Știri
Știri din categoria Politică
Sorin Grindeanu acuză PNL de semnale către AUR, în contextul tensiunilor din coaliția de guvernare, potrivit HotNews.ro. Declarațiile au fost făcute miercuri, după disputele din coaliție legate de adoptarea ordonanței privind carburanții.
Întrebat despre ședințele de luni ale partenerilor de coaliție, în care PNL și USR au decis că nu vor mai colabora cu PSD dacă social-democrații ar da jos guvernul printr-o moțiune alături de AUR, liderul PSD a susținut că, de fapt, liberalii ar căuta o apropiere de formațiunea condusă de George Simion.
„În ultimele 24 de ore am văzut bezele trimise de reprezentații PNL către AUR. Eu nu impun agenda internă nimănui. Noi facem lucrurile pentru noi. Pe noi ne preocupă chestiunile legate de carburanți, sunt lucruri care sunt importante pentru români dincolo de ceea ce vrea PSD, PNL, USR. Nu mi permit să dau lecții celorlalți cum nu o să permit să dea ei lecții”, a spus Grindeanu.
Grindeanu a afirmat și că „la nivel guvernamental lucrurile nu funcționează cum trebuie”, precizând că reproșurile PSD ar ține de „management”, nu de persoane, și că partidul a cerut măsuri de relansare economică. El a avertizat că, în lipsa acestora, „dacă doar tăiem o să intrăm în recesiune”, și a adăugat că nu a primit nicio invitație de la premier pentru o nouă ședință a coaliției.
În paralel, PSD a decis ca pe 20 aprilie să organizeze consultarea internă anunțată încă din decembrie, un referendum prin care membrii partidului vor fi întrebați dacă vor ca PSD să rămână la guvernare și, dacă da, în ce formulă, inclusiv cu sau fără Ilie Bolojan și cu sau fără USR. Întrebările exacte pentru consultare nu au fost stabilite încă.
Recomandate
Sorin Grindeanu încearcă să separe electoratul AUR de liderii partidului , într-un mesaj cu miză politică pentru eventuale formule de cooperare și pentru repoziționarea PSD în raport cu votanții nemulțumiți. Într-o emisiune la Realitatea Plus , el a spus că nu îi consideră „extremiști” pe alegătorii AUR și că le respectă opțiunea, dar a invocat „lipsă de încredere” față de unii lideri ai formațiunii, potrivit Mediafax . În dialog cu moderatoarea Anca Alexandrescu, Grindeanu a fost întrebat direct dacă o consideră „extremistă”, în contextul în care aceasta a spus că a votat PSD până la alegerile din 2024, iar ulterior a votat AUR și pe George Simion, inclusiv la alegerile din mai 2025. Liderul PSD a răspuns negativ și a legat etichetarea de propriul electorat din trecut. „Nu, din contră. Eu am spus acest lucru de nenumărate ori. Ar însemna să înjur foștii alegători PSD. Sau să am o părere proastă despre foștii alegători PSD.” Mesajul PSD: respect pentru votanți, rezerve față de conducerea AUR Grindeanu a insistat că nu a criticat „niciodată” alegătorii AUR și că votul lor ține de regulile democrației. „Nicio secundă nu m-ați auzit pe mine să spun ceva despre alegătorii AUR. Îi respect, este dreptul lor să voteze, este un lucru care ține de democrație să îți pui încrederea în cineva.” În același timp, el a spus că există „puncte de convergență” între PSD și AUR pe tema „patriotismului economic”, pe care a descris-o drept importantă. Linia roșie invocată: poziționarea față de sancțiunile împotriva Rusiei Rezerva majoră indicată de Grindeanu vizează, potrivit declarațiilor sale, pozițiile unor lideri AUR în legătură cu sancțiunile impuse Rusiei. El a cerut clarificări, argumentând că nu doar Uniunea Europeană, ci și Statele Unite, NATO și aliații au fost „cât se poate de fermi” pe acest subiect. „Există anumite lucruri care țin de lipsă de încredere în anumiți lideri ai AUR. (…) De exemplu, legate de sancțiunile împotriva Rusiei. (…) Cred că este de datoria lor să le clarifice.” Grindeanu a respins și ideea unor presiuni externe, de la Bruxelles, privind relația PSD cu AUR, afirmând că nimeni nu i-a impus o conduită în acest sens. [...]
