Știri
Știri din categoria Politică
George Simion încearcă să pună presiune pe PSD înaintea votului intern privind susținerea premierului Ilie Bolojan, apărând la hotelul din Timișoara unde social-democrații au avut sâmbătă o întâlnire regională, potrivit HotNews. Momentul vine cu două zile înainte ca PSD să decidă, prin consultare internă, dacă își retrage sau nu sprijinul politic pentru Bolojan.
Simion a fost filmat de jurnaliști la hotelul unde se desfășura reuniunea PSD. Întrebat de ce se află acolo, liderul AUR a spus că este „naș la un botez”, planificat „de vreo două luni”.
În același context, Simion a transmis un mesaj direct către PSD, criticând ambiguitatea dintre guvernare și opoziție:
„Să fie oameni serioși, că tot fac un balet, putere – opoziție. Să se decidă. Nu poți să fii la guvernare și să fii critic. Așteptăm, să vedem. Poate în al 12-lea ceas le va veni mintea cea din urmă.”
Aproximativ 5.000 de membri ai PSD ar urma să voteze luni, 20 aprilie, dacă partidul îi retrage sau nu susținerea politică premierului Ilie Bolojan, în cadrul unei consultări interne.
Întâlnirea regională de la Timișoara a fost prezentată de conducerea PSD drept una cu teme administrative și de funcționare a Guvernului, conform declarațiilor lui Sorin Grindeanu citate în articol.
Întrebat despre întâlnirea de vineri cu fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu, Simion a răspuns scurt:
„O să vedeți săptămâna viitoare”.
Gândul și Digi24 au relatat că cei doi s-ar fi întâlnit la Biblioteca Națională a României, publicând fotografii din interiorul instituției. În relatarea din HotNews, întâlnirea este plasată în contextul unui interviu la Realitatea Plus, realizat de Ion Cristoiu, în care Georgescu a susținut ideea unui guvern de coaliție PSD–AUR–PNL, pentru a scoate România din „criza economică și politică”. (Detalii suplimentare despre această poziție apar într-un material HotNews: HotNews.)
Sorin Grindeanu a declarat sâmbătă că PSD nu va susține un guvern AUR și că nu va face o coaliție cu partidul condus de George Simion, indicând doar două opțiuni:
„PSD ori intră în Opoziție, ori va face parte dintr-o coaliție pro-europeană. Nu există alte variante”.
Separat, președintele Nicușor Dan a spus că nu va accepta „niciodată” să numească un premier PSD într-un guvern sprijinit de PSD și AUR, afirmând la Europa FM că nu ar face o astfel de numire.
Recomandate
Prezența lui George Simion la hotelul din Timișoara unde PSD își decide strategia de guvernare a alimentat speculații politice, însă liderul AUR susține că vizita a avut un motiv strict personal, potrivit Adevărul . Apariția are loc în ziua în care PSD ține ultima ședință regională, întâlnire descrisă ca relevantă pentru decizia privind menținerea sau retragerea sprijinului politic pentru cabinetul premierului Ilie Bolojan . Simion a respins ideea că ar avea vreo implicare în discuțiile social-democraților și a explicat prezența sa în Timișoara printr-un eveniment privat. „O să fiu naș la un botez, de asta am venit, era planificat de vreo două luni”, a declarat Simion jurnaliștilor. Reacția PSD: „E treaba lui” Întrebat despre apariția liderului AUR, vicepremierul și liderul PSD Sorin Grindeanu a avut o reacție scurtă, fără alte detalii, potrivit Antena3 CNN: „Să fie sănătos, e treaba lui”. Context: întâlnirea Simion–Georgescu, apărută în spațiul public cu o zi înainte Apariția de la Timișoara vine la o zi după ce au fost publicate informații despre o întâlnire între George Simion și Călin Georgescu, la Biblioteca Națională a României. Adevărul notează că, potrivit relatărilor și imaginilor publicate de Gândul , întâlnirea ar fi durat aproximativ o oră, iar cei doi ar fi discutat într-o zonă retrasă și ar fi plecat separat. Vicepreședintele AUR Petrișor Peiu a evitat să ofere detalii despre acea întâlnire, afirmând: „Nu pot să comentez de ce s-au întâlnit 2 persoane (...) Nu știu ce au comentat”.” [...]
