Știri
Știri din categoria Politică

Un conflict intern în PNL riscă să se traducă în blocaje administrative și presiune pe investiții locale, după ce președintele CJ Cluj, Alin Tișe, l-a atacat public pe liderul partidului, Ilie Bolojan, acuzându-l inclusiv că a refuzat finanțarea unui proiect medical major și că ar fi menținut țara în criză politică pentru a-și conserva poziția, potrivit Agerpres. Declarațiile au fost făcute într-un „manifest” publicat de Tișe pe Facebook.
Tișe susține că Bolojan, în calitate de premier interimar, ar fi refuzat „timp de un an” să susțină finanțarea Spitalului Regional de Urgență pentru Copii din Cluj, pe care îl descrie drept „unul dintre cele mai avansate proiecte medicale din România”. În același mesaj, el afirmă că proiectul ar avea relevanță regională, invocând că „50% dintre copiii” tratați la Cluj ar proveni din alte județe.
„Problema mea fundamentală cu tine este că ai refuzat, timp de un an, să susții finanțarea Spitalului Regional de Urgență pentru Copii din Cluj (...) Ai politizat un proiect care privește sănătatea copilașilor noștri.”
În plan administrativ, Tișe mai afirmă că aleșii locali ai PNL ar fi „abandonați fără resursele necesare” pentru a-și finaliza proiectele, avertizând că slăbirea administrațiilor locale ar afecta rezultatele electorale viitoare.
În „manifest”, Tișe îl acuză pe Bolojan că l-ar fi „trădat” pe președintele României și că ar fi ținut România „blocată timp de cincizeci de zile într-o criză politică” pentru a-și păstra funcția. El mai susține că liderul PNL ar fi împins partidul în opoziție și că ar încerca să influențeze guvernarea „cu 12%”.
„Ai ținut România blocată timp de cincizeci de zile într-o criză politică doar pentru a-ți păstra funcția. Iar astăzi, după ce ai împins PNL în opoziție, încerci să dictezi cu 12% cum trebuie guvernată țara.”
Tișe mai reclamă că în partid ar fi fost promovați oameni „fără susținere electorală și fără rezultate”, în timp ce liberali „validați prin vot și performanță” ar fi fost marginalizați, iar diferențele de opinie ar fi fost tratate ca vină, cu „epurări motivate de orgoliu”.
Pe zona economică, Tișe afirmă că românii „trăiesc mai greu decât în urmă cu un an” și îl acuză pe Bolojan că ar fi mărit „povara fiscală” asupra persoanelor vulnerabile și asupra mediului de afaceri, evitând însă reformarea „găurilor negre ale bugetului”, pe care le identifică drept companiile de stat „în care se risipesc anual miliarde de lei”. El contestă și eficiența reducerii cu 10% a personalului bugetar, susținând că, în practică, în multe instituții ar fi fost doar mutări interne, fără reducerea birocrației.
Materialul Agerpres consemnează poziția lui Alin Tișe, exprimată într-o postare publică, fără a include un răspuns al lui Ilie Bolojan. În lipsa unei reacții oficiale prezentate în aceeași sursă, rămâne de văzut dacă disputa va produce consecințe în conducerea PNL și, mai ales, dacă va afecta capacitatea partidului de a susține coerent finanțări și proiecte la nivel local.
Recomandate