Sondajul CURS indică un nivel record de nemulțumire, cu 80% dintre respondenți care spun că România merge într-o direcție greșită , iar această stare se vede și în evaluarea dură a instituțiilor-cheie, potrivit Mediafax . Doar 16% cred că direcția este bună, în timp ce 4% nu au răspuns sau nu au știut să răspundă. Intenția de vot: AUR conduce, PSD și PNL la distanță În scenariul alegerilor parlamentare, AUR este cotat cu 34%, urmat de PSD cu 23% și PNL cu 21%, ceea ce înseamnă un avans de 11 puncte procentuale față de PSD. Restul clasamentului din sondaj: USR: 9% UDMR: 4% SOS România: 3% „PNRR – Piedone”: 2% Acțiunea Conservatoare: 2% Alte partide: 2% Încrederea în lideri: Georgescu, Dan și Simion, în top La capitolul încredere în personalități politice, Călin Georgescu este pe primul loc, cu 33% dintre respondenți care spun că au „multă” sau „foarte multă” încredere în el. Urmează Nicușor Dan (30%) și George Simion (24%). Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu sunt la egalitate (23%), urmați de Cristian Popescu Piedone (18%), Claudiu Târziu (16%), Kelemen Hunor (14%), Diana Șoșoacă (11%) și Dominic Fritz (10%). Sondajul surprinde și niveluri ridicate de neîncredere: Diana Șoșoacă are 84% „foarte puțină” sau „puțină” încredere, iar Dominic Fritz 80%. Pentru Călin Georgescu, neîncrederea este de 62%, iar pentru Nicușor Dan de 67%. Instituții: Armata și Biserica, sus; Guvernul și Parlamentul, jos Armata este instituția cu cea mai bună imagine: 81% dintre respondenți au o părere bună sau foarte bună. Biserica este la 79%, iar Pompierii/SMURD la 66%. Alte evaluări din sondaj: Poliția: 54% favorabil Mediul privat: 53% favorabil Uniunea Europeană: 51% favorabil Presa scrisă și online: 46% favorabil, 51% nefavorabil La polul opus, Guvernul are doar 19% opinii bune și 78% opinii proaste, iar Parlamentul 20% favorabil și 77% nefavorabil. Președinția este evaluată cu 31% opinii bune și 67% opinii proaste. Blocaj politic, dar fără apetit pentru anticipate Deși sondajul testează opțiunea alegerilor anticipate în contextul blocajului politic, 58% dintre respondenți se declară împotrivă, iar 33% sunt pentru. 9% nu au o opinie sau nu răspund. O proporție similară respinge varianta suspendării și demiterii președintelui: 57% nu sunt de acord, 31% susțin scenariul, iar 12% nu știu sau nu răspund. Metodologie Sondajul CURS a fost realizat între 14 și 24 iulie 2026, pe un eșantion de 1.108 persoane adulte din România. Datele au fost culese telefonic (metoda CATI), iar marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, iar datele au fost ponderate în funcție de structura pe vârste a electoratului. [...]
