Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul duce la CCR disputa cu ÎCCJ pe plata restanțelor salariale ale magistraților și avertizează asupra unui impact bugetar major, după ce instanța supremă a cerut în instanță achitarea unor sume de ordinul miliardelor de lei, potrivit Biziday.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat, la finalul ședinței de guvern, sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui „conflict juridic de natură constituțională” cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Șeful Executivului susține că instanța „s-a substituit puterii legislative și executive” în materie bugetară și de gestionare a finanțelor publice, argumentând că elaborarea bugetului și rectificările sunt atribuții „exclusive” ale executivului și legislativului.
Miza imediată este financiară. În martie, ÎCCJ a sesizat Curtea de Apel București, solicitând ca Guvernul să achite 4,8 miliarde lei, reprezentând restanțe salariale sau penalități. Bolojan a spus că prima instanță ar fi stabilit și penalități de 1%, pe care le-a cuantificat la 48 de milioane de lei pe zi, „în afara amenzilor”. Guvernul a contestat decizia, iar termenul indicat este 9 iulie.
Premierul a adăugat că presiunea bugetară ar fi mai mare, invocând și „sume în zona de parchet”, de aproximativ 3 miliarde de lei. În acest context, Bolojan a argumentat că o astfel de hotărâre „provoacă efecte bugetare” și a criticat situația în care ar exista „o structură juridică” care „stabilește independent salariile și își aprobă sentințe”, fiind direct interesată.
Pe fond, disputa pleacă de la bugetul pe 2026: Instanța Supremă a dat în judecată executivul pentru neplata unor drepturi salariale restante prevăzute în titluri executorii și scadente în 2026, informație relatată inițial de G4Media (fără a fi detaliate aici documentele din dosar). În materialul citat, se arată că, la întocmirea legii bugetului pe 2026, Cabinetul Bolojan a decis să mute bani de la drepturile salariale ale magistraților către ajutoare sociale pentru pensionari și plăți restante ale administrațiilor locale.
Sesizarea CCR ar urma să tranșeze dacă există un conflict constituțional între puteri în legătură cu deciziile bugetare și efectele hotărârilor instanțelor asupra cheltuielilor publice. În paralel, procesul de la Curtea de Apel București are termenul indicat la 9 iulie, după contestarea depusă de Guvern.
Recomandate
George Simion spune că AUR e aproape să guverneze singur , iar mesajul are o miză directă de încredere pentru mediul economic: liderul partidului afirmă că, din discuțiile purtate de oficiali AUR cu investitori străini, ar fi rezultat că „nu are nimeni nicio problemă” cu venirea formațiunii la guvernare, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute marți seară, la TVR 1, în contextul poziționării AUR față de formulele de guvernare. Simion a susținut că partidul nu va vota „guverne din care nu facem parte” și a argumentat că, în lipsa unui premier „deplin”, nu ar putea fi făcute „cheltuieli nesăbuite”. Mesajul către investitori: „nu are nimeni nicio problemă” În intervenția sa, președintele AUR a spus că reprezentanți ai partidului au discutat cu investitori străini și că, în urma acestor discuții, concluzia ar fi fost una favorabilă pentru AUR din perspectiva acceptabilității la guvernare. Afirmația nu este însoțită, în relatarea news.ro, de detalii despre cine au fost investitorii, când au avut loc discuțiile sau ce teme au fost abordate, astfel că nu poate fi evaluată independent dimensiunea sau relevanța acestor contacte. Ținta politică: guvern pe patru ani, cu majoritate Simion a prezentat drept „singura soluție” pentru stabilizarea țării și pentru „măsuri de redresare economică” formarea unui guvern pe patru ani, susținut de o majoritate parlamentară. Totodată, el s-a declarat convins că AUR va ajunge la guvernare și a formulat explicit perspectiva unei guvernări fără parteneri. „Astăzi mai avem puțin și ajungem să guvernăm singuri, și e o problemă de timp, o problemă de timp.” Context: referirea la demiterea lui Ilie Bolojan În aceeași intervenție, liderul AUR a făcut referire la Ilie Bolojan, despre care a spus că a fost „demis în mai”, susținând că ar fi preferabil „fără niciun premier” decât un „premier Bolojan”. News.ro nu oferă, în materialul citat, detalii suplimentare despre procedura sau contextul politic la care se referă Simion, dincolo de această afirmație. