Știri
Știri din categoria Politică

PSD încearcă să închidă discuția despre un „premier din umbră” prin extinderea atribuțiilor vicepremierului Marian Neacșu, prezentată ca o soluție administrativă normală într-un guvern cu un singur vicepremier, potrivit Digi24.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus că decizia premierului Luca Niculescu de a-i extinde atribuțiile lui Neacșu „nu e nimic ieșit din comun” și că este „un lucru bun”. În logica sa, dacă ar fi existat mai mulți vicepremieri, sarcinile ar fi fost împărțite, așa cum s-a întâmplat în alte formule guvernamentale.
Mesajul transmis de liderul PSD urmărește să normalizeze o concentrare mai mare de coordonare la nivelul vicepremierului, într-un moment în care în spațiul public apar interpretări privind influența lui Marian Neacșu în Guvern. Grindeanu plasează însă decizia în registrul funcționării curente a Executivului, nu al unei schimbări de putere.
În același timp, explicația indică o împărțire a responsabilităților în interiorul guvernării: în lipsa mai multor vicepremieri, un singur vicepremier ajunge să coordoneze mai multe zone, ceea ce poate crește viteza decizională, dar și presiunea politică asupra celui care primește atribuțiile.
Grindeanu a făcut trimitere la situații anterioare în care, atunci când existau mai mulți vicepremieri, coordonarea era distribuită între ei. În acest cadru, extinderea atribuțiilor lui Neacșu este prezentată ca o adaptare la arhitectura actuală a Guvernului, nu ca o excepție.
Din informațiile prezentate, poziția PSD este că premierul rămâne centrul deciziei executive, iar atribuțiile suplimentare ale vicepremierului țin de organizarea internă a muncii guvernamentale.
Recomandate

Extinderea atribuțiilor vicepremierului Marian Neacșu asupra gestionării banilor din Guvern riscă să schimbe centrul de decizie în Executiv , cu efect direct asupra modului în care sunt împinse înainte reformele și proiectele, potrivit declarațiilor primarului Buzăului, Constantin Toma , citate de Mediafax . Toma a spus la RFI că sporirea atribuțiilor lui Neacșu în Guvernul condus de Luca Niculescu este „un mare șoc” și a susținut că, în practică, controlul asupra bugetelor echivalează cu controlul asupra conducerii. În această logică, el a pus sub semnul întrebării rolul premierului, în condițiile în care „toate reformele, toate proiectele sunt pe bani”. „Nu știu cu ce se va mai ocupa domnul Luca Niculescu, (...) ești conducător dacă gestionezi și banii. Or dacă tu-l numești pe domnul Neacșu să gestioneze toți banii, ce înseamnă asta, care mai este rolul tău?” Ce se schimbă, în viziunea lui Toma: decizia se mută spre vicepremier Primarul Buzăului a mers mai departe și a afirmat că Marian Neacșu ar fi devenit „conducătorul informal” al PSD, tocmai prin atribuțiile extinse din Guvern. În același timp, Toma a susținut că Sorin Grindeanu „și-a mai pierdut” din autoritate în partid, inclusiv prin lipsa unei reacții inițiale, pe care o interpretează ca acceptare a noii împărțiri a puterii. „Domnul Neacșu a devenit și conducătorul informal al PSD-ului, prin aceste atribuții extrem de mari pe care le are în momentul ăsta (...). Sorin Grindeanu (...) și-a mai pierdut încă o bucată din partea de autoritate.” Context: rolul lui Neacșu ar fi fost deja central și în guvernarea Ciolacu Toma l-a descris pe Neacșu drept „un om stăpân pe sine” și a afirmat că acesta ar fi avut un rol similar și în perioada guvernării Ciolacu, doar că „fără să se știe”. Potrivit lui, proiectele și deciziile importante ar fi trecut prin Neacșu inclusiv când acesta era secretar general al Guvernului. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre forma exactă a noilor atribuții și despre mecanismul administrativ prin care sunt exercitate, rămâne de urmărit dacă această redistribuire de responsabilități va produce blocaje sau, dimpotrivă, va accelera deciziile legate de reforme și finanțări. [...]

