Știri
Știri din categoria Politică
Premierul Ilie Bolojan își leagă sprijinul din stradă de agenda de „modernizare” a statului, într-un mesaj public transmis după manifestații de susținere în București și Oradea, potrivit News. Miza politică a declarației este încercarea de a transforma mobilizarea „din piețe” și „online” într-un mandat pentru reforme administrative, pe fondul tensiunilor generate de moțiunea de cenzură depusă în Parlament.
Într-o postare pe Facebook, Bolojan le-a mulțumit susținătorilor și a spus că vede sprijinul ca pe unul „pentru modernizarea României, o țară fără privilegii, cu un stat eficient, care își respectă cetățenii”.
Duminică seară, persoane de toate vârstele, inclusiv familii cu copii, s-au adunat în Piața Victoriei la o manifestație de susținere a premierului. Participanții au venit cu drapele ale României și steaguri ale Uniunii Europene, explicând că mesajul lor este ca România să continue drumul pro-european început înainte de 2007.
În jurul orei 21.00, prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a mers în mijlocul manifestanților, a discutat cu oamenii și s-a fotografiat cu ei. Potrivit aceleiași surse, manifestații de susținere au avut loc și la Oradea.
Mobilizarea pentru mitinguri s-a făcut pe rețelele de socializare, sub îndemnuri precum „aprindem lumina” sau „deratizare”, expresii asociate unor declarații recente ale lui Ilie Bolojan despre modul în care a acționat ca prim-ministru.
În Piața Victoriei, manifestanții i-au scandat numele și au strigat lozinci împotriva partidelor care au depus moțiunea de cenzură, inclusiv: „Nu vă fie frică, moțiunea pică” și „AUR și PSD, aceeași mizerie”.
Recomandate
România rămâne cu un Executiv interimar de peste patru luni , iar consultările de la Cotroceni intră într-o etapă în care președintele încearcă să strângă sprijin politic pentru desemnarea unui nou premier, potrivit Agerpres . Joi, președintele Nicușor Dan a discutat cu delegația PNL, în cadrul rundelor de consultări cu partidele parlamentare. Delegația PNL a fost formată din Ilie Bolojan (președintele partidului), Dan Motreanu, Mircea Abrudean, Ciprian Ciucu, Oana Gheorghiu și Robert Sighiartău. Consultările au loc după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis de Parlament pe 5 mai, prin moțiune de cenzură. În consecință, România se află de peste patru luni în situația unui guvern interimar, ceea ce prelungește incertitudinea privind capacitatea de decizie a Executivului. Calendarul consultărilor și miza imediată Înaintea discuției cu PNL, șeful statului a avut consultări cu PSD și AUR. Pe lista întâlnirilor programate urmează: USR UDMR Grupul parlamentar al minorităților naționale Partidul S.O.S. România Partidul Oamenilor Tineri (POT) Grupul parlamentar Uniți pentru România Grupul parlamentar PACE – Întâi România parlamentarii neafiliați Miza acestor consultări este desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru, pas necesar pentru formarea unui nou guvern care să obțină votul de învestitură în Parlament. [...]
PNL anunță demararea imediată a negocierilor pentru o majoritate care să instaleze Guvernul Mureșan , după desemnarea europarlamentarului Siegfried Mureșan ca premier de către președintele Nicușor Dan , potrivit Agerpres . Mesajul vine de la premierul interimar Ilie Bolojan, care leagă miza politică a următoarelor zile de formarea rapidă a unei majorități parlamentare. Într-o postare pe Facebook, Bolojan a susținut că nominalizarea lui Mureșan oferă României „șansa de a continua pe calea corectă”, printr-o guvernare „reformistă, responsabilă și ferm proeuropeană”. El l-a descris pe premierul desemnat drept „un om politic cu viziune”, cu „anvergură europeană”, și a spus că se așteaptă ca acesta să vină în Parlament cu „o echipă puternică” și un program de guvernare care să răspundă „provocărilor perioadei următoare” și așteptărilor de reformă și modernizare. Negocieri PNL–USR–UDMR pentru majoritate Bolojan a precizat că PNL va începe „imediat” discuțiile cu USR și UDMR pentru constituirea unei majorități parlamentare care să sprijine instalarea noului Guvern. În același mesaj, liderul PNL a avertizat că, „având în vedere configurația politică actuală”, misiunea nu va fi una ușoară, dar și-a exprimat încrederea în echipa care urmează să fie formată și în capacitatea viitorului executiv de a răspunde așteptărilor publice. Context: desemnarea premierului Joi, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pentru funcția de prim-ministru pe europarlamentarul Siegfried Mureșan, care a acceptat propunerea, mai notează Agerpres. Următorul pas, conform practicii constituționale, este conturarea unei majorități și prezentarea în Parlament a echipei guvernamentale și a programului de guvernare pentru votul de învestitură. [...]
