Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Premierul Italiei avertizează că deepfake-urile pot manipula opinia publică, după ce a redistribuit pe Instagram o fotografie falsă cu ea, generată cu ajutorul inteligenței artificiale, potrivit G4Media. Mesajul Giorgiei Meloni mută discuția din zona „incidentelor” individuale spre riscul operațional al dezinformării: conținutul sintetic (generat de AI) poate fi folosit ca instrument de atac și influențare, cu efecte care depășesc persoana vizată.
Meloni spune că în ultimele zile au circulat „mai multe fotografii false” cu ea, „create cu ajutorul inteligenței artificiale” și prezentate ca autentice. Ea afirmă că, în cazul imaginii redistribuite, autorul „a și înfrumusețat-o”, dar subliniază că miza rămâne folosirea oricărui mijloc „doar pentru a ataca și a inventa minciuni”.
„Deepfake-urile sunt un instrument periculos, deoarece pot înșela, manipula și afecta pe oricine.”
În postarea citată, premierul italian insistă că problema „depășește sfera” personală: astfel de falsuri pot induce în eroare și pot fi redistribuite rapid, amplificându-și impactul. Meloni își construiește mesajul în jurul unei reguli de igienă informațională, pe care o formulează explicit: „verifică înainte să crezi și crede înainte să distribui”.
Totodată, ea atrage atenția asupra asimetriei de putere: „Eu pot să mă apăr. Mulți alții nu pot”, sugerând că țintele fără vizibilitate publică sau resurse pot fi mai vulnerabile la astfel de atacuri.
Materialul amintește că nu este prima dată când utilizarea inteligenței artificiale sau a conținutului manipulat intersectează politica. Potrivit informațiilor prezentate, în urmă cu cinci ani, când Meloni era lidera partidului FdI, chipul ei a fost folosit într-un filmuleț pornografic publicat pe un site pentru adulți, iar doi bărbați (tată și fiu) au ajuns ulterior în fața instanței.
De asemenea, articolul menționează că în februarie anul trecut, înaintea votului pentru referendumul privind justiția, a existat „o avalanșă de știri false” pe rețelele sociale, în favoarea votului „da”, inclusiv prin „sute de profiluri” care au postat comentarii cu fraze identice, hashtag-uri similare și sloganuri repetate.
Recomandate
Managerii care fac doar „people management” și angajații care refuză schimbarea riscă să fie scoși din joc pe măsură ce AI intră în fluxurile de lucru , avertizează CEO-ul Airbnb , Brian Chesky, într-o intervenție citată de HotNews . Mesajul are o miză operațională directă: rolurile de coordonare și execuție vor fi evaluate tot mai mult prin capacitatea de a lucra efectiv cu instrumente de inteligență artificială, nu doar prin supraveghere sau rutină. Chesky spune că două categorii „nu vor supraviețui erei inteligenței artificiale”: managerii care se ocupă exclusiv de gestionarea oamenilor și angajații „rigizi”, care nu vor să se schimbe și să evolueze. Declarațiile au fost făcute în podcastul „Invest Like The Best”, potrivit revistei Fortune. Ce se schimbă în rolul de manager În viziunea CEO-ului Airbnb, pe măsură ce AI modifică structurile companiilor și felul în care se muncește, șefii trebuie să devină „manageri de personal hibrizi”. Concret, asta înseamnă o abordare mai tehnică și o legătură mai strânsă cu produsul sau rezultatul final, nu doar coordonare administrativă. „Nu cred că managerii de personal vor avea vreo valoare în viitor. Când mă refer la managerii de personal, mă refer la oameni care gestionează doar oameni.” Chesky adaugă că relațiile cu echipa rămân importante, dar „simpla supraveghere” nu mai este suficientă; accentul se mută pe gestionarea oamenilor „pe parcursul activității”, în contextul concret al muncii. Presiunea pe angajați: adaptarea devine criteriu de performanță CEO-ul Airbnb susține că nici angajaților care cred că pot evita noua tehnologie nu le va fi mai ușor. În același timp, el își păstrează o perspectivă relativ optimistă, argumentând că instrumentele pot fi învățate „foarte ușor”, dacă există o „mentalitate de creștere”. În context, HotNews amintește și alte avertismente din industrie: CEO-ul Anthropic, Dario Amodei, a spus că AI ar putea afecta jumătate din munca de birou de nivel începător, iar șeful departamentului de AI al Microsoft, Mustafa Suleyman , a estimat că „majoritatea, dacă nu toate” sarcinile de birou ar putea fi automatizate în 12–18 luni (menționat de HotNews într-un material separat). La ce să se aștepte companiile Mesajul central al lui Chesky mută discuția de la „AI va lua joburi” la „AI va schimba conținutul joburilor”: companiile vor cere tot mai mult competențe practice de lucru cu AI, inclusiv de la manageri. În acest cadru, rolurile care nu se conectează la livrarea efectivă a muncii – sau care resping schimbarea – devin mai vulnerabile. [...]
