 17:00 , după încheierea discuțiilor, care au durat peste șase ore. Consultările au avut loc pe fondul unei crize politice care durează de 135 de zile, după demiterea prin moțiune de cenzură a Guvernului condus de Ilie Bolojan, iar Executivul a rămas între timp cu atribuții limitate. Președintele a spus anterior că „nu putem să mai așteptăm” și că va urma o desemnare, urmând să aleagă varianta cu cele mai mari șanse de a strânge o majoritate în Parlament. Ce au cerut partidele și grupurile parlamentare: majoritate, tehnocrat sau condiții de vot În consultări, PSD a transmis că este pregătit să preia guvernarea și a susținut că este îndreptățit să conducă Executivul, invocând statutul de cel mai mare grup parlamentar și rezultatul alegerilor din 2024. Sorin Grindeanu a afirmat că România are nevoie de „un Guvern stabil” și „un act de guvernare coerent”, criticând modul în care Ilie Bolojan a condus Guvernul în ultimul an. AUR a exclus susținerea unui executiv din care nu face parte, condiționând explicit votul din Parlament. „O să rezulte faptul că AUR nu votează niciun guvern din care nu face parte”, a afirmat George Simion. PNL a cerut un premier „credibil”, miniștri „competenți” și un program care să țină cont de „realitățile economiei”, iar Ilie Bolojan a indicat drept provocări majore controlul finanțelor publice și limitarea datoriei, a deficitelor. USR a reiterat o formulă în doi pași, cu două guverne minoritare succesive: mai întâi unul format din USR, PNL și UDMR, urmat ulterior de un guvern minoritar PSD, potrivit declarațiilor lui Dominic Fritz. UDMR a susținut că prioritatea este instalarea unui guvern stabil „cu drepturi depline”, deși a arătat că alegerile anticipate rămân o soluție constituțională. Kelemen Hunor a descris profilul premierului ca fiind unul cu autoritate în Guvern și capabil să dialogheze cu partidele din Parlament, avertizând că altfel proiectele nu pot trece. Grupul POT a anunțat că ar susține un guvern tehnocrat desemnat de președinte, iar grupul parlamentar Uniți pentru România și-a menținut propunerea ca Victor Ponta să fie desemnat candidat la funcția de prim-ministru. Ponta a spus că, dacă ar fi nominalizat, crede că poate face majoritate, adăugând că, dacă premierul desemnat nu trece, președintele va face o altă nominalizare. Contextul blocajului și ce urmează Criza politică a început pe 5 mai, când Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură depusă de PSD și AUR și adoptată cu 281 de voturi „pentru”, iar de atunci Executivul a funcționat cu atribuții limitate. Președintele Nicușor Dan a făcut anterior două desemnări pentru funcția de premier: Eugen Tomac (care și-a depus ulterior mandatul) și Adrian Veștea (al cărui cabinet nu a obținut voturile necesare în Parlament). În acest context, declarațiile anunțate pentru ora 17:00 sunt așteptate să indice direcția următoarei desemnări și, implicit, dacă există o formulă cu șanse reale de majoritate sau dacă negocierile riscă să prelungească perioada fără un guvern cu puteri depline. [...]
PNL anunță demararea imediată a negocierilor pentru o majoritate care să instaleze Guvernul Mureșan , după desemnarea europarlamentarului Siegfried Mureșan ca premier de către președintele Nicușor Dan , potrivit Agerpres . Mesajul vine de la premierul interimar Ilie Bolojan, care leagă miza politică a următoarelor zile de formarea rapidă a unei majorități parlamentare. Într-o postare pe Facebook, Bolojan a susținut că nominalizarea lui Mureșan oferă României „șansa de a continua pe calea corectă”, printr-o guvernare „reformistă, responsabilă și ferm proeuropeană”. El l-a descris pe premierul desemnat drept „un om politic cu viziune”, cu „anvergură europeană”, și a spus că se așteaptă ca acesta să vină în Parlament cu „o echipă puternică” și un program de guvernare care să răspundă „provocărilor perioadei următoare” și așteptărilor de reformă și modernizare. Negocieri PNL–USR–UDMR pentru majoritate Bolojan a precizat că PNL va începe „imediat” discuțiile cu USR și UDMR pentru constituirea unei majorități parlamentare care să sprijine instalarea noului Guvern. În același mesaj, liderul PNL a avertizat că, „având în vedere configurația politică actuală”, misiunea nu va fi una ușoară, dar și-a exprimat încrederea în echipa care urmează să fie formată și în capacitatea viitorului executiv de a răspunde așteptărilor publice. Context: desemnarea premierului Joi, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pentru funcția de prim-ministru pe europarlamentarul Siegfried Mureșan, care a acceptat propunerea, mai notează Agerpres. Următorul pas, conform practicii constituționale, este conturarea unei majorități și prezentarea în Parlament a echipei guvernamentale și a programului de guvernare pentru votul de învestitură. [...]
PSD condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de schimbarea politicilor economice și bugetare , după desemnarea liberalului Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, potrivit Agerpres . Secretarul general al PSD, Claudiu Manda , susține că o formulă „stabilă” de guvernare trebuie construită „în jurul PSD” și avertizează că partidul nu va accepta „aceleași politici” promovate în perioada în care Ilie Bolojan a condus guvernarea. Manda a criticat modul în care s-a ajuns la nominalizarea lui Mureșan, afirmând că acesta i-ar fi transmis președintelui Nicușor Dan că are nevoie de „timp de gândire”, deși fusese prezentat public de liderul PNL, Ilie Bolojan, drept soluție pentru funcția de premier. În acest context, liderul PSD pune sub semnul întrebării dacă a fost o propunere reală sau „o minciună politică”. Linia roșie a PSD: „aceleași politici” economice și bugetare Pe fondul unei crize politice pe care o plasează la „patru luni”, Manda afirmă că România are nevoie de stabilitate, redresare economică și de un guvern „cu puteri depline”. În mesajul său, el leagă explicit sprijinul PSD de direcția economică a viitorului executiv și respinge continuitatea politicilor actuale sub un alt premier. „PSD nu va accepta aceleași politici, împachetate diferit și prezentate românilor drept un nou început. Nu vom accepta ca românii să plătească din nou pentru decizii greșite.” Miza politică: majoritatea din Parlament și negocierile pentru guvern Manda mai susține că, deși președintele „poate alege pe cine desemnează”, nu poate schimba „realitatea politică din Parlament”, argumentând că PSD este „cel mai mare partid” și că orice formulă stabilă trebuie să țină cont de acest fapt. Totodată, el îl atacă pe Ilie Bolojan, acuzându-l că a cerut „sacrificii” și că a numit drept reforme politici care au pus presiune suplimentară pe oameni și pe economie. În final, Manda îi cere lui Siegfried Mureșan să precizeze dacă intenționează să schimbe direcția guvernării sau să continue politicile promovate de Ilie Bolojan și face o comparație între președintele Nicușor Dan și fostul șef al statului Klaus Iohannis, susținând că actualul președinte ar fi nominalizat într-un an la fel de mulți premieri liberali cât Iohannis în 10 ani. [...]