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul Executiv de excluderea PSD, iar miza invocată este stabilitatea bugetară , în contextul consultărilor de la Cotroceni pentru desemnarea premierului, potrivit news.ro . Președintele PNL, Ilie Bolojan , a spus că, dacă PSD va fi la guvernare, liberalii vor intra în opoziție. După discuțiile cu președintele Nicușor Dan, Bolojan a afirmat că PNL rămâne la decizia luată în ultimele luni de a nu intra într-o guvernare cu PSD, „având în vedere ceea ce s-a întâmplat în această perioadă”. „Rămânem consecvenţi deciziilor pe care PNL le-am luat în ultimele luni, şi anume că nu vom fi într-o guvernare cu Partidul Social-Democrat (...), situaţie în care dacă PSD va fi în guvernare, PNL va intra în opoziţie.” Ce pune PNL pe masă: rectificare, controlul cheltuielilor și ținta de deficit Liderul PNL a legat discuția despre formula de guvernare de nevoia de a evita prelungirea „blocajului politic” și de priorități bugetare imediate. El a enumerat, între altele, necesitatea unei rectificări bugetare „care să asigure sumele necesare pentru funcționarea serviciilor publice” acolo unde bugetele „n-au fost întocmite corespunzător”, precum și măsuri de control al cheltuielilor pentru încadrarea în „ținta de deficit bugetar”. Bolojan a mai spus că viitorul guvern ar trebui să pregătească anul 2027 și că România are nevoie „nu de orice fel de guvern”, ci de unul care să mențină „echilibrile noastre bugetare”. Argumentul de risc: datoria crește rapid, dobânzile rămân ridicate În declarațiile sale, președintele PNL a susținut că problema nu este neapărat nivelul datoriei ca procent din PIB, ci „viteza mare de creștere” din ultimii ani, pe care o pune pe seama lipsei de control bugetar. În același timp, a atras atenția asupra nivelului dobânzilor plătite de România, despre care a spus că este „mare”. Bolojan a afirmat că, deși există presiuni externe (războaie, inflație, deficite guvernamentale mari), România ar plăti și „o primă de risc mare”, pe care a asociat-o cu „lipsa încrederii” în capacitatea decidenților de a lua măsuri de corecție în anii următori. Ce urmează: discuții după nominalizarea premierului PNL spune că va aștepta nominalizarea premierului și va discuta cu premierul desemnat, urmând ca decizia finală să fie luată în forurile interne ale partidului. „Vom aştepta nominalizarea, vom discuta cu viitorul premier desemnat şi vom lua deciziile în forurile interioare ale PNL pe baza acestor argumente.” [...]
USR cere alegeri anticipate pentru a evita un guvern sprijinit „de pe o zi pe alta” , pe motiv că o majoritate conjuncturală ar prelungi blocajul politic și ar slăbi capacitatea executivului de a guverna, potrivit HotNews . Dominic Fritz , președintele USR, a spus după consultările de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan că partidul vrea un guvern susținut „constant” de o majoritate parlamentară, nu unul care să depindă de voturi ocazionale, inclusiv de combinații punctuale între PSD și AUR. În acest context, USR i-a cerut șefului statului dizolvarea Parlamentului și convocarea de alegeri anticipate. „Un guvern ce ar depinde de o majoritate de o zi, care apoi să depindă de majorități conjuncturale între PSD și AUR nu ar fi un guvern cu puteri depline.” Linia roșie a USR: fără PSD la guvernare Fritz a insistat că USR nu acceptă „iluzia stabilității” și că va discuta cu un eventual premier nominalizat, dar va cere explicit răspunsul la întrebarea „cu ce majoritate” poate livra rezultate pe termen mai lung. Liderul USR a admis că un candidat de prim-ministru ar putea strânge cele 233 de voturi necesare învestirii, însă a susținut că acest prag nu garantează existența unei majorități stabile. În același timp, USR exclude o soluție negociată cu PSD, inclusiv varianta susținerii unui guvern condus de un independent. „Nu vom vota un guvern din care să facă parte PSD, indiferent de cine este premierul.” PNL: deschidere la negocieri după nominalizare, dar avertisment privind PSD Separat, președintele PNL Ilie Bolojan a declarat, după consultările cu președintele Nicușor Dan, că liberalii sunt dispuși să discute „cât se poate de serios” contribuția la ieșirea din criza politică, însă doar după ce președintele va face nominalizarea de premier. Bolojan a mai spus că, dacă PSD intră la guvernare, PNL va trece în opoziție, conform deciziilor anterioare ale conducerii partidului. În perioada următoare, miza imediată rămâne nominalizarea premierului și conturarea unei majorități care să poată susține guvernarea dincolo de votul de învestitură. [...]
