Știri
Știri din categoria Justiție
Curtea de Apel București a anulat definitiv clauze din actul constitutiv al Electromontaj care restrângeau vânzarea acțiunilor de către minoritari, într-o decizie ce obligă compania să-și modifice regulile interne și care poate deveni un reper de guvernanță corporativă pentru societățile cu acționariat concentrat, potrivit Ziarul Financiar.
Hotărârea, pronunțată în dosarul 33675/3/2023 după aproape trei ani de litigiu, a admis cererea formulată de un acționar minoritar al Electromontaj S.A. și a dispus anularea mai multor clauze considerate abuzive din actul constitutiv.
Conform informațiilor publicate, clauzele anulate instituiau „în fapt” un mecanism prin care acționarul majoritar exercita un control semnificativ asupra transferului de acțiuni de către acționarii minoritari, limitând libertatea acestora de a dispune de participațiile deținute.
Instanța a constatat nulitatea absolută a clauzelor care vizau procedura de înstrăinare a acțiunilor și a dispus:
Decizia este definitivă și, potrivit aceleiași surse, obligă compania să își armonizeze actul constitutiv cu dispozițiile stabilite de instanță și cu prevederile legale, eliminând clauzele care îngrădeau libertatea de tranzacționare și dreptul de proprietate ale acționarilor.
În contextul disputelor din ultimii ani, Ziarul Financiar notează că mai mulți acționari minoritari au contestat în instanță procedurile de înstrăinare instituite de acționarul majoritar. Nemulțumirile vizau, între altele, faptul că minoritarii ar fi fost constrânși să își vândă deținerile doar în cadrul programelor de răscumpărare derulate de societate, „la prețuri semnificativ mai mici decât cele reale, din piață”.
În interpretarea prezentată, hotărârea „tranșează definitiv” abuzul reclamat și permite acționarilor minoritari să dispună de deținerile proprii fără restricții și la prețuri stabilite de piață, în condiții egale cu cele de care acționarul majoritar ar fi dispus deja prin actul constitutiv.
Efectul imediat este unul operațional și de conformare: Electromontaj trebuie să elimine clauzele anulate și să își actualizeze actul constitutiv, iar hotărârea va fi făcută publică prin mecanismele dispuse de instanță (Registrul Comerțului și Monitorul Oficial). Sursa nu oferă un calendar pentru implementarea modificărilor.
Recomandate
Arestarea preventivă a lui Călin Georgescu a prelungit tensiunea din stradă și a atras figuri politice controversate în jurul protestelor , într-un semn că dosarul începe să capete și o dimensiune de mobilizare publică, nu doar una judiciară, potrivit Adevărul . Miercuri seară, în fața Arestului Central din București, printre susținătorii lui Georgescu s-a aflat și fostul primar al Sectorului 5, Marian Vanghelie, căruia protestatarii i-au cerut să ajute la aducerea mai multor oameni în stradă. În a doua seară de proteste după ce Georgescu a fost dus în Arestul Central, aproximativ 300 de persoane au rămas până după ora 23.30, scandând „Libertate”, „Călin Georgescu președinte” și „Turul doi, înapoi”, cerând eliberarea fostului candidat. La un moment dat, Vanghelie a apărut alături de Gelu Vișan, descris ca susținător declarat al lui Călin Georgescu. „Mie nu mi-e frică de nimic, numai de Dumnezeu” Decizia instanței și cadrul juridic al protestelor Călin Georgescu se află în arest preventiv pentru 30 de zile, într-un dosar de înșelăciune, după o decizie definitivă a Curții de Apel București . Conform relatării, Tribunalul București respinsese inițial solicitarea DIICOT de arestare preventivă și dispusese cercetarea sub control judiciar pentru 60 de zile, însă soluția a fost schimbată ulterior de Curtea de Apel. Pe 29 septembrie, instanța a admis contestația DIICOT și a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile, hotărârea fiind definitivă. Context: Vanghelie, prezent și la alte acțiuni de susținere Adevărul notează că Marian Vanghelie a mai apărut în trecut alături de persoane care îl susțin pe Călin Georgescu: în februarie 2025, a fost fotografiat de Agerpres în fața Parchetului General, unde se adunaseră simpatizanți ai lui Georgescu. Totodată, cu aproximativ o săptămână înainte de decizia definitivă de arestare, Vanghelie l-a lăudat public pe judecătorul Vlad Andriescu pentru soluția Tribunalului București de respingere a arestării preventive. Același magistrat este menționat și ca fiind cel care, în ianuarie 2022, a respins o cerere DNA de arestare preventivă formulată împotriva lui Vanghelie în dosarul „Economat”. Pentru context despre proteste, publicația trimite la un material separat: Adevărul . [...]
