Știri
Știri din categoria Politică
Un conflict intern în PNL riscă să se traducă în blocaje administrative și presiune pe investiții locale, după ce președintele CJ Cluj, Alin Tișe, l-a atacat public pe liderul partidului, Ilie Bolojan, acuzându-l inclusiv că a refuzat finanțarea unui proiect medical major și că ar fi menținut țara în criză politică pentru a-și conserva poziția, potrivit Agerpres. Declarațiile au fost făcute într-un „manifest” publicat de Tișe pe Facebook.
Tișe susține că Bolojan, în calitate de premier interimar, ar fi refuzat „timp de un an” să susțină finanțarea Spitalului Regional de Urgență pentru Copii din Cluj, pe care îl descrie drept „unul dintre cele mai avansate proiecte medicale din România”. În același mesaj, el afirmă că proiectul ar avea relevanță regională, invocând că „50% dintre copiii” tratați la Cluj ar proveni din alte județe.
„Problema mea fundamentală cu tine este că ai refuzat, timp de un an, să susții finanțarea Spitalului Regional de Urgență pentru Copii din Cluj (...) Ai politizat un proiect care privește sănătatea copilașilor noștri.”
În plan administrativ, Tișe mai afirmă că aleșii locali ai PNL ar fi „abandonați fără resursele necesare” pentru a-și finaliza proiectele, avertizând că slăbirea administrațiilor locale ar afecta rezultatele electorale viitoare.
În „manifest”, Tișe îl acuză pe Bolojan că l-ar fi „trădat” pe președintele României și că ar fi ținut România „blocată timp de cincizeci de zile într-o criză politică” pentru a-și păstra funcția. El mai susține că liderul PNL ar fi împins partidul în opoziție și că ar încerca să influențeze guvernarea „cu 12%”.
„Ai ținut România blocată timp de cincizeci de zile într-o criză politică doar pentru a-ți păstra funcția. Iar astăzi, după ce ai împins PNL în opoziție, încerci să dictezi cu 12% cum trebuie guvernată țara.”
Tișe mai reclamă că în partid ar fi fost promovați oameni „fără susținere electorală și fără rezultate”, în timp ce liberali „validați prin vot și performanță” ar fi fost marginalizați, iar diferențele de opinie ar fi fost tratate ca vină, cu „epurări motivate de orgoliu”.
Pe zona economică, Tișe afirmă că românii „trăiesc mai greu decât în urmă cu un an” și îl acuză pe Bolojan că ar fi mărit „povara fiscală” asupra persoanelor vulnerabile și asupra mediului de afaceri, evitând însă reformarea „găurilor negre ale bugetului”, pe care le identifică drept companiile de stat „în care se risipesc anual miliarde de lei”. El contestă și eficiența reducerii cu 10% a personalului bugetar, susținând că, în practică, în multe instituții ar fi fost doar mutări interne, fără reducerea birocrației.
Materialul Agerpres consemnează poziția lui Alin Tișe, exprimată într-o postare publică, fără a include un răspuns al lui Ilie Bolojan. În lipsa unei reacții oficiale prezentate în aceeași sursă, rămâne de văzut dacă disputa va produce consecințe în conducerea PNL și, mai ales, dacă va afecta capacitatea partidului de a susține coerent finanțări și proiecte la nivel local.
Recomandate
Oana Gheorghiu îl împinge pe Ilie Bolojan spre prezidențiale pe argumentul „onestității” și susține că o candidatură a liderului PNL ar putea schimba logica electorală bazată pe promisiuni, potrivit Digi24 . Fostul vicepremier a declarat, în emisiunea „În fața ta”, că Ilie Bolojan „ar trebui” să candideze la următoarele alegeri prezidențiale și că ar avea „șanse foarte mari” să câștige. Gheorghiu a precizat însă că nu știe dacă Bolojan își dorește efectiv o astfel de candidatură. Argumentul central: „a spus oamenilor exact ce se poate și ce nu se poate” În intervenția sa, Oana Gheorghiu a legat potențialul electoral al lui Bolojan de un profil pe care îl descrie drept neobișnuit în politica românească: asumarea unor măsuri nepopulare și comunicarea directă a limitelor bugetare și administrative. „Indiferent cum se uită oamenii la Ilie Bolojan, că a mărit TVA-ul, că a mărit taxele, este însă, cred, primul politician la acest nivel care le-a vorbit oamenilor onest, care nu i-a mințit, care nu le-a vândut gogoși.” Ea a reluat ideea și în contextul alegerilor prezidențiale din 2029, susținând că România ar avea nevoie de politicieni care pot câștiga alegeri „spunându-le românilor adevărul”, inclusiv pentru a reduce tentația de a „cheltui bani aiurea” în scop electoral. Ce urmează Materialul Digi24 notează că interviul integral poate fi urmărit sâmbătă, de la ora 14:00, la Digi24. În informațiile publicate nu apare o reacție a lui Ilie Bolojan privind o eventuală candidatură. [...]