PSD încearcă să blocheze din start scenariul unor majorări de taxe în 2027 , iar miza este predictibilitatea fiscală pentru companii și populație, într-un context în care Guvernul își nuanțează mesajele. Într-un interviu acordat Digi24 , președintele PSD, Sorin Grindeanu , a exclus „din nou” o creștere a taxelor în 2027 și a invocat inclusiv diferențe de abordare față de premierul Luca Niculescu . Grindeanu a fost întrebat dacă există riscul creșterii taxelor anul viitor și a răspuns că PSD „nu susține acest lucru”. El a argumentat că atât populația, cât și companiile ar fi ajuns „la limita de sus a suportabilității” și că soluția ar fi măsuri care să stimuleze economia, nu majorarea poverii fiscale. În același context, liderul PSD a pus în contrast poziția sa cu formularea mai prudentă a premierului, care ar fi spus că „nu își dorește” o creștere a taxelor. Grindeanu a replicat că are „mai mare experiență administrativă” și a susținut că, din experiența ultimului „an și jumătate”, creșterea taxelor „n-a dus decât la descreșteri și la scădere economică”. Ce semnal transmite PSD pentru 2027 Mesajul central al lui Grindeanu este că partidul nu ar urma să accepte majorări de taxe, însă a introdus și o limitare: evaluarea depinde de datele care vor fi cunoscute „în săptămânile viitoare”, iar informațiile disponibile acum sunt descrise drept „primare” din perspectivă fiscală. În intervenția sa, Grindeanu a mai afirmat că efectul unei creșteri de taxe ar fi „exact invers” față de obiectivul urmărit și a indicat drept alternativă identificarea unor „mijloace” și „scheme financiare” care să „impulsioneze economia” și să ajute companiile. Contextul politic: diferență de ton față de premier Declarațiile vin după ce realizatoarea i-a semnalat diferența dintre certitudinea exprimată de el și formularea rezervată atribuită premierului Luca Niculescu. Grindeanu a explicat această diferență prin prudența șefului Guvernului și prin propria evaluare asupra efectelor politicilor fiscale recente. Articolul Digi24 amintește și o declarație anterioară a lui Grindeanu despre reducerea taxării muncii, într-un material separat: Digi24 . [...]

Președintele Nicușor Dan indică o dependență politică a Guvernului de PSD , afirmând că, atât timp cât social-democrații au „mai mult de jumătate din voturile care țin acest guvern”, relația dintre premier și PSD „trebuie să fie una de flexibilitate”, potrivit News . Mesajul vine în contextul discuțiilor despre rolul vicepremierului PSD Marian Neacșu și despre delegarea de atribuții în Executiv. Ce spune Nicușor Dan despre raportul de forțe din Guvern Întrebat dacă vicepremierul are o putere foarte mare, având în vedere că „coordonează 11 ministere” și „avizează proiecte cu impact bugetar pentru alte 15”, șeful statului a susținut că premierul rămâne actorul decisiv în arhitectura constituțională a României. „Tot timpul, într-o ședință de guvern, pot să fie toți miniștrii împotrivă, premierul poate să decidă în sens contrar. Deci primul-ministru este evident puternic.” În același timp, Nicușor Dan a insistat că orice prim-ministru care depinde de o majoritate parlamentară trebuie să fie „flexibil” cu acea majoritate, iar în actuala configurație PSD are un rol determinant în susținerea guvernului. De ce contează: flexibilitatea cerută de majoritate și deciziile cu impact bugetar Declarațiile președintelui conturează o logică de funcționare a Executivului în care deciziile politice și administrative sunt strâns legate de aritmetica parlamentară. În acest cadru, delegarea de atribuții către vicepremieri este prezentată drept o practică uzuală, însă cu o limită explicită: premierul poate „corecta” deciziile viceprim-ministrului. Nicușor Dan a făcut și o paralelă cu perioada în care era primar al Bucureștiului, spunând că era atent la partidele care îi asigurau voturile necesare pentru proiecte. Context: atribuțiile vicepremierului Marian Neacșu Știrea apare după ce președintele a fost întrebat la Berlin cum îl caracterizează pe vicepremierul PSD Marian Neacșu, în condițiile în care acesta a primit mai multe atribuții prin decizia premierului Luca Niculescu. Nicușor Dan l-a descris pe Neacșu drept „un profesionist”, afirmând că a interacționat cu el de mai multe ori înainte de a deveni președinte și că acesta „cunoaște în detaliu administrația românească, mecanisme, procese administrative”. La rândul său, premierul Luca Niculescu a declarat că a stabilit atribuțiile vicepremierului având în vedere că Marian Neacșu este „unul dintre cei mai competenți, meticuloși și bine pregătiți oameni din administrația română” și a adăugat: „Avem nevoie să fim foarte atenți la toate cheltuielile pe care le aprobăm.” [...]