Arestarea preventivă a lui Călin Georgescu pune presiune pe ancheta DIICOT într-un dosar cu prejudiciu reclamat de 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei) , după ce Curtea de Apel București a emis mandate de arestare pentru 30 de zile, potrivit Adevărul . Georgescu a fost adus în arest marți seară, 29 septembrie, după ora 18.00, după ce a fost ridicat de acasă, de la vila sa din Mogoșoaia. Conform surselor publicației, el împarte camera de arest cu alte trei persoane, refuză hrana din arest și solicită alimente aduse de acasă; bodyguarzii i-ar fi adus mâncare. Vizite poate primi doar marțea, iar pe 30 septembrie ar urma să i se facă analize medicale, potrivit procedurii. Decizia instanței și acuzațiile DIICOT Călin Georgescu a fost arestat preventiv marți, împreună cu omul de afaceri Ionel Rusen. DIICOT îi acuză pe cei doi de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, iar Curtea de Apel București a emis mandate de arestare pentru 30 de zile. Decizia a fost luată de un „complet de divergență”, după ce primele două judecătoare din dosar au avut puncte de vedere diferite, potrivit relatării. Miza economică a dosarului: creditul promis și banii nerecuperați Dosarul a pornit de la plângerea unui om de afaceri din Buzău, Răzvan Leu, care susține că a fost prejudiciat cu 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). Potrivit anchetatorilor, Georgescu i-ar fi propus o afacere cu metale prețioase, care ar fi presupus obținerea unei linii de credit de 6 milioane de euro (aprox. 30 milioane lei). Pentru accesarea creditului, Leu ar fi fost convins să achite o garanție de un milion de euro (aprox. 5 milioane lei), din care 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) ar fi urmat să fie direcționați către campania electorală a lui Georgescu. Ulterior, i s-ar fi cerut încă 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei), cu promisiunea majorării creditului la 15 milioane de euro (aprox. 75 milioane lei). Împrumutul nu s-a materializat, iar banii nu ar fi fost returnați. În încercarea de recuperare a prejudiciului, procurorii au instituit sechestru pe vila lui Georgescu din Mogoșoaia. Context operațional: susținători la Arestul Central Miercuri, susținătorii lui Călin Georgescu s-au adunat din nou în fața Arestului Central din București, cerând eliberarea acestuia. Pentru a preveni incidente, jandarmii au instalat garduri și au delimitat perimetrul din fața arestului; dimineața erau „câteva zeci de persoane”, iar numărul a crescut pe parcursul zilei, potrivit aceleiași surse. [...]