Învestirea Guvernului Mureșan intră la vot cu un deficit de circa 63 de voturi , în condițiile în care PNL, USR și UDMR adună împreună aproximativ 170 de parlamentari, iar pragul necesar este de 233, potrivit Adevărul . În plen, Ilie Bolojan a fost huiduit înainte să ia cuvântul, într-o ședință care decide dacă România iese din criza politică printr-un Executiv cu puteri depline. Parlamentul s-a reunit miercuri, 30 septembrie, de la ora 13.00, pentru votul de învestitură al Guvernului propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Votul este secret, cu bile, și vizează atât programul de guvernare, cât și lista Cabinetului. Aritmetica parlamentară: majoritatea nu e asigurată Pentru a intra în funcție, Cabinetul are nevoie de cel puțin 233 de voturi favorabile. Conform datelor prezentate, PNL, USR și UDMR au împreună aproximativ 170 de parlamentari, în timp ce PSD și AUR au anunțat că nu vor susține Executivul. În aceste condiții, învestirea depinde de voturi suplimentare față de cele ale partidelor care și-au asumat susținerea. Contextul ședinței este prezentat de publicație și în materialele despre votul de învestitură al Guvernului Mureșan , respectiv despre votul asupra programului de guvernare . Mesajul lui Bolojan: reforme, disciplină bugetară și „continuarea drumului” În discurs, Ilie Bolojan a susținut că demiterea guvernului pe care l-a condus nu ar fi avut legătură cu încălcarea programului de guvernare, ci cu încercarea de a duce reformele „până la capăt” și cu oprirea „sifonării banilor publici către rețelele clientelare”. Bolojan a argumentat că, în perioada mandatului său, Executivul ar fi încercat să schimbe direcția economică a României prin reducerea dezechilibrelor și orientarea către investiții, în locul unui model „bazat pe consum din împrumuturi”. A insistat și pe ideea că reforma statului ține de echitate și dezvoltare, nu doar de „contabilitate”, și a avertizat că respingerea unui nou guvern nu elimină problemele țării. Ce urmează Miza imediată este dacă Guvernul Mureșan strânge cele 233 de voturi necesare într-un vot secret, în condițiile în care o parte importantă a opoziției parlamentare a anunțat deja că nu îl susține. În lipsa unei majorități, criza politică rămâne deschisă, iar România continuă fără un Executiv „stabil, cu puteri depline”, așa cum a cerut Bolojan în apelul final către parlamentari. [...]

Președintele Nicușor Dan spune că presiunea publică poate grăbi un acord politic pentru încheierea crizei , într-un mesaj care vizează direct deblocarea rapidă a situației interne și reducerea incertitudinii instituționale. Declarația a fost făcută miercuri, la Praga, potrivit Agerpres , în contextul unei conferințe de presă comune cu președintele Cehiei, Petr Pavel . Șeful statului a afirmat că, în condițiile în care „o imensă majoritate” a românilor cer încheierea crizei politice, există șanse „bune” ca politicienii să fie convinși să ajungă la un acord care să pună capăt blocajului. În același context, Nicușor Dan a relatat că a fost întrebat despre criza politică din România de omologul său ceh, însă acesta „nu s-a îngrijorat” că România și-ar putea schimba direcția pro-occidentală. Președintele României a spus că a explicat „foarte pe scurt” situația de la București. „Eu cred că politicienii trebuie să se uite către persoanele care le-au dat mandatul și, în momentul în care o imensă majoritate a românilor spun că această criză să se termine, sunt șanse bune ca politicienii să fie convinși să ajungă la un acord care să termine această criză.” Nicușor Dan se află într-o vizită oficială la Praga, la invitația președintelui ceh Petr Pavel, potrivit aceleiași surse. [...]