YouTube testează o căutare cu AI care schimbă modul în care utilizatorii găsesc conținut , trecând de la o listă de rezultate la răspunsuri structurate și conversații interactive, potrivit Antena 3 . Noua funcție, descrisă ca un instrument de căutare bazat pe inteligență artificială, este gândită să ofere utilizatorilor răspunsuri „mai clare și ghidate”, inclusiv pentru întrebări mai complexe, cum ar fi planificarea unei excursii. Antena 3 notează că informația este preluată de la TechCrunch. Ce aduce „ Ask YouTube ” în căutare Funcția, numită „Ask YouTube”, permite utilizatorilor să formuleze întrebări, iar sistemul răspunde într-un format interactiv, cu pași și recomandări. În locul afișării clasice a unei liste de videoclipuri, rezultatele combină: text explicativ; clipuri video scurte și lungi, integrate în răspuns. Un element central este continuitatea: utilizatorii pot reveni cu întrebări suplimentare, iar sistemul păstrează formatul interactiv și poate sugera locuri sau opțiuni relevante, conform aceleiași surse. Cine are acces și ce urmează Deocamdată, funcția este disponibilă doar pentru abonații YouTube Premium din Statele Unite, cu vârsta de peste 18 ani, care aleg să participe la test. Google lucrează la extinderea accesului și pentru restul utilizatorilor, însă articolul nu precizează un calendar sau piețe vizate pentru lansarea mai largă. De ce contează schimbarea Inițiativa este prezentată ca parte din strategia mai amplă de integrare a inteligenței artificiale în experiența de căutare, cu accent pe răspunsuri mai complexe, interactive și adaptate nevoilor utilizatorilor. În practică, miza este o schimbare operațională în felul în care oamenii navighează pe YouTube: mai puțin „căutare și filtrare” și mai mult „întrebare și ghidare” direct în interfață. [...]
Ucraina își apropie de utilizare un laser anti-dronă ghidat de AI, cu rază declarată de 5 km , într-un moment în care apărarea împotriva dronelor rămâne o presiune operațională constantă pe front. Potrivit Tom's Hardware , sistemul „Tryzub”, montat pe remorcă, este în stadii finale de testare, iar producătorul susține că poate „arde găuri” în dronele Shahed de la 5 km (aprox. 3,1 mile). Ce schimbă operațional: o capabilitate mobilă, cu achiziție și urmărire asistate de AI Într-un clip distribuit pe rețele sociale de compania ucraineană Celebra Tech , Tryzub este prezentat perforând o placă de blindaj în trei-patru secunde, iar apoi lovind o dronă aflată în zbor, care se prăbușește la scurt timp după ce este „țintită” în vizorul asistat de AI. Pe lângă laserul de putere mare, rolul central este atribuit componentei de inteligență artificială pentru achiziția țintei și urmărire, plus integrării unui radar în platforma mobilă. Materialul nu precizează explicit cum este folosit radarul în lanțul de angajare, însă sugerează că acesta poate ajuta la poziționarea sistemului pentru interceptare. Raze de angajare: Shahed la 5 km, drone mai mici la distanțe mai scurte Conform informațiilor citate, Tryzub ar avea următoarele performanțe declarate, în funcție de tipul țintei: drone Shahed: până la 5 km; drone de recunoaștere: până la 1.500 metri; drone FPV (first-person view, controlate prin cameră video): aproximativ 800–900 metri. Totodată, sistemul ar putea „interfera” cu camerele dronelor FPV, deci nu doar să le distrugă fizic. Utilizare duală și potențial de export, dar fără calendar de intrare în serviciu O altă utilizare menționată este sprijinul pentru operațiuni de deminare, ceea ce ar putea transforma sistemul într-o capabilitate relevantă și în afara luptei anti-dronă, dacă războiul se încheie. În privința maturității industriale, Celebra Tech afirmă că designul este pregătit pentru producție de masă după trecerea testelor. Nu există însă, în sursele citate, o dată fermă pentru intrarea în serviciu activ, iar testarea continuă. Surse și context Euromaidan Press notează că sistemul ar fi în dezvoltare cel puțin din 2024, iar clipul de prezentare este asociat companiei Celebra Tech, care a publicat materialul pe social media. În lipsa unor detalii suplimentare despre rezultate standardizate de testare sau despre condițiile exacte ale demonstrației, performanțele rămân, deocamdată, la nivel de capabilități declarate și demonstrații publice. [...]