Curtea de Apel București a blocat, pentru moment, suspendarea decretului prezidențial prin care Siegfried-Vasile Mureșan a fost desemnat candidat la funcția de prim-ministru, menținând astfel efectele actului până la soluționarea pe fond a cererii de anulare, potrivit Mediafax . Decizia vizează cererea Asociației Italienilor din România – RO.AS.IT. de suspendare a executării Decretului 770/2026. Hotărârea a fost pronunțată marți, 29 septembrie, în dosarul 6038/2/2026, aflat pe rolul Secției a IX-a contencios administrativ și fiscal. Ce a decis instanța și ce înseamnă procedural Curtea de Apel a admis excepția inadmisibilității invocată de Administrația Prezidențială și, în consecință, a respins ca inadmisibilă cererea de suspendare a executării decretului în contradictoriu cu instituția prezidențială. În același timp, instanța a respins ca neîntemeiate excepțiile lipsei de interes și lipsei calității procesuale active, ridicate de Administrația Prezidențială, potrivit informațiilor publicate pe Portalul Instanțelor de Judecată. Separat, în ceea ce privește Regia Autonomă Monitorul Oficial , judecătorul a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, iar cererea de suspendare formulată împotriva acesteia a fost respinsă pentru lipsa calității procesuale pasive. Hotărârea Curții de Apel București nr. 1511/2026 poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la comunicare, calea de atac urmând să fie depusă la Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal. Context: ce se judecă, de fapt, în dosar Dosarul are ca obiect anularea Decretului 770/2026, însă soluția pronunțată marți privește strict suspendarea executării actului administrativ, nu anularea lui. Acțiunea a fost deschisă de RO.AS.IT., iar pârâte în dosar sunt Administrația Prezidențială și Regia Autonomă Monitorul Oficial. Decretul contestat a fost emis de președintele Nicușor Dan la 21 septembrie și publicat în Monitorul Oficial în aceeași zi, desemnându-l pe Siegfried-Vasile Mureșan candidat la funcția de prim-ministru, pentru a solicita votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei noului Guvern. Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel București pe 22 septembrie. Cererea de recuzare, respinsă înainte de soluția pe suspendare Înainte de pronunțarea asupra suspendării, instanța a soluționat o cerere de recuzare formulată de Administrația Prezidențială. Potrivit Portalului Instanțelor de Judecată, cererea a fost respinsă marți, la ora 12:00, ca neîntemeiată, iar instanța a constatat că Administrația Prezidențială este scutită de plata taxei judiciare de timbru aferente cererii de recuzare. Cererea fusese formulată la termenul din 28 septembrie, iar pronunțarea asupra suspendării fusese amânată pentru 29 septembrie. [...]
Curtea de Apel București a decis arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen, după ce a admis contestația formulată de PICCJ–DIICOT, potrivit Mediafax . Măsura vine după ce, săptămâna trecută, Tribunalul București dispusese control judiciar în același dosar. Decizia este definitivă, conform minutei publicate pe portalul instanțelor, unde se arată că instanța a respins contestațiile inculpaților și a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile, „rejudecând” pe fond după desființarea încheierii contestate. Ce schimbă decizia, procedural În dosar, procurorii DIICOT ceruseră arestarea preventivă, în timp ce Călin Georgescu contestase măsura controlului judiciar. Curtea de Apel București a analizat contestația DIICOT și a decis înăsprirea măsurii preventive. Potrivit informațiilor din articol, cauza vizează acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. În același context, este menționat un dosar în care fostul candidat la prezidențiale este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu 1,1 milioane de euro. Derularea zilei: de la audieri la Arestul Central După pronunțare, polițiștii au ajuns la locuința lui Călin Georgescu, iar acesta a fost scos încătușat și dus la Arestul Central al Poliției Capitalei. Ulterior, și Ionel Rusen a fost ridicat și dus în arest. În cursul dimineții, Georgescu a părăsit sala de judecată fără să răspundă întrebărilor jurnaliștilor despre acuzații, însă s-a adresat susținătorilor din fața Curții de Apel București. „Să nu vă temeți de cei care pot face rău doar trupului. Ei nu pot ataca sufletele noastre. Să aveți grijă să nu vă murdăriți sufletele din cauza fricii.” Reacții și tensiune în stradă Spre seară, în fața Arestului Central s-au adunat câteva sute de susținători ai lui Călin Georgescu, care au scandat mesaje precum „Călin Georgescu e nevinovat!” și „Arestați-ne pe toți!”, potrivit relatării de la fața locului. La un moment dat, numărul celor prezenți era estimat la aproximativ 300. În paralel, Partidul AUR a transmis un mesaj public după arestarea preventivă, afirmând că „prezumția de nevinovăție, dreptul la apărare și un proces corect trebuie respectate indiferent de numele celui aflat în fața justiției”. Contextul imediat Înainte de decizia Curții de Apel, Călin Georgescu fusese reținut pentru 24 de ore de procurorii DIICOT, după perchezițiile și audierile desfășurate luni, iar noaptea de luni spre marți o petrecuse în Arestul Central al Capitalei. [...]