Declarațiile lui George Simion despre „întâlniri informale” cu președintele Nicușor Dan ridică o problemă de transparență în negocierile pentru formarea guvernului , în condițiile în care liderul AUR spune că nu va face public subiectul discuțiilor, potrivit Euronews . Simion a făcut afirmațiile într-un interviu pentru Gândul , unde a susținut că, în perioada discuțiilor despre formarea guvernului, a avut atât consultări „formale”, cât și „informale” la Palatul Cotroceni și că a vorbit inclusiv cu șeful statului. Ce spune Simion despre discuțiile cu Nicușor Dan Întrebat ce a discutat cu președintele, liderul AUR a refuzat să ofere detalii publice. El a afirmat că a comunicat conținutul acestor discuții unor persoane pe care le consideră „relevante”, menționându-i pe Călin Georgescu, Dan Dungaciu și Petrișor Peiu, precum și „colegilor” săi. În același interviu, Simion a indicat că a discutat „cu toată lumea”, enumerându-i pe Nicușor Dan, Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan. Miza: consultări „informale” fără conținut public Din relatarea prezentată, elementul central rămâne faptul că liderul unui partid parlamentar afirmă că a participat la discuții informale în contextul formării guvernului, dar exclude explicit publicarea conținutului lor. În lipsa detaliilor, nu pot fi evaluate temele, solicitările sau eventualele condiționări discutate în acea perioadă. Acuzații privind încercări de „rupere” a AUR și negarea unei oferte de guvernare Simion îi acuză pe Adrian Veștea și Eugen Tomac că ar fi încercat să „spargă” partidul, susținând că un deputat AUR, „domnul Murad”, ar fi fost convocat la Vila Lac după „desemnarea intempestivă” a lui Adrian Veștea, pentru o discuție despre cum ar putea vota o parte dintre parlamentarii AUR. Pe fond, Simion afirmă că AUR nu a primit o ofertă concretă de a intra la guvernare: „Nu.” [...]
Traian Băsescu contestă ideea că președintele poate bloca AUR de la guvernare , susținând că, dacă o majoritate parlamentară trece un cabinet la vot, șeful statului nu are temei să refuze învestirea doar pentru că în coaliție se află și AUR, potrivit HotNews . Fostul președinte a comentat, la Digi24 , dezvăluirile lui George Simion despre discuții și negocieri purtate cu partide care, public, cataloghează AUR drept formațiune extremistă. În opinia lui Băsescu, aceste episoade arată „un limbaj dublu” al liderilor politici și faptul că Simion „își bate joc” de ei, prin expunerea publică a contactelor. „Una spun poporului, că nu vor să audă de extremiști, și pe ascuns se duc cu scufița în mână și spun: «nenea Simion, te rugăm, dacă poți să ne ajuți puțin, să ne scoți la vopsea». Iar Simion își bate joc de ei, pur și simplu.” Miza instituțională: ce poate și ce nu poate face președintele Băsescu l-a criticat pe Nicușor Dan pentru că, la începutul crizei politice, ar fi evitat să cheme AUR la consultări, deși partidul are legitimitate electorală. El a susținut că președintele nu poate refuza desemnarea unui guvern din care face parte AUR dacă acel guvern obține votul de învestire în Parlament. „Președintele Nicușor Dan, când spune «nu voi semna niciun guvern care vine cu AUR», n-are niciun fel de atribuțiune.” Contextul: discuțiile invocate de Simion și confirmările ulterioare George Simion a declarat că deputatul AUR Muhammad Murad ar fi fost chemat la Vila Lac de Adrian Veștea și Eugen Tomac, pentru a discuta sprijinul unei părți din parlamentarii AUR la învestirea guvernului Veștea. Simion a mai spus că a participat la întâlniri la Palatul Cotroceni, atât oficiale, cât și informale, argumentând că o formațiune parlamentară „trebuie să discute” cu celelalte partide. La rândul său, președintele PSD Sorin Grindeanu a recunoscut că s-a întâlnit de mai multe ori cu Simion sau cu alți reprezentanți AUR, dar a afirmat că nu știe nimic despre întâlnirea de la Vila Lac. Grindeanu a mai spus că au existat discuții despre posibilitatea ca funcția de președinte al Senatului să revină AUR, în schimbul susținerii pentru Veștea, însă negocierile nu ar fi avansat și, potrivit lui, nu au fost discuții despre funcții în alte instituții ale statului. [...]