PSD acuză PNL și USR de „dublă măsură” față de CCR , pe fondul discuțiilor despre o posibilă sesizare a Curții Constituționale în cazul unui blocaj politic legat de Guvern și alegeri anticipate, potrivit News . Fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete (PSD) a transmis, marți seară, într-un mesaj pe Facebook, că „dubla măsură și ipocrizia au devenit mod de guvernare”, susținând că PNL și USR ar fi contestat legitimitatea CCR după o decizie care l-a vizat pe Dominic Fritz, dar ar intenționa acum să se adreseze Curții împotriva președintelui Nicușor Dan . „Când CCR a declarat constituțională prevederea care îl vizează și pe Dominic Fritz, brusc Curtea Constituțională era «controlată politic» (...) Acum, însă, voi vreți să mergeți împotriva domnului Președinte Nicușor Dan la CCR!” Rogobete afirmă că „statul de drept nu funcționează cu întrerupătorul de la partid” și cere PNL și USR să decidă dacă au sau nu încredere în CCR, criticând ideea că instituțiile ar putea fi considerate legitime sau ilegitime în funcție de interesul politic. Contextul: scenariul unei sesizări la CCR, legat de anticipate În același context, vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a declarat că liberalii sunt pregătiți să depună o sesizare la CCR dacă Guvernul Mureșan este respins în Parlament, iar președintele Nicușor Dan nu convoacă alegerile anticipate. Muraru a mai spus că, atunci când Parlamentul nu mai poate da României un Guvern, soluția democratică este întoarcerea la vot, nu „inventarea la nesfârșit” a unor formule politice. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat luni că este o decizie care va fi luată în conducerile USR-PNL „atunci când va fi momentul”, adăugând că oamenii „s-au săturat de gălăgia asta politică”. [...]

Votul de miercuri pe Cabinetul Mureșan devine un test de stabilitate pentru piețele financiare , în condițiile în care președintele ar putea ajunge să dizolve Parlamentul dacă actuala criză politică se adâncește, potrivit declarațiilor premierului desemnat, relatate de Euronews . Siegfried Mureșan a spus că, în ipoteza în care Guvernul propus nu trece de votul Parlamentului, „o soluție rapidă nu poate fi găsită”, iar președintele ar putea declanșa alegeri anticipate . În această logică, miza votului este că parlamentarii ar avea, pentru moment, capacitatea de a evita anticipatele printr-un vot favorabil. Dizolvarea Parlamentului, scenariu invocat dacă blocajul continuă Premierul desemnat a avertizat că, dacă criza politică persistă, șeful statului „s-ar putea să recurgă” la dizolvarea Parlamentului, iar parlamentarii ar putea afla „de la televizor” că legislativul a fost dizolvat și că „vor trebui să plece acasă”. În același context, Mureșan a indicat explicit că un vot împotriva Guvernului din partea PSD ar „crea premisele” pentru declanșarea alegerilor anticipate. Nicușor Dan: anticipatele ar prelungi instabilitatea și ar afecta încrederea Înaintea votului din Parlament, președintele Nicușor Dan a transmis că „alegerile anticipate nu sunt o soluție”, argumentând că acestea ar însemna „o continuare a instabilității și a neîncrederii”, inclusiv din partea „piețelor financiare”. Șeful statului a adăugat că, indiferent de evoluții, „România își va păstra traiectoria financiară” și că ar exista „consens politic” pe acest subiect. Ce urmează Potrivit informațiilor prezentate, miercuri are loc votul din Parlament pentru Guvernul propus de Siegfried Mureșan, moment descris drept decisiv pentru evitarea unui scenariu de alegeri anticipate și pentru limitarea prelungirii crizei politice, cu potențiale efecte asupra încrederii în economie și pe piețele financiare. [...]