Decizia Curții de Apel București de a-l aresta preventiv pe Călin Georgescu schimbă radical poziția procesuală a fostului candidat la prezidențiale , iar apărarea pregătește deja demersuri pentru înlocuirea măsurii cu una mai blândă, potrivit HotNews . Avocatul Mircea Sinescu susține că dosarul DIICOT nu ar conține probe solide care să justifice arestul preventiv. În zilele următoare, avocații lui Georgescu analizează o acțiune în instanță pentru a-l scoate din arest. Printre opțiunile discutate se află cererea de înlocuire a arestului preventiv cu arest la domiciliu sau control judiciar. „Soluția de astăzi este halucinantă, dar hârtia suportă orice, chiar și în camera de chibzuință. Nu intrăm acum în analiza dosarului. Sub nicio formă nu se impunea o astfel de măsură, dosarul nu impunea măsura arestului preventiv”. Cum a fost luată hotărârea de arestare Curtea de Apel București a întors marți decizia primei instanțe, care stabilise plasarea lui Georgescu sub control judiciar. Hotărârea a fost luată „în complet de divergență”, după ce cei doi judecători inițiali au avut opinii diferite (unul pentru arestare, celălalt împotrivă). A fost chemat un al treilea judecător, care a înclinat balanța în favoarea arestării. Potrivit G4Media , este vorba despre judecătorul Dragoș Mirea, delegat la Tribunalul Ilfov de la Judecătoria Cornetu. Completul inițial a fost format din judecătoarele Violeta-Elena Ashemimry-Georgescu (președinte) și Cristina Grecu. Curtea de Apel București a decis arestarea preventivă atât a lui Călin Georgescu, cât și a presupusului său complice, Ionel Rusen. Acuzațiile DIICOT și miza financiară a dosarului DIICOT îl acuză pe Călin Georgescu de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și constituirea unui grup infracțional organizat. Ancheta ar fi pornit de la o plângere a unui om de afaceri din Buzău, Răzvan Leu, care reclamă un prejudiciu de un milion de euro. Conform relatării, Georgescu i-ar fi propus acestuia o afacere cu tranzacții cu metale prețioase, care ar fi necesitat o linie de credit de 6 milioane de euro. Pentru obținerea creditului, reclamantului i s-ar fi cerut plata unei „garanții” de 1 milion de euro, urmată de încă 100.000 de euro, cu promisiunea că împrumutul ar putea crește la 15 milioane de euro. Împrumutul nu s-ar mai fi realizat, iar omul de afaceri ar fi cerut restituirea sumei totale de 1,1 milioane de euro, fără să își mai recupereze banii, potrivit informațiilor prezentate. Context: de la reținere la arest preventiv Georgescu a fost ridicat marți seară de polițiști de la vila sa din Mogoșoaia și dus în Arestul Central al Poliției Capitalei. El mai petrecuse o noapte în arest și după reținerea din 21 septembrie, iar ulterior Tribunalul București decisese cercetarea sub control judiciar. Decizia Tribunalului București a fost atacată atât de procurorii DIICOT, cât și de Georgescu: procurorii au cerut arest preventiv pentru 30 de zile, iar Georgescu a cerut menținerea controlului judiciar, care îi interzice, între altele, să părăsească țara fără acordul autorităților. În fața Arestului Central s-au adunat peste 100 de susținători ai lui Călin Georgescu, care au scandat lozinci pro-Georgescu; o parte dintre ei au transmis live pe TikTok și au îndemnat oamenii să iasă în stradă. [...]