Ilie Bolojan susține că datele INS contrazic scenariile de criză și le folosește ca argument politic în disputa cu PSD, într-un moment în care ajustarea fiscal-bugetară și credibilitatea execuției bugetare rămân teme sensibile pentru economie, potrivit News . Președintele PNL și fost premier afirmă că „moștenirea” guvernului pe care l-a condus este „o economie care și-a reluat ușor creșterea și un buget echilibrat”, iar actualul executiv ar avea nevoie, în opinia sa, doar să „mențină direcția” pentru ca rezultatele să se îmbunătățească. Ce arată datele invocate de Bolojan Bolojan își bazează mesajul pe date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), pe care le rezumă astfel: creștere de 2,1% în trimestrul III față de trimestrul II; deficit bugetar de 3,81% din PIB după primele nouă luni; investiții publice de aproape 108 miliarde lei în primele nouă luni, cu peste 25 miliarde lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. În acest context, liderul PNL afirmă că sunt infirmate „toate scenariile apocaliptice despre prăbușirea economiei și despre ratarea ajustării fiscal-bugetare”. Miza: continuitatea ajustării și riscul de derapaje Bolojan avertizează că „dificultățile nu au trecut”, descriind creșterea economică drept „fragilă” și insistând pe nevoia de „finanțe publice sănătoase” și disciplină, „fără populisme”. Totodată, el acuză PSD că ar „forța mistificarea cifrelor” și că ar încerca să compromită efortul de ajustare, inclusiv prin proiecte „complet nefundamentate”. În aceeași linie, susține că PSD „în loc să lupte pentru banii din PNRR , nu face decât spectacol”, comparând cu perioada în care, spune el, fostul guvern a lucrat „fără camere de filmat” și a ajuns să încaseze „aproape 3 miliarde de euro”. „Le-am lăsat o economie care a reînceput să crească și un buget stabilizat. Sper să nu-și bată joc de moștenirea primită.” Contextul INS: creștere trimestrială, dar minus pe nouă luni Dincolo de citatele politice, comunicarea INS indică o imagine mixtă: PIB-ul a crescut în trimestrul III 2026 față de trimestrul II, însă pe comparația anuală ritmul este redus, iar pe ansamblul primelor nouă luni economia rămâne pe scădere. INS a anunțat: +0,1% în trimestrul III 2026 față de trimestrul III 2025 (seria brută) și +0,3% (seria ajustată sezonier); +2,1% în trimestrul III 2026 față de trimestrul II 2026 (în termeni reali); în primele nouă luni din 2026, -0,3% față de perioada similară din 2025 (seria brută) și -1% (seria ajustată sezonier). Pentru mediul de afaceri și investitori, disputa politică contează în măsura în care se traduce în continuitate sau schimbări de direcție în politica fiscal-bugetară și în capacitatea guvernului de a susține investițiile și de a gestiona deficitul. [...]