Votul de învestire de miercuri va decide dacă România intră într-o perioadă de stabilitate sau rămâne în criză politică , susține premierul desemnat Siegfried Mureșan , într-un mesaj transmis înaintea votului din Parlament, potrivit Mediafax . Mureșan a spus că fiecare parlamentar va decide „prin votul său” direcția în care merge țara, iar miza este ieșirea din instabilitate și intrarea într-o etapă de funcționare normală a guvernării. El a prezentat și un bilanț al celor două săptămâni de la desemnare, afirmând că a lucrat la programul de guvernare și a făcut publică lista miniștrilor propuși. „Dragi români, mâine Parlamentul României va vota. Fiecare parlamentar va decide prin votul său dacă România va intra într-o perioadă de stabilitate sau dacă se continuă instabilitatea, dacă ne apucăm de treabă sau dacă continuă criza politică.” Ce spune că a făcut până la vot Premierul desemnat a descris succesiunea pașilor parcurși după desemnare: elaborarea programului de guvernare și prezentarea echipei guvernamentale. În același mesaj, el a invocat audierile miniștrilor propuși în comisiile parlamentare, desfășurate luni și marți, despre care a afirmat că au decurs „impecabil”. Cum își asumă relația cu Parlamentul, dacă trece votul Mureșan a afirmat că, în cazul în care Guvernul va fi învestit, va trata „cu respect fiecare parlamentar” și va încerca să lucreze inclusiv cu opoziția, preluând idei pe care le consideră aplicabile. „Dacă guvernul pe care îl propun va fi investit, voi trata cu respect fiecare parlamentar de la fiecare grup parlamentar (...) vom lucra cu parlamentari în opoziție, le vom asculta ideile bune pentru România și le vom implementa dacă pot fi implementate, dacă sunt corecte și dacă sunt realiste.” El a reluat ideea că votul de miercuri este unul „important” și că rezultatul va arăta dacă Parlamentul poate contribui la depășirea crizei politice și la reluarea activității guvernamentale. „Prin votul de mâine vom vedea dacă reușim să depășim criza politică și dacă reușim să ne apucăm de treabă.” [...]

Premierul desemnat Siegfried Mureșan avertizează că prelungirea crizei politice erodează încrederea investitorilor , contrazicând poziția președintelui Nicușor Dan potrivit căreia alegerile anticipate „nu sunt o soluție”, relatează Mediafax . Într-o postare pe Facebook, Mureșan susține că „menținerea României într-o criză politică prelungită de teama anticipatelor nu oferă stabilitate cetățenilor sau încredere investitorilor”. El afirmă că „singura soluție certă” pentru încheierea crizei este votarea Guvernului pe care l-a propus, iar „orice altă variantă” ar întoarce România la momentul 5 mai, fără garanția unei alternative rapide. Miza: ieșirea din blocaj și semnalul către economie Deși spune că alegerile anticipate „nu sunt de dorit”, Mureșan insistă că alternativa — prelungirea crizei — are costuri de credibilitate, inclusiv pentru investitorii „care vor să creeze locuri de muncă în România”. În același mesaj, premierul desemnat afirmă că, dacă desemnările anterioare ar fi fost făcute la timp și ar fi eșuat în Parlament, anticipatele „ar fi putut avea loc deja”, iar România ar fi avut „un guvern cu mandat de 4 ani”, concluzionând: „Am pierdut timp prețios”. Disputa politică: cine își asumă guvernarea Mureșan răspunde și apelului președintelui către partide să privească „dincolo de gardul de partid”, susținând că PNL, USR și UDMR și-au asumat deja responsabilitatea guvernării. În schimb, îl acuză pe PSD că pune „interesul partidului înaintea interesului României” și că a declanșat criza „împreună cu AUR”, refuzând acum să ajute la rezolvarea ei. Îndoieli privind „consensul” pe traiectoria financiară Premierul desemnat contestă și afirmația președintelui Nicușor Dan potrivit căreia România își va păstra traiectoria financiară și că ar exista „consens politic” în acest sens. Mureșan spune că „responsabilitatea față de buget nu poate fi garantată prin declarații” și invocă riscul ca derapaje să se repete, făcând referire la un guvern care „a risipit bani publici și a dus deficitul la 9%”. În același context, el indică PNRR și programul SAFE ca exemple de inițiative care ar fi avut inițial consens politic, dar față de care PSD „s-a opus” ulterior. Mureșan afirmă că poate garanta pentru „responsabilitatea” Guvernului propus și a celor trei partide care îl susțin. În final, mesajul său rămâne unul procedural și politic: Parlamentul poate pune capăt crizei „printr-un vot pentru acest Guvern”. [...]