PSD condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de schimbarea politicilor economice și bugetare , după desemnarea liberalului Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, potrivit Agerpres . Secretarul general al PSD, Claudiu Manda , susține că o formulă „stabilă” de guvernare trebuie construită „în jurul PSD” și avertizează că partidul nu va accepta „aceleași politici” promovate în perioada în care Ilie Bolojan a condus guvernarea. Manda a criticat modul în care s-a ajuns la nominalizarea lui Mureșan, afirmând că acesta i-ar fi transmis președintelui Nicușor Dan că are nevoie de „timp de gândire”, deși fusese prezentat public de liderul PNL, Ilie Bolojan, drept soluție pentru funcția de premier. În acest context, liderul PSD pune sub semnul întrebării dacă a fost o propunere reală sau „o minciună politică”. Linia roșie a PSD: „aceleași politici” economice și bugetare Pe fondul unei crize politice pe care o plasează la „patru luni”, Manda afirmă că România are nevoie de stabilitate, redresare economică și de un guvern „cu puteri depline”. În mesajul său, el leagă explicit sprijinul PSD de direcția economică a viitorului executiv și respinge continuitatea politicilor actuale sub un alt premier. „PSD nu va accepta aceleași politici, împachetate diferit și prezentate românilor drept un nou început. Nu vom accepta ca românii să plătească din nou pentru decizii greșite.” Miza politică: majoritatea din Parlament și negocierile pentru guvern Manda mai susține că, deși președintele „poate alege pe cine desemnează”, nu poate schimba „realitatea politică din Parlament”, argumentând că PSD este „cel mai mare partid” și că orice formulă stabilă trebuie să țină cont de acest fapt. Totodată, el îl atacă pe Ilie Bolojan, acuzându-l că a cerut „sacrificii” și că a numit drept reforme politici care au pus presiune suplimentară pe oameni și pe economie. În final, Manda îi cere lui Siegfried Mureșan să precizeze dacă intenționează să schimbe direcția guvernării sau să continue politicile promovate de Ilie Bolojan și face o comparație între președintele Nicușor Dan și fostul șef al statului Klaus Iohannis, susținând că actualul președinte ar fi nominalizat într-un an la fel de mulți premieri liberali cât Iohannis în 10 ani. [...]
Victoria Stoiciu avertizează că AUR poate bloca sau decide legi fără să guverneze , iar partidele pro-occidentale ajung să-i valideze agenda în Parlament, într-un context pe care senatoarea îl descrie ca anormal pentru o democrație care încearcă să țină un „cordon sanitar” față de extremism, potrivit unui interviu acordat HotNews . Stoiciu, care a demisionat din PSD după ce partidul a depus împreună cu AUR moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, susține că alegerile anticipate ar echivala, în practică, cu „o guvernare AUR” și cu „o glisare clară a României pe drumul fascismului”. În același timp, ea afirmă că formațiunea condusă de George Simion are „ultimul cuvânt” pe multe proiecte de lege, deși nu se află la guvernare. Miza: „cordonul sanitar” și capacitatea de decizie în Parlament În interviu, senatoarea independentă pune accentul pe efectul politic și instituțional al unei situații în care un partid din opoziție, catalogat de ea drept extremist, ajunge să fie pivot în adoptarea sau respingerea unor proiecte. Stoiciu spune că această dinamică nu este compatibilă cu ideea unei delimitări ferme între forțele pro-europene și cele extremiste. Naționalism, religie și „narative” anti-occidentale Stoiciu face și o distincție între naționalism și patriotism, susținând că „nu există naționalism sănătos, ci patriotism” și că naționalismul are o „tentă periculoasă” din care „pleacă extremismul”. Ea oferă și un exemplu personal, afirmând că a auzit într-un context religios promovarea unor mesaje pe care le descrie ca fiind asociate lui „Georgescu”, despre „Vestul care ne dictează”. Context social: stânga politică și raportarea la muncă În același interviu, Stoiciu explică de ce, în opinia ei, România nu are „un partid veritabil de stânga”, indicând drept cauză o percepție întreținută în spațiul public potrivit căreia „stânga egal comunism”. Totodată, ea descrie o atitudine socială pe care o consideră încă prezentă: ideea că angajatul ar trebui să fie recunoscător angajatorului „că-ți dă o pâine să mănânci”, chiar și atunci când salariul este la nivelul minim pe economie. Ce urmează Interviul plasează în prim-plan o temă de funcționare a majorităților parlamentare: dacă partidele pro-occidentale nu reușesc să mențină o delimitare coerentă față de AUR, formațiunea poate continua să influențeze decisiv agenda legislativă, chiar din opoziție, cu efecte directe asupra stabilității politice și a direcției de guvernare. [...]