Poziționarea de „mediator” a președintelui Nicușor Dan riscă să prelungească incertitudinea politică într-un moment în care România are nevoie de decizii rapide și previzibile, pe fondul tensiunilor din coaliție și al presiunilor externe, potrivit unei analize publicate de HotNews . Într-un interviu la Europa FM , președintele a fost întrebat dacă este „de partea lui Ilie Bolojan” și a răspuns că încearcă să-și păstreze rolul de mediator, argumentând că „tot o coaliție între aceleași partide trebuie să rezulte” și că „cel mai simplu ar fi” să fie „de o parte sau de alta”. Întrebat care este soluția sa, Nicușor Dan a spus că România este „la începutul unei crize politice”, că va urmări „mișcările fiecăruia”, își va păstra rolul de mediator și va invita „la calm”. De ce contează: costul incertitudinii într-o criză de coaliție Analiza susține că poziția de neutralitate este greu de reconciliat cu faptul că Ilie Bolojan nu ar fi fost un premier „impus” președintelui, ci partenerul politic alături de care Nicușor Dan ar fi câștigat alegerile, iar promisiunea „Ilie Bolojan, premier” ar fi contat pentru o parte dintre votanți. În acest context, refuzul președintelui de a se pronunța mai ferm este prezentat ca o sursă de confuzie pentru electoratul care l-a susținut. În același timp, Nicușor Dan ar fi recunoscut că „PSD a încălcat acordul coaliției”, dar fără să își asume o poziție tranșantă în disputa politică, menținând linia de „nu vreau să fiu de o parte sau de alta”. Atribuții și precedent: „funcția de președinte nu e onorifică” Textul argumentează că, în România, președintele are un rol activ în gestionarea crizelor politice, iar ideea că „nu are ce să facă” este contrazisă de exemple din istoria recentă. În acest sens, este invocată o comparație cu modul în care Traian Băsescu ar fi acționat în situații similare, menționată de jurnalistul Cristian Andrei într-un material separat, citat în analiză (link în sursă). Autorul plasează această indecizie într-un cadru mai larg, susținând că România „nu și-ar permite” o criză politică „în acest moment”, invocând războaiele din proximitate și discuțiile despre o posibilă criză energetică majoră la nivel global. Un al doilea front: controversa legată de procurorul general Pe lângă disputa din coaliție, analiza critică și modul în care președintele ar fi apărat-o public pe procuroarea generală Cristina Chiriac. Textul afirmă că Nicușor Dan ar fi făcut „a doua oară” o pledoarie pentru aceasta, în contextul acuzațiilor că ar fi blocat dosarul fostului episcop de Huși Cornel Onilă și ar fi ignorat probe relevante. Un punct central al criticii este afirmația atribuită președintelui, potrivit căreia procuroarea „a văzut imagini cu un act sexual consimțit”, în condițiile în care, conform analizei, verdictul instanței a fost de viol și abuz sexual, iar episcopul ar fi fost condamnat la 8 ani de închisoare. Jurnalista Diana Oncioiu este menționată ca sursă care a explicat de ce afirmația președintelui „nu este adevărată” (link în sursă). Ce urmează și ce rămâne neclar Analiza notează că nu este clar nici ce plan are PSD după eventuala schimbare a lui Ilie Bolojan: cine ar urma să fie premier și cu ce susținere parlamentară. În acest vid de claritate, autorul avertizează că o poziționare de tip „nu pot interveni” poate fi percepută mai degrabă ca evitare a responsabilității decât ca echilibru, iar garanția invocată de președinte — că nu va accepta o guvernare PSD-AUR — este pusă sub semnul întrebării în lipsa unor pârghii și acțiuni explicite descrise public. [...]
Votul intern de luni din PSD va stabili dacă partidul rămâne la guvernare sau trece în opoziție , ceea ce împinge decizia privind formula de guvernare și consultările cu președintele abia după acest moment, potrivit Ziarul Financiar . Sorin Grindeanu spune că, după vot, urmează „etapa normală” a consultărilor la Cotroceni, în care fiecare partid își va defini direcția. Liderul PSD a evitat să avanseze scenarii despre tipul de premier, menționând explicit că nu vrea să facă speculații despre „premieri tehnocrați, premieri liberali sau social-democrați”. Ce înseamnă votul de luni pentru stabilitatea guvernării Grindeanu a legat direct votul intern de clarificarea rapidă a crizei, susținând că România se află într-un „blocaj politic și guvernamental” și că „România și guvernul nu mai funcționează”, iar actul de guvernare este „incoerent”. În această logică, votul de luni devine un prag operațional: fără o decizie internă, PSD nu își asumă o poziție în negocierile pentru o nouă formulă. Decizia nu va aparține conducerii restrânse, ci membrilor partidului, a punctat Grindeanu, precizând că votează „aproape 5.000 de oameni”. Liniile roșii ale