Știri
Știri din categoria Politică
George Simion încearcă să pună presiune pe PSD înaintea votului intern privind susținerea premierului Ilie Bolojan, apărând la hotelul din Timișoara unde social-democrații au avut sâmbătă o întâlnire regională, potrivit HotNews. Momentul vine cu două zile înainte ca PSD să decidă, prin consultare internă, dacă își retrage sau nu sprijinul politic pentru Bolojan.
Simion a fost filmat de jurnaliști la hotelul unde se desfășura reuniunea PSD. Întrebat de ce se află acolo, liderul AUR a spus că este „naș la un botez”, planificat „de vreo două luni”.
În același context, Simion a transmis un mesaj direct către PSD, criticând ambiguitatea dintre guvernare și opoziție:
„Să fie oameni serioși, că tot fac un balet, putere – opoziție. Să se decidă. Nu poți să fii la guvernare și să fii critic. Așteptăm, să vedem. Poate în al 12-lea ceas le va veni mintea cea din urmă.”
Aproximativ 5.000 de membri ai PSD ar urma să voteze luni, 20 aprilie, dacă partidul îi retrage sau nu susținerea politică premierului Ilie Bolojan, în cadrul unei consultări interne.
Întâlnirea regională de la Timișoara a fost prezentată de conducerea PSD drept una cu teme administrative și de funcționare a Guvernului, conform declarațiilor lui Sorin Grindeanu citate în articol.
Întrebat despre întâlnirea de vineri cu fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu, Simion a răspuns scurt:
„O să vedeți săptămâna viitoare”.
Gândul și Digi24 au relatat că cei doi s-ar fi întâlnit la Biblioteca Națională a României, publicând fotografii din interiorul instituției. În relatarea din HotNews, întâlnirea este plasată în contextul unui interviu la Realitatea Plus, realizat de Ion Cristoiu, în care Georgescu a susținut ideea unui guvern de coaliție PSD–AUR–PNL, pentru a scoate România din „criza economică și politică”. (Detalii suplimentare despre această poziție apar într-un material HotNews: HotNews.)
Sorin Grindeanu a declarat sâmbătă că PSD nu va susține un guvern AUR și că nu va face o coaliție cu partidul condus de George Simion, indicând doar două opțiuni:
„PSD ori intră în Opoziție, ori va face parte dintr-o coaliție pro-europeană. Nu există alte variante”.
Separat, președintele Nicușor Dan a spus că nu va accepta „niciodată” să numească un premier PSD într-un guvern sprijinit de PSD și AUR, afirmând la Europa FM că nu ar face o astfel de numire.
Recomandate
UDMR lasă deschisă susținerea unui guvern minoritar PSD pentru a opri interimatul , iar condiția politică formulată „categoric” este excluderea AUR din orice majoritate, potrivit Mediafax . Tanczos Barna , ministru interimar al Agriculturii, a avertizat că prelungirea perioadei de interimat afectează funcționarea Executivului și a cerut partidelor parlamentare să găsească rapid o formulă de majoritate. Declarațiile au fost făcute la Euronews. „Cert este că această situație nu trebuie continuată mai departe. Eu, în calitate de ministru interimar la Agricultură, vă spun că nu se poate guverna așa. Nu se poate lucra eficient așa.” Linia roșie: fără AUR în majoritate Reprezentantul UDMR spune că partidul este dispus la compromisuri pentru a asigura guvernarea, însă exclude participarea AUR la majoritatea care ar susține viitorul Cabinet, inclusiv în scenarii bazate pe parlamentari „desprinși” din AUR. „Cu siguranță compromisul cel mai mare este să acceptăm noi o majoritate împreună cu AUR. Deci acesta este cel mai greu compromis posibil.” Întrebat dacă o asemenea variantă este imposibilă, Tanczos Barna a răspuns: „Imposibil. Eu cred că orice altceva este posibil pentru a asigura o guvernare pentru această țară.” Sprijin la învestire, fără intrare la guvernare Tanczos Barna a precizat că UDMR nu a luat încă o decizie finală privind formula politică, invocând lipsa unei nominalizări pentru funcția de premier. În același timp, el a indicat că UDMR ar putea susține la învestire un guvern minoritar condus de PSD, fără ca formațiunea să intre obligatoriu la guvernare, dacă se strâng suficiente voturi și fără AUR. „Am putea susține, de exemplu, o variantă de guvern minoritar, teoretic, dacă se strâng suficiente voturi, fără AUR, pentru a instala un guvern condus de PSD. Este o variantă.” Ministrul a făcut distincția între participarea efectivă la guvernare și voturile pentru instalarea unui Executiv minoritar, subliniind că sprijinul ulterior poate fi acordat „punctual”, în funcție de proiecte și politici. „Susținerea unui guvern minoritar este o formulă politică aplicată de foarte multe ori în Parlament și în România și în alte țări. Nu înseamnă că ești la guvernare.” Ce urmează Mesajul UDMR, așa cum reiese din declarațiile lui Tanczos Barna, este că ieșirea din interimat are prioritate, iar partidul își păstrează opțiunile deschise până la desemnarea unui premier și conturarea unei majorități, cu o singură excludere explicită: AUR. [...]