Președintele Nicușor Dan anunță la 17.00 direcția pentru desemnarea premierului , după consultări de aproape șase ore cu partidele, într-un moment în care opțiunile de guvernare sunt condiționate de linii roșii pe finanțe și de refuzul unor formațiuni pentru varianta tehnocrată, potrivit HotNews . Administrația Prezidențială a comunicat că șeful statului va susține o declarație de presă la Palatul Cotroceni la ora 17.00, transmisă „live pe sistemul unic și pe site-ul Administrației Prezidențiale”. Anunțul vine la finalul consultărilor cu partidele pentru desemnarea unui premier. Miza imediată este dacă președintele va putea contura o majoritate funcțională în jurul unei propuneri, în condițiile în care partidele au intrat la negocieri cu poziții încă rigide, iar discuțiile au scos la suprafață condiționări explicite legate de formula de guvernare și de controlul asupra finanțelor publice. Propunerile oficiale și numele discutate Pe masa președintelui sunt două propuneri oficiale, conform informațiilor din articol: Sorin Grindeanu (PSD); Siegfried Mureșan (PNL–USR–UDMR). În discuțiile din partide și cu Nicușor Dan au mai fost vehiculate, pe o „listă scurtă”, încă două nume de posibili premieri: Alexandru Nazare; Luca Niculescu. Liniile roșii care complică formarea guvernului Negocierile au fost marcate de condiții care pot influența direct arhitectura viitorului executiv: PSD și AUR i-au transmis președintelui că nu votează un guvern tehnocrat; PNL a indicat că va discuta cu premierul desemnat dacă acesta va păstra controlul asupra finanțelor publice; USR a propus două guverne minoritare cu același premier. HotNews anunță că va transmite în format „Livetext” principalele declarații ale președintelui, care ar urma să indice pașii următori în procesul de desemnare a prim-ministrului. [...]
USR condiționează ieșirea din blocajul guvernamental de o nominalizare rapidă a premierului , iar dacă președintele Nicușor Dan nu îl desemnează pe Siegfried Mureșan , formațiunea spune că e dispusă să discute un alt nume, potrivit Antena 3 . Mesajul vine după consultările de la Cotroceni și indică o încercare de a debloca rapid formarea guvernului, cu accent pe testarea unei majorități în Parlament. Dominic Fritz, președintele USR, a spus că propunerea comună USR–PNL–UDMR rămâne Siegfried Mureșan, dar că partidul ar accepta discuții despre o altă nominalizare dacă șeful statului are o altă opțiune. „Numele propus de noi e Siegfried Mureșan. Dacă Nicușor Dan are alt nume, vom discuta”, a conchis liderul USR. Varianta USR: două guverne minoritare succesive Fritz a reluat ideea depășirii crizei politice prin două guverne minoritare, unul după altul: mai întâi un executiv format din USR, PNL și UDMR, urmat ulterior de un guvern PSD, ambele conduse de un premier nominalizat de președinte și acceptat de toate părțile. În argumentația sa, liderul USR a invocat faptul că PSD ar fi agreat deja o „rotativă” în 2027 și a susținut că, în această logică, venirea PSD la guvernare „acum” ar fi nejustificată. Miza imediată: verificarea unei majorități și scenariul anticipatelor Liderul USR a insistat că desemnarea unui premier este necesară pentru a putea fi verificată existența unei majorități parlamentare. În lipsa unei soluții, Fritz a adus în discuție și varianta alegerilor anticipate, pe care le vede ca opțiune dacă partidele nu reușesc să ajungă la un acord. Totodată, el a respins scenariul în care ar exista un guvern separat de o majoritate parlamentară PSD–AUR, afirmând că USR nu acceptă o astfel de configurație. În acest moment, din informațiile prezentate, următorul pas depinde de decizia președintelui privind nominalizarea pentru funcția de prim-ministru și de capacitatea acestei nominalizări de a coagula o majoritate în Parlament. [...]