PNL condiționează orice formulă de guvernare de excluderea PSD , iar mesajul ridică miza negocierilor pentru ieșirea din blocajul politic, într-un moment în care România are de rezolvat urgent rectificarea bugetară și pregătirea bugetului pe 2027, potrivit HotNews . Declarația a fost făcută de președintele PNL, Ilie Bolojan , după consultările de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan. Bolojan a spus că PNL rămâne la decizia luată „în ultimele luni” și nu va mai guverna alături de PSD, iar dacă social-democrații vor intra la guvernare, liberalii vor trece în opoziție. „Rămânem consecvenți deciziilor pe care PNL le-a luat în ultimele luni (...) situație în care dacă PSD va fi în guvernare, PNL va intra în opoziție.” Ce lasă deschis PNL după consultări În același timp, liderul liberal a indicat că partidul este dispus să discute „cât se poate de serios” o soluție pentru încheierea crizei politice, însă doar după ce președintele va face nominalizarea de premier. Bolojan a argumentat că prelungirea blocajului nu este „benefică” și că este nevoie de un guvern „cu puteri depline” care să se ocupe de problemele imediate ale statului. Miza economică invocată: buget, disciplină financiară și costul împrumuturilor În declarațiile sale, Bolojan a legat direct formarea rapidă a unui guvern funcțional de câteva dosare cu impact bugetar și financiar: rectificarea bugetară pentru ultimele luni ale anului în curs; pregătirea bugetului de stat pentru 2027; menținerea „echilibrelor bugetare” și a „disciplinei financiare”, pentru a evita anularea costurilor sociale suportate în perioada recentă; reducerea dobânzilor la care se împrumută România, despre care a spus că au crescut după declanșarea crizei politice, pe fondul contextului internațional. Bolojan a mai afirmat că România a trecut evaluările agențiilor de rating, dar a avertizat că aceste evaluări trebuie „continuate”, altfel „deciziile nu le vom mai lua noi”, iar costurile ar fi suportate de populație. Ce urmează Potrivit declarațiilor, următorul pas este nominalizarea unui premier de către președintele Nicușor Dan, după care PNL spune că va analiza „posibilitățile” de a evita prelungirea blocajului politic, în condițiile liniei roșii anunțate: fără guvernare împreună cu PSD. [...]
PNL își asumă opoziția dacă PSD intră la guvernare , poziție care complică formarea unei majorități stabile după consultările de la Cotroceni , potrivit news.ro . Ilie Bolojan, președintele PNL, a spus că liberalii nu vor intra într-o guvernare cu PSD „având în vedere ceea ce s-a întâmplat în această perioadă”. Declarația a fost făcută luni, după consultările cu președintele Nicușor Dan pentru desemnarea premierului. Bolojan a indicat explicit că, în scenariul în care PSD va fi la guvernare, PNL va trece în opoziție. Miza: stabilitatea guvernării și disciplina bugetară Bolojan a legat discuția despre viitoarea formulă guvernamentală de nevoia de stabilitate fiscală, afirmând că „este foarte important să avem nu orice fel de guvern, ci un guvern care va menține echilibrele noastre bugetare”. În acest context, poziționarea PNL reduce opțiunile pentru o coaliție largă și mută presiunea pe negocierile pentru o majoritate alternativă sau pe o formulă de guvernare fără liberali. Ce urmează în negocieri Liderul PNL a mai spus că partidul va aștepta nominalizarea premierului și că va discuta cu premierul desemnat, urmând ca deciziile să fie luate în forurile interne ale PNL. În acest moment, din informațiile disponibile în sursă, nu sunt detaliate condițiile concrete pe care PNL le-ar pune pentru susținerea unei alte formule de guvernare. [...]