Sorin Grindeanu cere un calendar asumat pentru reforma administrativ-teritorială , avertizând că, fără termene clare, proiectul riscă să fie amânat până la blocare, potrivit Digi24 . Președintele PSD spune că schimbarea trebuie să meargă dincolo de „tăieri” și să fie construită în jurul cetățeanului, nu doar al reducerii cheltuielilor. În intervenția la Digi24, Grindeanu a criticat ceea ce numește „așa-numita reformă” făcută de fostul guvern, pe care o descrie drept o serie de concedieri urmate de reîncadrări în alte instituții. În schimb, el susține că actualul demers vizează o reorganizare a împărțirii administrative „din 1968”, pentru a aduce administrația „în secolul 21”. Miza operațională: comasări „benevole” și stimulente fiscale Grindeanu afirmă că Ministerul Dezvoltării ar urma să pună „mâine” în transparență o primă formă de proiect de ordonanță privind „unificarea benevolă”. În logica prezentată, comasarea ar trebui să fie încurajată prin beneficii concrete, inclusiv reduceri de impozite locale. „Vor vedea că vor avea reduceri la impozitele locale pe 4-5 ani de 50%.” El leagă reforma și de criterii de eligibilitate pentru proiecte europene și programe naționale, argumentând că o comunitate mai puternică poate livra servicii publice mai bune decât una „slabă”. Argumentul economic invocat: localități care nu se pot susține Șeful PSD susține că „șapte din zece localități” nu se pot susține economic, motiv pentru care reorganizarea ar trebui să ducă la servicii publice mai bune. În același timp, insistă că obiectivul principal nu este doar reducerea cheltuielilor, ci beneficiul direct pentru cetățean. Ce promite că nu se schimbă: localitățile și actele de identitate Grindeanu respinge două temeri recurente din spațiul public: dispariția localităților și obligativitatea schimbării actelor. „Nu dispare nicio localitate. Localitățile rămân la fel, nu se șterg de pe hartă localitățile.” „Nu trebuie să-și schimbe nimeni nimic.” El spune că eventualele complicații administrative pot fi rezolvate prin reglementări, astfel încât reforma să nu „încurce” cetățeanul. Componenta politică: PSD își asumă proiectul și nu se teme de moțiuni Grindeanu afirmă că reforma „trebuie să se întâmple” și susține că PSD ar fi partidul care o poate duce la capăt, în timp ce despre restul formațiunilor spune că stau „pe margini”. Totodată, declară că PSD este dispus să preia „argumente valide” de la alte partide. În privința amenințărilor cu moțiuni de cenzură pe acest subiect, liderul PSD spune că nu îl sperie și că nu va determina retragerea proiectului. Articolul Digi24 este trunchiat în materialul furnizat, astfel că nu apar toate detaliile despre discuțiile cu UDMR și grupul minorităților; informațiile de mai sus reflectă strict pasajele disponibile din sursă. [...]