Schimbarea rotației la funcțiile de secretar din Biroul permanent al Camerei Deputaților a fost făcută „regulamentar”, printr-o înțelegere între liderii de grup , nu printr-o alianță PSD–AUR, a declarat deputatul PSD Mihai Ghigiu , potrivit Mediafax . Reacția vine după ce USR și PNL au anunțat că vor contesta la Curtea Constituțională hotărârea Camerei privind înlocuirea reprezentanților lor cu deputați de la AUR și SOS România. Ghigiu a respins acuzațiile potrivit cărora PSD ar fi format o nouă alianță cu AUR și SOS România, pe fondul redistribuirii funcțiilor din conducerea Camerei. El a susținut că rotația rezultă din modul de împărțire a „fracțiilor de mandate” între grupurile politice, în funcție de dimensiune, și se stabilește prin acordul liderilor de grup. „A fost o chestiune cât se poate de regulamentară. (...) s-a stabilit o altă rotație (...) Deci nu a fost nimeni, nu i s-a luat nimănui o funcție, nu i s-a luat nimănui vreun drept, ci efectiv s-a stabilit o altă formă de rotație a celor care exercită funcția de secretar ai Camerei”, a declarat Alexandru Mihai Ghigiu. Miza: contestarea la CCR și disputa pe „ponderea parlamentară” În contextul criticilor PNL și USR, Ghigiu a argumentat că ponderea parlamentară este respectată pe întreaga durată a legislaturii, nu punctual, într-o sesiune. Întrebat despre situația în care PNL are 54 de deputați, iar grupurile care au primit funcțiile au mai puțini parlamentari, el a spus că repartizarea se raportează la întregul mandat, iar rotația permite ca fiecare grup să exercite la un moment dat anumite funcții. „Nu e o înțelegere între PSD și AUR”, ci între liderii de grup Deputatul PSD a afirmat că schimbarea rotației a fost decisă printr-un proces-verbal semnat de mai mulți lideri de grup și că astfel de înțelegeri se pot face doar cu votul majorității liderilor care reprezintă suficiente mandate. „Este o înțelegere între liderii de grup. (...) Deci nu e o decizie sau nu e o înțelegere între PSD și AUR, este o înțelegere a liderilor de grup”, a declarat Ghigiu. Legătura cu viitorul Guvern: Ghigiu spune că PSD „nu va căuta o majoritate cu AUR” Întrebat dacă sprijinul PSD pentru ca AUR și SOS România să preia cele două funcții ar putea fi urmat de voturi pentru PSD la învestirea viitorului Guvern, Ghigiu a evitat un răspuns direct și a mutat discuția pe desemnarea premierului. El a reiterat însă poziția PSD că nu va căuta o majoritate cu AUR. Separat, Ghigiu a criticat PNL și USR pentru că ar discuta „doar despre funcții” și a susținut că a observat „28 de deputați PNL” care ar fi semnat pentru diurnă, deși nu ar fi fost în plen. [...]