Formarea rapidă a unui guvern cu puteri depline a devenit critică pentru rectificarea bugetară și bugetul pe 2027 , însă consultările de la Cotroceni arată că „liniile roșii” dintre partide complică obținerea majorității de 233 de voturi, potrivit Mediafax . Președintele Nicușor Dan a început luni, de la ora 14.00, o nouă rundă de consultări pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru, în a patra încercare după căderea Cabinetului Ilie Bolojan . Miza imediată, dincolo de nume, este deblocarea funcționării executive într-un moment în care PSD spune că vrea un guvern care să adopte rectificarea bugetară și să pregătească bugetul pentru anul 2027. În paralel, președintele ar urma să anunțe nominalizarea în aceeași zi, conform informațiilor din articol. Două opțiuni: guvern minoritar PSD sau premier independent/tehnocrat În consultări, PSD a venit cu o propunere explicită de premier. Sorin Grindeanu a spus că partidul a cerut mandatul de prim-ministru și că nominalizarea este chiar el. „Partidul Social-Democrat, ca principalul partid din Parlamentul României, a solicitat președintelui mandatul de prim-ministru. Nominalizarea sunt eu (...)” Alternativa descrisă în material este desemnarea unui premier independent sau tehnocrat, în jurul căruia să se construiască o majoritate parlamentară. Pe lista de nume menționate ca fiind vehiculate se află Alexandru Nazare (ministru interimar al Finanțelor), Leonardo Badea (viceguvernator BNR) și Eugen Tomac (consilier prezidențial); a mai fost vehiculat și numele diplomatului Luca Niculescu. „Liniile roșii” care blochează majoritatea și cresc riscul de prelungire a crizei Consultările scot în evidență incompatibilități politice care fac dificilă strângerea celor 233 de voturi necesare învestirii unui cabinet: PNL : premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat că liberalii nu vor intra la guvernare cu PSD și că, dacă PSD va fi în guvernare, PNL va intra în opoziție. USR : Dominic Fritz a reiterat susținerea pentru alegeri anticipate, pe care le consideră „cea mai sinceră” soluție pentru încheierea crizei politice. UDMR : Kelemen Hunor a spus că formațiunea își dorește rapid un guvern cu puteri depline și a indicat că, pentru majoritate, ar fi nevoie de PSD și PNL, dar a exclus o majoritate împreună cu AUR și SOS; totodată, a declarat că UDMR nu va face parte din următorul guvern „aproape 100%”, invocând nevoia de consecvență după eșecul unei formule anterioare. AUR : delegația a participat la consultări fără liderul George Simion și fără propunere de premier; reprezentanții AUR au relatat contre cu președintele, inclusiv pe tema acuzației că ar fi „atentat la stabilitatea financiară a statului”, acuzație pe care au respins-o. În acest context, materialul notează că problema centrală nu este lipsa variantelor de premier, ci matematica parlamentară și capacitatea de a construi o majoritate funcțională fără ca partidele să-și încalce public pozițiile asumate. Contextul financiar: avertismentul S&P și presiunea pe stabilitate Articolul plasează desemnarea noului premier la câteva zile după un test financiar important: S&P Global Ratings a menținut ratingul suveran al României, dar a transmis și un avertisment (detaliile avertismentului nu sunt redate în fragmentul disponibil). În același cadru, președintele și-a justificat, potrivit informațiilor prezentate, poziția de a exclude AUR de la guvernare prin mandatul pentru păstrarea direcției pro-occidentale și menținerea stabilității financiare. Ce urmează: consultările continuă din jumătate în jumătate de oră cu partidele și grupurile parlamentare, iar președintele ar urma să anunțe nominalizarea în cursul aceleiași zile. [...]