PSD: fără guvern minoritar, fără majoritate cu AUR În contextul discuțiilor despre o posibilă moțiune de cenzură susținută de AUR sau despre aranjamente parlamentare alternative, Grindeanu a exclus două opțiuni: PSD nu va susține un guvern minoritar; PSD nu va face o majoritate cu AUR. El a indicat doar două variante pe care le consideră posibile pentru PSD: intrarea în opoziție sau participarea la „o coaliție pro-europeană”. Disputa pe rotația premierului și miza companiilor de stat Întrebat despre protocolul de guvernare, Grindeanu a spus că, dacă acesta rămâne în vigoare, „Partidul Național Liberal ar trebui să dea următorul prim-ministru”, dar a insistat că detaliile vor fi „intens dezbătute” după votul de luni seara. Totodată, liderul PSD a criticat intențiile privind vânzarea unor companii de stat profitabile, enumerând Romgaz , Transgaz, Aeroportul București, Portul Constanța, Transelectrica și Hidroelectrica, pe motiv că acestea „aduc dividende la bugetul de stat”. În privința schimbării premierului, Grindeanu a invocat caracterul „impersonal” al protocolului de rotație și a reiterat ideea că PNL ar urma să dea prim-ministrul până anul viitor, iar PSD să nominalizeze ulterior, lăsând însă deschisă și posibilitatea unui premier tehnocrat, fără să o confirme. Ce urmează Calendarul descris de Grindeanu plasează consultările cu președintele și negocierile privind formula de guvernare după votul intern de luni. Până atunci, PSD evită să avanseze nume sau scenarii, iar poziția oficială a partidului ar urma să fie stabilită prin votul celor aproape 5.000 de membri implicați în decizie. [...]
Încrederea în președintele Nicușor Dan a coborât sub 30% la mai puțin de un an de la instalare , un semnal care poate complica funcționarea instituțională într-un moment în care și celelalte centre de putere au cote joase de credibilitate, potrivit Euronews , care îl citează pe sociologul Dan Jurcan (director de cercetare IRES). Jurcan spune că Nicușor Dan „și-a consumat destul de repede” capitalul electoral, în condițiile în care a fost ales cu „peste 54%”, dar „foarte mulți” dintre cei care l-au votat „și-au retras această încredere”. Explicația avansată ține de stilul de exercitare a mandatului: președintele „își asumă echidistanța”, în timp ce o parte dintre susținătorii săi „și l-ar dori mai degrabă un președinte jucător”. „Suntem pentru prima dată în situația în care președintele la nici un an de la instalarea în funcție are o încredere de sub 30%.” Miza: o criză de încredere care se extinde la vârful statului În analiza sociologului, scăderea încrederii în președinte se suprapune peste niveluri deja reduse de încredere în partide, Parlament și Guvern, ceea ce conturează „o criză de încredere în stat” și în clasa politică. Jurcan indică și un mecanism recurent: așteptările mari proiectate în „persoana unui ales” pot duce ulterior la dezamăgire, dacă nu sunt confirmate. „Toți acești indicatori ne arată o criză de încredere în stat, în primul rând, dar și în clasa politică.” Cum arată comparația cu alți lideri politici, potrivit lui Jurcan Sociologul a oferit și repere comparative despre încrederea în alți actori politici, așa cum reiese din sondajele la care face referire: George Simion ar fi „foarte apropiat de scorul partidului” AUR; Ilie Bolojan ar avea o încredere de 22%, peste scorul PNL menționat la 14% în unele sondaje și 18% în altele, deși este descris ca „un premier extrem de impopular prin măsurile pe care le ia”; Sorin Grindeanu ar avea o încredere „undeva la 14%”, sub scorul PSD, indicat la 18–20% sau chiar 22% în „cele mai multe” sondaje. Presiunea suveranistă și calculele PSD privind guvernarea Jurcan afirmă că nu se poate vorbi despre o scădere „puternică” a AUR dacă unele sondaje îl plasează la 36–39%, deoarece diferențe de „două procente” intră în marja de eroare. În același timp, el estimează existența unui „segment suveranist” de 42%–45% dacă este luată în calcul susținerea pentru SOS și POT. Pe zona guvernării, sociologul interpretează intenția PSD de a retrage sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan ca pe „o strategie de supraviețuire”, în ideea de a opri „hemoragia” de electorat către AUR, prin criticarea măsurilor dure ale guvernului. El mai spune că votul intern anunțat în PSD pentru retragerea sprijinului „probabil că nu va fi nicio surpriză”. Un risc operațional major indicat de Jurcan: dacă PSD ar trece în opoziție, „foarte mulți” primari nu ar mai avea acces direct la resurse, iar acest lucru ar putea alimenta migrarea politică. „E posibil să vedem o trecere în barca AUR a multor primari PSD”, în condițiile în care „peste doi ani” AUR „e posibil să fie primul partid”, a spus Jurcan. [...]