UDMR condiționează orice sprijin parlamentar pentru un guvern PSD de evitarea unei majorități care să depindă de AUR , într-un moment în care social-democrații nu ar avea încă voturile necesare pentru învestitură, potrivit HotNews . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , a spus că Uniunea nu exclude să voteze un guvern „constituit în jurul PSD”, chiar dacă nu ar intra la guvernare, însă „totul va depinde de majoritatea care se va strânge” în jurul social-democraților. Condiția enunțată explicit este ca UDMR să nu ajungă „cu AUR în aceeași barcă”. În același timp, Csoma Botond a indicat că președintele Nicușor Dan ar putea să nu îl desemneze pe candidatul comun PNL–USR–UDMR pentru funcția de prim-ministru, Siegfried Mureșan . „Am avut și avem un candidat comun la funcția de prim-ministru Siegfried Mureșan. Trebuie să vedem pe cine va desemna domnul președinte Nicușor Dan. Pare ca nu pe Siegfried Mureșan.” Ce înseamnă pentru aritmetica votului din Parlament Miza este una de majoritate: potrivit unor surse apropiate discuțiilor pentru formarea noului guvern, PSD nu ar fi strâns încă toate voturile necesare. În acest moment, PSD s-ar baza pe voturile a două grupuri desprinse din POT și SOS România (PACE și UPR), cu care ar fi semnat acorduri parlamentare, totalizând 152 de voturi. Conducerea PSD ar lua în calcul și cele 17 voturi ale grupului Minorităților Naționale. În această ecuație, cele 31 de voturi ale UDMR devin relevante: fără ele, PSD ar avea „și mai mare nevoie” de voturi de la AUR, conform informațiilor citate. UDMR: sprijin punctual, dar fără participare la guvernare Csoma Botond a mai afirmat că nu crede „că UDMR va participa la o guvernare dacă domnul Siegfried Mureșan nu va fi desemnat”. Până acum, UDMR s-a coordonat cu PNL și USR în susținerea lui Mureșan pentru funcția de premier. După demiterea Guvernului Bolojan prin moțiunea de cenzură PSD–AUR, UDMR a exclus susținerea unui nou guvern într-o majoritate din care să facă parte și parlamentari AUR. Critici interne la adresa lui Siegfried Mureșan Deși spune că UDMR îl susține în continuare pe Mureșan, Csoma Botond s-a declarat nemulțumit că acesta nu ar fi încercat să formeze o majoritate parlamentară și că ar fi lipsit din spațiul public după desemnare. „De mult n-a mai apărut în spațiul public. După desemnare a dispărut din viața publică. Nici măcar nu a încercat. Ar fi trebuit să facă demersuri să încerce să formeze o majoritate în Parlament”. Ce urmează În lipsa unei majorități, surse apropiate negocierilor au indicat pentru HotNews că la vot ar putea participa și câțiva parlamentari de la AUR, dar numai cu condiția să părăsească grupul parlamentar. În acest context, poziționarea UDMR — vot posibil pentru un guvern PSD, dar fără dependență de AUR — poate influența direct formula de majoritate și calendarul învestiturii. [...]