PNL cere intervenția MAI pentru menținerea ordinii publice înaintea manifestației anunțate de AUR și susținătorii lui Călin Georgescu, programată sâmbătă în București, invocând riscul de violențe și vandalism în cazul unui miting neautorizat, potrivit Digi24 . Într-un comunicat, PNL solicită Guvernului și Ministerului Afacerilor Interne să ia „toate măsurile necesare” pentru respectarea legii și prevenirea incidentelor. Liberalii susțin că, în lipsa autorizării și a măsurilor de aplicare a legii, pot apărea tulburări ale ordinii publice. „Facem direct răspunzători Guvernul PSD și liderii AUR de tulburările și vandalismele care ar putea rezulta dintr-un miting neautorizat, în contextul încălcării legii și al absenței măsurilor care se impun pentru aplicarea ei.” Miza: responsabilitatea autorităților și riscul de incidente în Capitală PNL afirmă că dreptul la protest și libertatea de exprimare sunt garantate, dar trebuie exercitate cu respectarea condițiilor legale. În același mesaj, partidul cere autorităților să acționeze „în limitele competențelor” pentru a preveni problemele dacă o manifestație nu îndeplinește cerințele de organizare. Liberalii își exprimă și susținerea față de poziția primarului general al Capitalei, Ciprian Ciucu , în ceea ce privește aplicarea legii și prevenirea incidentelor. În articol se menționează și că Ministerul Afacerilor Interne este condus de vicepremierul social-democrat Marian Neacșu. Suprapunerea cu meciul România – Polonia, argument pentru măsuri suplimentare Un element invocat de PNL este faptul că manifestația ar urma să coincidă cu meciul de fotbal România – Polonia, eveniment care ar aduce în București grupuri numeroase de suporteri. „Această suprapunere impune măsuri suplimentare de prevenție, pentru a evita eventuale confruntări sau încercări de provocare a unor violențe.” Totodată, PNL critică asocierea la manifestație a unor reprezentanți ai unor formațiuni politice extremiste din străinătate, pe care îi acuză de declarații xenofobe la adresa românilor din alte țări europene. Replica AUR: Simion spune că au existat cereri, dar au fost respinse George Simion îl acuză pe primarul general Ciprian Ciucu de minciună și susține că au fost depuse mai multe cereri pentru organizarea manifestației, însă toate ar fi fost respinse. Liderul AUR a mai declarat că va participa la protest și că este dispus să colaboreze cu autoritățile pentru ca evenimentul să se desfășoare fără incidente. „Au fost mai multe cereri depuse, respinse toate. Minte primarul Ciucu când spune că nu a văzut nicio cerere.” Afirmațiile vin după ce primarul general a spus că nu are cunoștință despre vreo solicitare de autorizare depusă de AUR pentru manifestația programată în Parcul Izvor. [...]
PSD ridică miza pe fiscalitatea carburanților, legând-o direct de inflație , după ce deputatul Marius Budăi l-a acuzat pe Ilie Bolojan că majorarea TVA și a accizelor la carburanți ar fi împins în sus costurile din economie. Declarațiile apar într-o postare citată de Digi24 , pe fondul creșterii ratei anuale a inflației la 6,9% în octombrie, de la 6,6% în septembrie. Budăi susține că „rețeta” promovată de Bolojan nu ar fi rezolvat problemele economice, ci le-ar fi agravat, în condițiile unei crize energetice internaționale și ale războiului din Ucraina, respectiv tensiunilor din Orientul Apropiat. În acest context, deputatul PSD afirmă că fostul premier ar fi ales să majoreze TVA și accizele la carburanți, pe care le descrie drept taxe ce se adaugă peste scumpirile internaționale și „împing în sus costurile întregii economii”. „Domnul Bolojan a vrut să stingă inflaţia cu benzină. Şi acum se miră că focul arde mai tare!” Scumpirea carburanților, transmisă în costuri mai mari în economie În mesajul citat, Budăi indică o creștere anuală a prețurilor la carburanți: motorina ar fi „cu 43% mai scumpă” decât în urmă cu un an, iar benzina „cu 33%”. El leagă aceste scumpiri de efecte în lanț în sectoare precum transporturile și agricultura, cu impact ulterior în prețul alimentelor. Propunerea PSD: motorină pentru agricultură fără TVA și acciză, în limita declarată la APIA Ca alternativă, Budăi spune că PSD propune ca fermierii să poată cumpăra direct de la pompă motorina necesară lucrărilor agricole „fără TVA și acciză”, pentru „cei 78 de litri pe hectar declarați la APIA”. Potrivit lui, o astfel de măsură ar însemna „o reducere de cel puțin 3-4 lei pe litru”, cu efecte de scădere a costurilor în agricultură și de diminuare a presiunii asupra prețurilor alimentelor. În același mesaj, deputatul PSD prezintă disputa ca o diferență de „viziuni economice”: pe de o parte, creșterea poverii fiscale asupra populației și firmelor, pe de altă parte, reducerea costurilor pentru a proteja puterea de cumpărare. [...]