Presiunea internă pentru livrări rapide pe AI generativ ar afecta moralul și retenția la Meta , potrivit Neowin , care relatează despre un „push” agresiv al companiei în această direcție și despre nemulțumiri în rândul angajaților. Din perspectiva operațională, miza pentru Meta nu este doar accelerarea dezvoltării de produse bazate pe inteligență artificială generativă, ci și costul intern al acestei accelerări: epuizare, frustrare și un climat de lucru descris ca tot mai apăsător, conform relatării. Într-o companie care concurează direct cu alți giganți tehnologici pentru talente și pentru viteză de execuție, degradarea moralului poate deveni un risc de management cu efecte în lanț asupra proiectelor. Ce ar alimenta tensiunile interne Materialul indică faptul că presiunea vine din intensificarea priorităților legate de AI generativ și din așteptări ridicate privind ritmul de livrare. În acest context, angajații ar resimți: schimbări rapide de direcție și priorități; cerințe mai dure legate de performanță și rezultate; o stare generală de nemulțumire asociată cu modul în care este împinsă agenda de AI. Neowin prezintă aceste elemente ca parte a unui tablou mai larg despre cum se traduce, în interiorul companiei, ambiția de a recupera sau depăși competiția pe zona de produse și funcționalități de AI generativ. De ce contează pentru business Pentru Meta, o strategie „agresivă” pe AI generativ poate aduce avantaje competitive, însă relatarea sugerează un compromis: dacă presiunea internă se transformă în plecări, scăderea productivității sau dificultăți de recrutare, compania riscă să plătească operațional pentru viteza pe care încearcă să o câștige. În lipsa unor date publice suplimentare în textul disponibil (de exemplu, cifre despre plecări, reorganizări sau termene), amploarea exactă a fenomenului nu poate fi cuantificată din această sursă. Rămâne de urmărit dacă Meta va aborda public situația sau va ajusta modul de implementare a programelor interne legate de AI generativ. [...]
NVIDIA spune că a început deja să obțină câștiguri măsurabile de productivitate după ce a pus la dispoziția angajaților aplicația Codex de la OpenAI , alimentată de noul model GPT‑5.5 și rulată pe sisteme NVIDIA GB200 NVL72 , potrivit NVIDIA Blog . Miza, dincolo de „lansare”, este una operațională: compania descrie scurtarea ciclurilor de depanare și accelerarea livrării de funcționalități în proiecte complexe, pe fondul unor costuri și performanțe de inferență (rulare a modelului) pe care le consideră viabile la scară de întreprindere. În material, NVIDIA afirmă că peste 10.000 de angajați din arii precum inginerie, produs, juridic, marketing, finanțe, vânzări, HR, operațiuni și programe pentru dezvoltatori folosesc deja Codex cu GPT‑5.5. Inginerii ar fi avut acces „de câteva săptămâni”, iar compania susține că efectele se văd în timpii de lucru: cicluri de debugging care „se întindeau pe zile” s-ar închide acum „în ore”, iar experimente care necesitau „săptămâni” ar ajunge la progres „peste noapte” în baze de cod complexe, cu mai multe fișiere. De ce contează: productivitate internă, susținută de infrastructură și costuri de inferență NVIDIA leagă aceste rezultate de rularea pe GB200 NVL72, despre care spune că poate livra „de 35 de ori” cost mai mic per milion de tokeni și „de 50 de ori” mai mult output de tokeni pe secundă per megawatt față de generația anterioară. În interpretarea companiei, această „economie” ar face inferența pentru modele de vârf fezabilă la scară enterprise, adică suficient de ieftină și eficientă energetic pentru utilizare pe scară largă în organizații. Compania mai susține că echipele pot livra funcționalități „end-to-end” pornind de la prompturi în limbaj natural, cu fiabilitate mai bună și mai puține cicluri irosite decât la modele anterioare, fără a detalia însă indicatori cantitativi interni (de tip ore economisite, costuri sau rate de defecte). Cum a fost „împachetat” pentru medii corporate: VM-uri, audit și acces limitat Un element central al implementării descrise este controlul asupra datelor și al accesului. Codex ar suporta conexiuni SSH (Secure Shell) la mașini