Reconfigurarea Biroului Permanent al Camerei Deputaților , votată fără PNL și USR, indică o nouă aritmetică de putere în Parlament , după ce cele două partide au părăsit plenul înaintea procedurii, pe fondul unei dispute privind împărțirea funcțiilor, potrivit Adevărul . Plenul Camerei Deputaților a votat marți componența Biroului Permanent pentru sesiunea ordinară de toamnă, însă alegerea conducerii a avut loc în absența deputaților PNL și USR, care au ieșit din sală în semn de protest. În pofida boicotului, au fost validați vicepreședinții, secretarii și chestorii, conform informațiilor transmise de Agerpres . Cum arată noul Birou Permanent Vicepreședinți: Natalia Intotero (PSD) Gianina Șerban (AUR) Adrian Cozma (PNL) Cătălin Drulă (USR) Secretari: Silvia Mihalcea (PSD) Ramona Ioana Bruynseels (AUR) Ovidiu Ganț (grupul minorităților naționale) Verginia Vedinaș (SOS România) Chestori: Daniel Lungu (PSD) Simona Bucura-Oprescu (PSD) Bogdan Velcescu (AUR) Magyar Lorand-Balint (UDMR) De ce au ieșit PNL și USR din plen Votul a fost precedat de schimburi dure de replici între partidele parlamentare, pe tema repartizării funcțiilor din Biroul Permanent. Gabriel Andronache, liderul deputaților PNL, a contestat distribuirea, susținând că ar încălca o înțelegere stabilită la începutul legislaturii și că liberalii ar fi fost privați de o funcție care le-ar fi revenit potrivit ponderii parlamentare. Din partea AUR, Mihai Adrian Enache a respins argumentul PNL, afirmând că acordul invocat ar fi fost negociat fără consultarea tuturor grupurilor parlamentare și a cerut respectarea reprezentării rezultate din actuala configurație a Parlamentului. USR, prin lidera de grup Diana Stoica, a acuzat formarea unei noi majorități între PSD, AUR și alte formațiuni pe care le-a catalogat drept extremiste. Disputa a continuat după intervenția liderului AUR, George Simion, care a susținut că PNL și USR „și-a pierdut legitimitatea” și a cerut revenirea la votul popular, inclusiv prin alegeri anticipate. Cătălin Drulă (USR) a acuzat, la rândul său, existența unei înțelegeri PSD–AUR și a cerut clarificări privind susținerea unei eventuale majorități comune. Ulterior, PNL a anunțat retragerea din sală, denunțând ceea ce a numit o „majoritate formată pe sub masă” între PSD, AUR, SOS România și UPR. [...]
Întârzierea publicării deciziilor CCR blochează aplicarea lor la TVR și Radio România , iar AUR cere Curții să transmită „de îndată” motivările în Monitorul Oficial , după ce au trecut 127 de zile de la pronunțarea soluțiilor, potrivit Mediafax . Grupurile parlamentare AUR din Camera Deputaților și Senat au trimis o solicitare președintei Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu , prin care cer finalizarea redactării, certificării și transmiterea spre publicare în Monitorul Oficial (Partea I) a deciziilor pronunțate în 29 aprilie 2026, în dosarele CCR nr. 5126L2/2025 și nr. 5127L2/2025. Miza, potrivit formațiunii, este că în lipsa publicării „efectele unor hotărâri a căror neconstituționalitate a fost deja constatată continuă”, iar persoane a căror desemnare a fost declarată neconstituțională își mențin mandatele. Ce a decis CCR și de ce contează publicarea La 29 aprilie 2026, CCR a admis, cu majoritate de voturi, sesizările formulate de AUR împotriva hotărârilor Parlamentului privind desemnarea membrilor Consiliilor de administrație ale Societății Române de Televiziune (TVR) și Societății Române de Radiodifuziune (Radio România). Curtea a constatat că ambele hotărâri sunt neconstituționale în ceea ce privește desemnarea candidaților de către grupurile parlamentare reunite ale celor două Camere. Potrivit comunicatelor Curții, cele opt locuri alocate grupurilor parlamentare în consiliile de administrație ale celor două servicii publice trebuiau ocupate de candidații propuși potrivit configurației politice și ponderii grupurilor parlamentare în Parlament. Termene depășite: 127 de zile de la pronunțare AUR invocă depășirea termenului legal de redactare a deciziilor CCR, menționat ca fiind de cel mult 30 de zile de la pronunțare. În aceste două cazuri, termenul ar fi expirat la 29 mai 2026 și, conform calculelor prezentate, este depășit cu 97 de zile, în condițiile în care au trecut 127 de zile calendaristice de la pronunțarea soluțiilor. Formațiunea susține că întârzierea „menține consecințele încălcării dreptului grupurilor parlamentare de a fi reprezentate” în consiliile de administrație ale celor două instituții publice, în conformitate cu ponderea lor parlamentară. Ce solicită AUR CCR În scrisoarea adresată conducerii Curții, AUR cere: finalizarea „de îndată” a redactării deciziilor privind conducerile TVR și Radioului Public; transmiterea acestora spre publicare în Monitorul Oficial, Partea I; comunicarea către grupurile parlamentare AUR a stadiului redactării și a datei estimate pentru transmiterea spre publicare. În final, AUR afirmă că „termenele prevăzute de lege” și punerea în aplicare, fără alte întârzieri, a soluțiilor deja pronunțate de CCR „trebuie respectate”. [...]