PNL acuză PSD că riscă să slăbească disciplina fiscală după schimbarea de putere de la Palatul Victoria, iar eurodeputatul Siegfried Mureșan îl atacă direct pe Sorin Grindeanu , pe care îl numește „premierul de facto” și șeful unui „Guvern «Scuze și Regrete»”, potrivit Digi24 . Într-o postare pe rețelele sociale, Mureșan susține că Grindeanu și miniștrii PSD ar oferi „scuze” și „regrete” în loc de soluții, invocând promisiuni precum creșterea salariilor și pensiilor și reducerea TVA și a altor taxe. Eurodeputatul afirmă că liderul PSD ar fi regretat depunerea „prea târzie” a moțiunii de cenzură, însă califică această explicație drept „falsă”. Miza: continuitatea consolidării fiscale, în context de deficit ridicat Mesajul lui Mureșan leagă disputa politică de tema consolidării fiscale (set de măsuri prin care statul reduce deficitul bugetar, prin controlul cheltuielilor și/sau creșterea veniturilor). El afirmă că moțiunea de cenzură ar fi fost depusă pentru a-l înlătura pe Ilie Bolojan și pentru a opri măsuri care ar fi limitat accesul „clientelei de partid” la resurse publice. În același timp, eurodeputatul invocă presiunea deficitului bugetar și riscurile asociate, susținând că „Guvernul Bolojan” ar fi „aproape” înjumătățit deficitul de 9% lăsat de „Guvernul Ciolacu”. În acest context, Mureșan argumentează că nu pot fi crescute „brusc” cheltuielile în 2026, după un deficit de 9% în 2024, despre care spune că a dus România „la un pas” de retrogradarea în categoria „junk”, la blocarea fondurilor europene și la pierderea credibilității pe piețele internaționale. Ce spune PNL despre intențiile PSD după moțiune Mureșan mai afirmă că planul PSD după moțiune ar fi fost „să rupă PNL”, astfel încât o parte din partid să guverneze alături de PSD, cu „un alt premier liberal”. Potrivit acestuia, planul „nu a funcționat”, iar PNL ar fi rămas unit, ceea ce ar fi obligat PSD să își asume conducerea guvernării după moțiunea depusă chiar de partid. În final, eurodeputatul susține că ministrul de Finanțe din guvernul „controlat de PSD” le-ar fi spus partenerilor europeni de la Bruxelles că va continua măsurile de reducere a deficitului și de consolidare fiscală, iar mesajul se încheie cu o ironie la adresa lui Grindeanu: „mai puține regrete și mai multă guvernare”. [...]
Decizia definitivă care scutește România de despăgubiri de 6,5 miliarde de dolari (aprox. 30 miliarde lei) în dosarul Roșia Montană închide practic ultima cale de atac și reduce un risc major pentru finanțele publice , potrivit Mediafax . Președintele Nicușor Dan a reacționat sâmbătă, legând verdictul de rolul societății civile în oprirea proiectului minier. În mesajul său, șeful statului numește hotărârea „o decizie finală în favoarea țării noastre”, care „ne scutește, astfel, de plata unor despăgubiri imense, în valoare de 6,5 miliarde de dolari”. Ce înseamnă verdictul pentru stat Miza imediată a deciziei este eliminarea unei potențiale obligații de plată de ordinul miliardelor de dolari, cu impact direct asupra bugetului. Nicușor Dan afirmă că verdictul „închide, practic, ultima cale extraordinară de atac împotriva României”. Contextul arbitrajului și decizia ICSID România a obținut o victorie definitivă în procesul arbitral internațional privind proiectul Roșia Montană după ce Comitetul ad-hoc ICSID (Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții) a respins cererea de anulare formulată de Gabriel Resources. Compania nu va primi despăgubirile de 6,5 miliarde de dolari solicitate statului român. Pozițiile lui Nicușor Dan și ale Ministerului Finanțelor Președintele susține că proiectul Roșia Montană a fost „profund ilegal” și îl descrie ca pe „o încercare de a distruge iremediabil mediul natural și patrimoniul național, parte a patrimoniului UNESCO”, pe fondul „unei uriașe afaceri de corupție”. În aceeași intervenție, Nicușor Dan pune accent pe dimensiunea civică a subiectului, afirmând că Roșia Montană a devenit „simbol al spiritului civic” și mulțumind celor care „și-au asumat o luptă lungă și de uzură”. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a declarat că decizia „confirmă poziția României” și a descris rezultatul ca fiind „un efort instituțional și juridic susținut”, asumat de minister „pe parcursul a peste zece ani”, pentru protejarea interesului public, a mediului și a resurselor țării „printr-o apărare riguroasă”. [...]