Ministrul Economiei avertizează că instabilitatea politică riscă să împingă dobânzile în sus , într-un moment în care PSD se pregătește să decidă dacă rupe Coaliția și își retrage sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan , potrivit HotNews . Irineu Darău (USR) a declarat vineri, după întâlniri cu oameni de afaceri din mai multe județe, că antreprenorii cer în primul rând stabilitate și predictibilitate și sunt „mai puțin interesați de politică”. Ministrul spune că nu a auzit, în discuțiile avute în țară, solicitări din partea mediului de afaceri pentru căderea guvernului sau înlocuirea premierului. „Nu am auzit vreun antreprenor pe unde am fost, în țară, să ceară căderea guvernului, să ceară înlocuirea premierului.” Miza economică invocată: dobânzi mai mari pe fondul incertitudinii Darău a legat direct creșterea incertitudinii politice de costul finanțării, afirmând că „vor crește și dobânzile”, cu efecte care se vor vedea „tot asupra populației”. În același context, ministrul a spus că nu înțelege „cui folosește această incertitudine și această amenințare cu instabilitatea”. Ministrul a adăugat că, la intrarea la guvernare, partidele au avut „un protocol clar, previzibil pentru trei ani și jumătate”, iar mediul de afaceri ar urmări în special predictibilitatea, nu persoanele din funcții. PSD decide dacă rupe Coaliția: consultare internă pe 20 aprilie În paralel, PSD urmează să decidă luni, 20 aprilie, dacă își retrage sau nu susținerea politică pentru premierul Ilie Bolojan, printr-o consultare internă la care ar participa aproximativ 5.000 de membri, conform informațiilor prezentate de HotNews. Detaliile despre organizarea consultării au fost prezentate într-un material separat al publicației, iar un alt scenariu analizat de social-democrați, în cazul în care premierul nu demisionează, este retragerea miniștrilor PSD din Guvern, fără retragerea secretarilor de stat sau a prefecților. Pentru context, declarațiile ministrului sunt atribuite de HotNews agenției News.ro, care a relatat inițial afirmațiile lui Irineu Darău (USR) despre discuțiile cu antreprenorii. [...]
Guvernul Bolojan poate funcționa fără PSD, fără un nou vot în Parlament , ceea ce mută presiunea politică din zona procedurilor constituționale în zona aritmeticii pentru o moțiune de cenzură, potrivit Stirile Pro TV . Premierul Ilie Bolojan a respins public cererile PSD de a demisiona, pe fondul escaladării tensiunilor din coaliție înaintea referendumului intern al social-democraților, programat luni, prin care partidul amenință că își retrage sprijinul politic. „Nu voi demisiona, pentru că România are nevoie ca guvernul să lucreze.” În paralel, președintele PSD, Sorin Grindeanu , a reluat atacurile, amintind că Bolojan „a ajuns premier cu voturile PSD” și avertizând că „vom avea o nouă realitate de luni încolo, o nouă realitate politică”. Grindeanu a comparat atmosfera din coaliție cu „stabilitatea” din Coreea de Nord, susținând că, dacă direcția nu este „bună”, trebuie schimbată. Miza de reglementare: ce permite Constituția dacă PSD pleacă Scenariul central descris este cel în care PSD își retrage sprijinul, iar Guvernul rămâne într-o formulă de interimat, fără miniștri PSD. În acest caz, Ilie Bolojan nu ar fi obligat de Constituție să meargă în Parlament pentru un nou vot de încredere, ceea ce ar permite continuarea guvernării fără o revalidare imediată a majorității. Petre Lăzăroiu, fost judecător al Curții Constituționale, spune că lipsa prezentării în Parlament „nu are nicio sancțiune” și indică o soluție de funcționare prin numiri succesive de interimari, în limita termenelor: „Rotește miniștri. Numește un interimar și după 45 de zile îi rotește. E posibil să stea și un an, doi.” Ce urmează: moțiunea de cenzură și blocajul politic al unei alianțe cu AUR Dacă PSD iese de la guvernare, varianta de a-l înlătura pe Bolojan rămâne moțiunea de cenzură, pentru care social-democrații ar căuta sprijin fie în PNL, fie în opoziție. Materialul indică drept „cea mai plauzibilă” o alianță PSD–AUR pentru răsturnarea Guvernului, însă președintele Nicușor Dan a transmis că nu ar accepta să numească un premier PSD susținut de AUR. „Ar trebui ca eu să numesc un premier PSD, care să-mi spună că va avea susținerea AUR și asta eu nu voi face niciodată.” În fundal, protocolul coaliției semnat în iunie anul trecut de PSD, PNL, USR, UDMR și Minorități prevede că până în aprilie 2027 funcția de prim-ministru revine PNL, ceea ce complică negocierile pentru o eventuală reconfigurare rapidă a puterii executive. [...]