România riscă blocarea a 770 de milioane de euro din PNRR (aprox. 3,85 miliarde lei) dacă Bruxelles-ul concluzionează că modificările la Legea ANI („ amendamentul Fritz ”) nu respectă cerințele de stat de drept și jalonul din Planul Național de Redresare și Reziliență, potrivit Antena 3 . Comisia Europeană a cerut deja lămuriri Guvernului, iar în paralel, la nivelul Parlamentului European, grupul Renew discută inițierea unei rezoluții critice la adresa României. Potrivit unor surse politice citate de publicație, ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, și premierul interimar Ilie Bolojan au discutat telefonic, luni, cu comisarul european pentru Justiție, Michael McGrath, solicitând verificări privind „amendamentul Fritz” și analiza oportunității de a nu aloca suma de 770 de milioane de euro aferentă jalonului din PNRR. Ce cere Comisia Europeană și care este termenul Comisia Europeană a transmis că Legea privind integritatea va fi evaluată în cadrul cererii de plată numărul 6, când va verifica dacă actul normativ este în acord atât cu prevederile europene, cât și cu cerințele din PNRR. În plus, potrivit unor surse politice, Comisia a cerut, prin reprezentanța sa din România, precizări de la Guvern, inclusiv pe trei puncte: câți aleși locali și demnitari sunt afectați de lege; dacă există o cale de atac pentru cei vizați; dacă legea ar retroactiva (acuzație formulată de USR, conform articolului). România are la dispoziție 14 zile pentru a răspunde. Presiune politică în Parlamentul European: Renew vrea rezoluție, PPE nu ar mai susține La Bruxelles au avut loc două ședințe cu ușile închise ale Grupului de Monitorizare pentru Democrație, Statul de Drept și Drepturi Fundamentale (DRFMG) din comisia LIBE a Parlamentului European, prezidat de Sophie Wilmes (Renew). În urma discuțiilor, Wilmes a cerut, printr-un e-mail, sprijin pentru inițierea unei rezoluții în următoarea sesiune plenară. „În urma întâlnirii noastre de ieri privind România, considerăm că o serie de aspecte ridicate sunt deosebit de îngrijorătoare din perspectiva statului de drept.” Europarlamentarul Maria Grapini (S&D) a spus la Antena 3 că nu crede că rezoluția are șanse să ajungă la vot în plen și că, chiar dacă ar fi votată, nu ar avea efect juridic în România, dar ar fi „o rușine”. Cristian Terheș a afirmat, la rândul său, că PPE „a dat-o la întors” și nu ar mai susține rezoluția, după ce inițial ar fi existat o majoritate informală. Contextul financiar: miza este tranșa legată de jalonul pe integritate În articol este amintită și scrisoarea semnată de liderul PPE, Manfred Weber, și de președinta Renew Europe, Valérie Hayer , trimisă pe 24 august către Ursula von der Leyen, prin care se cerea ca plata celor 770 de milioane de euro să nu fie aprobată dacă reforma nu respectă statul de drept și legislația europeană. În același timp, „amendamentul Fritz” a fost declarat constituțional de CCR și a fost votat din nou de Parlament, conform aceleiași surse. În răspunsul citat de Știrile ProTV, Ursula von der Leyen arată că evaluarea Comisiei se face doar după depunerea oficială a cererii de plată și a documentelor justificative, iar dacă se constată o încălcare relevantă a legislației UE, Comisia „ar trebui să tragă concluziile corespunzătoare” pentru cererea de plată. Pentru România, următorul pas imediat este transmiterea răspunsului către Comisia Europeană în termenul de 14 zile, în condițiile în care evaluarea pe fond a jalonului va fi legată de cererea de plată menționată de Bruxelles. [...]