virtuale (VM) aprobate în cloud, astfel încât agenții să lucreze cu date reale ale companiei fără expunere externă, potrivit NVIDIA. Pentru „securitate și auditabilitate”, NVIDIA IT ar fi livrat câte o mașină virtuală în cloud pentru fiecare angajat, ca „sandbox” dedicat. Implementarea ar include: politică de „zero data retention” (fără păstrarea datelor), acces la sisteme de producție în regim „read-only” (doar citire) prin interfețe de linie de comandă și „Skills” (un set de unelte pentru agenți, folosite și în automatizările interne ale companiei). Context: colaborarea NVIDIA–OpenAI și dimensiunea infrastructurii NVIDIA plasează rollout-ul GPT‑5.5/Codex într-un parteneriat cu OpenAI început în 2016, când Jensen Huang ar fi livrat personal primul supercomputer NVIDIA DGX‑1 la sediul OpenAI din San Francisco. Compania mai afirmă că OpenAI s-a angajat să implementeze „peste 10 gigawați” de sisteme NVIDIA pentru infrastructura sa de generație următoare, o extindere care „va pune milioane de GPU-uri NVIDIA” la baza antrenării și inferenței pentru anii următori. În același context, NVIDIA menționează un „milestone” comun: aducerea în funcțiune a „primului cluster GB200 NVL72 cu 100.000 de GPU-uri”, despre care spune că a rulat antrenări la scară mare și a stabilit un nou reper de fiabilitate la nivel de sistem. Într-un e-mail intern citat de companie, CEO-ul Jensen Huang le-ar fi cerut angajaților să folosească Codex: „Să trecem la viteza luminii. Bine ați venit în era AI.” Pentru detalii despre model, NVIDIA trimite la anunțul OpenAI: OpenAI . [...]
Marile companii tech își reduc personalul ca să elibereze bugete pentru investițiile în AI , într-un context în care costurile cu infrastructura (centre de date, procesoare grafice și alte echipamente) cresc rapid, potrivit Mobilissimo . Ideea centrală: disponibilizările sunt prezentate mai degrabă ca o decizie de finanțare și reechilibrare a cheltuielilor, nu ca efect direct al înlocuirii angajaților cu inteligență artificială. Meta : concedieri și cheltuieli de capital în creștere În cazul Meta, compania ar urma să elimine aproximativ 8.000 de locuri de muncă pe 20 mai 2026, pe fondul accelerării investițiilor în infrastructura necesară dezvoltării AI. Într-o întâlnire internă de la finalul lunii aprilie, Mark Zuckerberg le-ar fi transmis angajaților că presiunea vine din nevoia de a echilibra bugetul, în condițiile „exploziei” cheltuielilor pentru AI. Meta și-a majorat estimările privind cheltuielile de capital pentru 2026 la 125–145 de miliarde de dolari (aprox. 563–653 mld. lei). „Salariile sunt printre puținele costuri ajustabile rapid” Potrivit materialului, dezbaterea a fost amplificată de un schimb de poziții în care cofondatorul Zoho, Sridhar Vembu, comentează un mesaj al inginerului Meta Arnav Gupta despre viitoare concedieri. Vembu susține că firmele tehnologice reduc personalul deoarece salariile sunt una dintre puținele categorii de costuri care pot fi ajustate rapid. Totodată, el pune sub semnul întrebării eficiența economică a investițiilor masive în AI, argumentând că industria nu a demonstrat încă faptul că aceste cheltuieli se traduc în productivitate și venituri proporționale. Amploarea restructurărilor: date pentru T1 2026 Datele citate de The Kobeissi Letter indică o accelerare puternică a concedierilor în sectorul tehnologic: Concedieri în T1 2026: 81.747 Creștere față de T4 2025: 580% Posturi eliminate în martie 2026: 45.800 Nivelul concedierilor: cel mai ridicat din ultimii peste doi ani Nu e doar Meta: Oracle și alți jucători Fenomenul ar depăși cazul Meta. Oracle ar fi eliminat până la 30.000 de locuri de muncă pentru a elibera între 8 și 10 miliarde de dolari anual (aprox. 36–45 mld. lei) destinați extinderii infrastructurii AI, potrivit TD Cowen. În același context sunt menționate restructurări și la Amazon, Microsoft, Coinbase și Block, în paralel cu majorarea investițiilor în inteligență artificială. Arnav Gupta avertizează că disponibilizările ar putea continua până când companiile vor reuși să transforme investițiile în AI în venituri măsurabile și profit, nu doar în infrastructură costisitoare. [...]