PSD mizează pe o indexare a pensiilor în 2027 de peste 7%, cu efect direct în buget. Într-un interviu acordat Digi24 , președintele PSD, Sorin Grindeanu , susține că partidul va sprijini majorarea pensiilor „începând de anul viitor”, invocând obligația respectării legislației în vigoare și situația pensionarilor cu venituri mici și mijlocii. Întrebat despre șansele ca pensiile să fie indexate în 2027 cu aproximativ 7,3%–7,4%, Grindeanu a spus că, din perspectiva PSD, probabilitatea este de „100%”, mesaj care mută discuția din zona de intenție politică în cea a așteptărilor bugetare pentru anul următor. Ce spune PSD și de ce contează economic Declarația liderului PSD are relevanță imediată pentru construcția bugetară, deoarece o indexare de această magnitudine ar însemna cheltuieli mai mari cu pensiile, într-un context în care orice creștere permanentă a plăților sociale pune presiune pe deficit și pe spațiul fiscal disponibil pentru alte politici publice. În argumentația prezentată la Digi24, Grindeanu a indicat două motive principale pentru susținerea majorării: necesitatea respectării prevederilor legale; situația pensionarilor cu pensii mici și mijlocii. Context: aceeași linie, reluată și în alte declarații O poziție similară a fost relatată și de Mediafax , care notează că Grindeanu a susținut că social-democrații vor sprijini majorarea pensiilor în 2027 „conform prevederilor legale” și că principalii beneficiari ar urma să fie pensionarii cu venituri mici și mijlocii. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul exact și mecanismul de aplicare, rămâne de urmărit cum va fi transpusă această țintă de indexare în deciziile bugetare și în negocierile politice pentru 2027. [...]

Guvernul pregătește comasarea voluntară a comunelor sub 1.500 de locuitori , într-un pachet de reforme care vizează reducerea costurilor și reorganizarea administrației, potrivit Digi24 . Premierul Luca Niculescu a anunțat, la începutul ședinței de Guvern de joi, că Ministerul Dezvoltării a finalizat proiectul de act normativ, care urmează să fie publicat în transparență decizională. Proiectul creează cadrul pentru comasarea voluntară a comunelor cu mai puțin de 1.500 de locuitori, iar „peste 420 de comune ar urma să beneficieze de sprijin și stimulente”, conform declarațiilor premierului. Șeful Guvernului a prezentat demersul drept „primul pas concret” al unei reforme administrative după 35 de ani, cu obiectivul de a oferi „servicii mai bune, la costuri mai mici”, păstrând identitatea locală. „Ministerul Dezvoltării a realizat deja actul normativ pentru comasarea voluntară a comunelor sub 1.500 de locuitori. Este primul pas concret pentru reforma administrativă a țării după 35 de ani.” Reorganizarea administrației centrale și a companiilor de stat În aceeași ședință, Guvernul constituie Comitetul Interministerial pentru analiza, fundamentarea și coordonarea reformelor administrației centrale și ale companiilor de stat. Comitetul va fi prezidat de premier, iar lucrările vor fi coordonate împreună cu viceprim-ministrul Marian Neacșu; tot joi ar urma să fie aprobat și calendarul acțiunilor. Premierul le-a cerut miniștrilor să pregătească reformele și să evalueze impactul asupra bugetului și populației, inclusiv din perspectiva continuității serviciilor publice. „Vă cer (...) să parcurgeți rapid pașii pentru pregătirea reformelor, evaluarea impactului bugetar, a efectelor asupra oamenilor și a continuității serviciilor.” Energie și industrie: măsuri pentru iarnă și prelungirea unei scheme de sprijin Niculescu a mai spus că, începând de miercuri, funcționează un grup de lucru coordonat de șeful Cancelariei, care urmează să analizeze măsuri pentru protejarea populației, sprijinirea marilor consumatori industriali și asigurarea aprovizionării cu energie și gaze naturale pe timpul iernii. Separat, Guvernul a decis să prelungească până la sfârșitul anului termenul de depunere a proiectelor în schema de sprijin pentru industrie gestionată de Ministerul Finanțelor, la solicitarea unor confederații patronale (în text apar două formulări diferite privind numărul acestora). Tot în ședința de joi ar urma să fie prezentat inventarul dosarelor europene prioritare și al obiectivelor României, realizat de Ministerul Afacerilor Externe. Premierul a mai afirmat că, prin rectificarea bugetară, au fost asigurate fonduri pentru plata pensiilor, serviciilor sociale, sănătății și a altor servicii publice esențiale. [...]