Procesul pe fond în dosarul de „acțiuni împotriva ordinii constituționale” intră din nou în calendarul Curții de Apel București , cu un termen programat luni, după ce cauza a fost amânată la solicitarea apărării, potrivit Adevărul . Dosarul îi vizează pe Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți inculpați, iar miza imediată este trecerea efectivă la judecata pe fond, după epuizarea etapelor preliminare și a contestațiilor. Cauza a fost înregistrată la Curtea de Apel București la 16 septembrie 2025. La 2 aprilie, instanța a stabilit că procesul poate începe pe fond, însă decizia a fost contestată atât de inculpați, cât și de Ministerul Public. La 6 august, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv contestațiile, ceea ce a deschis calea pentru judecata propriu-zisă. Primul termen pe fond a avut loc la 9 septembrie, dar judecătorii au amânat cauza pentru 28 septembrie, la solicitarea apărării, mai notează publicația. Cine este vizat și ce acuzații sunt în dosar Dosarul îi vizează pe Călin Georgescu, Horațiu Potra, fiul acestuia (Dorian Potra), nepotul său (Alexandru Potra) și alte 18 persoane. Potrivit informațiilor din articol, acuzațiile reținute sunt: pentru Călin Georgescu: complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false, în formă continuată; pentru Horațiu Potra: tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și nerespectarea regimului materiilor explozive. Măsura preventivă în cazul lui Horațiu Potra În cazul lui Horațiu Potra, măsura preventivă s-a schimbat în cursul verii. La 17 iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție a înlocuit arestul preventiv cu arestul la domiciliu, după aproape șapte luni de detenție preventivă. Ulterior, Curtea de Apel București a respins cererea de înlocuire a arestului la domiciliu cu controlul judiciar (la 4 august) și a menținut măsura (la 26 august). La 3 septembrie, Înalta Curte i-a admis contestația și a dispus înlocuirea arestului la domiciliu cu controlul judiciar. Contextul anchetei: percheziții și bunuri ridicate Dosarul are la bază și operațiuni desfășurate de anchetatori în februarie 2025. În 26 și 27 februarie au avut loc 47 de percheziții în județele Sibiu, Mureș, Ilfov, Timiș și Cluj, fiind vizate 27 de persoane și patru sedii de firme, inclusiv domiciliul lui Horațiu Potra. La domiciliul acestuia, anchetatorii au descoperit bani ascunși într-un seif încastrat în podea, precum și arme. Publicația amintește că a relatat atunci despre „sute de mii de dolari”, iar ulterior informațiile publicate de procurori au indicat descoperirea unei sume de peste trei milioane de dolari și a peste 20 de kilograme de aur. În același context, articolul mai menționează că, în noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, polițiștii au oprit și controlat mai multe mașini în Ilfov, Dâmbovița și București, unde ar fi fost găsite arme albe, pistoale, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, topoare și materiale pirotehnice. Potrivit procurorilor, faptele pentru care cei 22 de inculpați au fost trimiși în judecată ar fi creat o stare de pericol pentru ordinea constituțională și pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condițiile legii. Un al doilea dosar care îl vizează pe Călin Georgescu Separat de acest dosar, Călin Georgescu este trimis în judecată într-o altă cauză penală, pentru propagandă legionară și promovarea, în public, a unor persoane vinovate de genocid și crime de război, mai arată articolul. Tot separat, la 21 septembrie 2026, Georgescu a fost reținut de DIICOT într-un dosar privind constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, iar a doua zi Tribunalul București a dispus cercetarea sa sub control judiciar. [...]