AUR cere o soluție mai ieftină pentru neutralizarea dronelor care intră în spațiul aerian al României , după ce armata a doborât trei drone în 48 de ore, invocând presiunea asupra bugetului, potrivit Antena 3 . Liderul se nato rilor AUR, Petrișor Peiu , a spus că România trebuie să găsească urgent o variantă „mai eficientă și mai ieftină” de a neutraliza dronele, astfel încât costurile să rămână „rezonabile” și „suportabile” pentru buget. Declarațiile vin în contextul în care, conform articolului, România a doborât a treia dronă în două zile. „Probabil că ar trebui doborâte cu arme mai eficiente și mai ieftine. Mi se pare că războiul în Marea Neagră va escalada, tocmai de aceea România trebuie să găsească urgent o soluție de doborâre a dronelor la un cost rezonabil, suportabil pentru un buget «găurit» ca al nostru. În sensul acesta, timpul devine un factor esențial pentru noi!” Linia AUR: doborâre obligatorie, dar cu costuri controlate Peiu a afirmat că „orice dronă” care pătrunde neautorizat în spațiul aerian național trebuie doborâtă, „indiferent de statul de unde a fost lansată”. În același timp, el a insistat pe componenta de cost, sugerând că actualul mod de intervenție ar putea fi prea scump raportat la resursele bugetare. Componenta diplomatică: „protest ferm” și posibile măsuri mai puternice Pe lângă discuția despre cheltuieli, liderul AUR a susținut că România ar trebui să protesteze „ferm” față de Rusia de fiecare dată când astfel de drone intră în spațiul aerian românesc și a menționat posibilitatea unor „acțiuni diplomatice, mai puternice”, fără a detalia ce ar presupune acestea. „Față de Rusia trebuie protestat ferm, de fiecare dată când drone rusești intră în spațiul nostru aerian. Poate și alte acțiuni diplomatice, mai puternice. Nu cunosc bine procedurile, dar, în orice caz, orice dronă trebuie doborâtă, indiferent de statul de unde a fost lansată. Și abia apoi trebuie protestat ferm față de statul căruia îi aparține drona.” Contextul incidentelor: ce se știe despre drone Conform informațiilor citate în articol, în cazul primei drone doborâte vineri, Parchetul General a confirmat că era o dronă de tip Shahed, folosită de Rusia în războiul împotriva Ucrainei. Pentru drona de duminică, NATO a precizat că ar fi „de origine rusă”. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre costurile efective ale intervențiilor sau despre tipul mijloacelor folosite de România în aceste doborâri. [...]
PSD anunță că nu va vota viitoarea lege a salarizării din sectorul public, ceea ce ridică un risc politic major pentru reforma pregătită de Guvern. Potrivit G4Media , mesajul a fost transmis de deputatul PSD Adrian Câciu , care îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că promovează o schimbare ce ar agrava dificultățile economice resimțite de populație și ar pune presiune pe servicii publice esențiale. Fostul ministru al Finanțelor susține, într-o postare pe Facebook, că „buzunarul românilor este tot mai gol”, invocând creșterea prețurilor și a dobânzilor, în timp ce salariile „nu țin pasul”. În această cheie, Câciu afirmă că proiectul noii legi a salarizării nu ar rezolva problemele, ci le-ar putea amplifica. Miza: sprijinul parlamentar pentru o reformă încă nepublicată în forma finală Câciu afirmă că PSD nu va susține un act normativ care, în opinia sa, ar reduce veniturile populației și ar alimenta tensiuni sociale. El leagă direct efectele legii de funcționarea unor domenii precum sănătatea și educația, avertizând că tratarea veniturilor bugetarilor exclusiv ca „o cheltuială de tăiat” ar afecta calitatea serviciilor publice și încrederea în stat. „Dacă veniturile medicilor, profesorilor și ale celor care țin statul în funcțiune sunt tratate ca o simplă cheltuială de tăiat, atunci nu vorbim despre reformă.” Ce urmează În același material se precizează că proiectul noii legi a salarizării „nu a fost prezentat oficial în forma finală”, iar autoritățile nu au făcut publice toate prevederile viitoarei reforme. În lipsa textului final, rămâne neclar ce măsuri concrete sunt avute în vedere și cum ar arăta impactul bugetar și salarial, însă poziționarea PSD indică de pe acum o confruntare politică pe una dintre reformele sensibile ale sectorului public. [...]
