Știri
Știri din categoria Politică
Mircea Geoană spune că NATO nu ar mai exista fără SUA, potrivit Cotidianul, iar o eventuală retragere americană ar forța Europa să regândească rapid arhitectura de securitate și modul în care își asumă costurile apărării. Declarațiile vin în contextul discuțiilor recurente despre împărțirea poverii în Alianță și despre cât de sustenabilă este, pe termen lung, dependența europeană de garanțiile militare ale Washingtonului.
„Nu. Probabil că am discuta despre altceva. Se poate, la limită. Va fi un dezastru, şi pentru americani va fi un dezastru”, a răspuns Mircea Geoană.
În explicația sa, Geoană plasează relația transatlantică într-un „contract” politico-economic construit în două etape istorice: după al Doilea Război Mondial și după căderea comunismului. În această logică, SUA au acceptat să asigure „majoritatea securității” în Europa, iar europenii au oferit, în schimb, deschidere economică, achiziții de echipamente americane și o relație privilegiată de comerț și cooperare. Miza, în această interpretare, nu este doar militară, ci și economică: securitatea și accesul la piețe au funcționat împreună ca piloni ai parteneriatului.
Geoană susține că, în timp, americanii au început să considere aranjamentul „dezechilibrat”, mai ales în raport cu statele occidentale bogate, iar renegocierea a devenit inevitabilă, accelerată de stilul mai abrupt al președintelui Donald Trump. În viziunea sa, viitorul NATO ține de o reechilibrare: europenii ar urma să își asume un rol mai mare în raport cu americanii, iar în contrapartidă ar trebui să ceară „acces mai mare pe piața americană”, inclusiv pe piața de apărare, adică în zona achizițiilor și contractelor militare din SUA.
În același timp, Geoană afirmă că Alianța are șanse să reziste tocmai pentru că interesele sunt „uriașe” de ambele părți ale Atlanticului, ceea ce face improbabilă o ruptură rapidă. Mesajul central pentru europeni este că viitorul NATO, așa cum îl descrie el, depinde de creșterea contribuției și influenței europene în interiorul Alianței, nu de înlocuirea SUA, iar consecința directă ar fi o relație transatlantică mai „echilibrată” și mai negociată, inclusiv pe componenta economică a securității.
Recomandate
Mircea Geoană spune că un referendum pentru unirea cu Republica Moldova nu trebuie început „astăzi” , argumentând că, în acest moment, pașii potriviți țin de apropierea Chișinăului de Europa, iar discuția despre unire ar putea deveni relevantă doar dacă vor exista condiții interne și externe favorabile. Declarațiile au fost făcute joi, la Europa FM , în contextul unei întrebări despre posibilitatea organizării unui referendum pentru unirea României cu Republica Moldova. Geoană a susținut că o astfel de temă nu este „de neluat în seamă”, însă pornirea ei acum „nu ajută pe nimeni”, nici România, nici Republica Moldova. „Cred că pașii corecți în clipa de față sunt o apropiere a Republicii Moldova de Europa, și când condițiile vor fi create, dacă vor fi create, și interne, de ambele părți, și externe, geopolitic, de ce nu, nu cred că este o ipoteză de neluat în seamă, dar a începe cu ea, astăzi, este efectiv o dinamică care nu ajută pe nimeni.” În același context, Geoană a vorbit despre presiunile exercitate de Federația Rusă și a apreciat reziliența Republicii Moldova, afirmând că aceasta „a rămas în picioare” în fața unui „asalt cumplit” al intereselor rusești. El a adăugat că, înaintea unei decizii privind Uniunea Europeană, Chișinăul are de gestionat problema Transnistriei, pe care a descris-o drept nerezolvată. Fostul oficial NATO a mai spus că România are „multă muncă de făcut” pentru a consolida legătura civică și politică cu cetățenii Republicii Moldova care au dobândit cetățenia română, estimând că este vorba despre „un milion și ceva” de persoane. În opinia sa, apropierea dintre cele două maluri ale Prutului a avansat în ultimii ani, inclusiv prin acțiunile președintei Maia Sandu și ale guvernelor recente de la Chișinău. [...]
Premierul Danemarcei a convocat alegeri anticipate pe 24 martie , potrivit Euractiv , declanșând un scrutin cu câteva luni înainte de termenul-limită din octombrie 2026. Mette Frederiksen a făcut anunțul joi, în Parlamentul de la Copenhaga, printr-o intervenție descrisă drept „o remarcă de natură specială”, semnalul informal folosit atunci când un prim-ministru convoacă alegeri generale. Frederiksen a spus că va fi „o alegere importantă”, susținând că, în următorii patru ani, danezii și europenii trebuie să se bazeze mai mult pe propriile forțe, să își redefinească relațiile cu Statele Unite , să se reînarmeze pentru a asigura pacea pe continent, să mențină Europa unită și să protejeze viitorul regatului. Contextul este una dintre cele mai mari crize de politică externă ale Danemarcei din ultimele decenii, după ce SUA au amenințat că vor prelua Groenlanda, teritoriu semiautonom din cadrul regatului danez. Publicația notează că Frederiksen a înregistrat o creștere modestă în sondaje după reluarea amenințărilor președintelui american Donald Trump privind Groenlanda și după demersurile diplomatice ulterioare, care au dus la trimiterea de trupe europene pe insulă, inclusiv din Germania și Franța. Analista politică Elisabet Svane , de la Politiken, a declarat pentru Euractiv că această criză i-a întărit imaginea de manager de criză, similar cu perioada pandemiei din 2020. Frederiksen, aflată la putere din 2019, conduce din 2022 o coaliție centristă rară, formată din social-democrații de centru-stânga, Moderates și liberalii de centru-dreapta, însă sondajele indică faptul că alianța ar putea pierde majoritatea în viitorul parlament; Euractiv amintește și că premierul a ieșit din linia social-democraților europeni prin apropierea de premierul italian Giorgia Meloni pe tema migrației. [...]
PSD exclude sprijinirea unui guvern minoritar , potrivit News.ro , după declarațiile făcute joi de președintele partidului, Sorin Grindeanu , pe fondul tensiunilor din coaliție și al discuțiilor despre formula de guvernare. Grindeanu a spus că PSD își va decide poziția după ce va vedea proiectul de buget și după o consultare internă privind continuarea la guvernare, fie în actuala formulă extinsă, fie într-una mai restrânsă. În acest context, liderul PSD a respins ideea unui sprijin parlamentar pentru un executiv minoritar, indicând că partidul nu ia în calcul o astfel de soluție. „Această variantă pentru PSD, de a sprijini un guvern minoritar, nu există”, a declarat Sorin Grindeanu. Totodată, președintele PSD a negat că ar fi impus condiții Partidului Național Liberal și a criticat public unele voci din PNL, pe care le-a numit „pseudo-liberali”, invocându-i pe primarul general Ciucu și pe Sighiartău, precum și pe Raluca Turcan, despre care a spus că a venit de la PDL. Grindeanu a insistat că PSD „decide pentru noi” și că evaluarea va ține inclusiv de felul în care a funcționat coaliția în ultimele „8-9 luni”. Reacția PNL a venit tot joi: liberalii au transmis că au luat act de declarațiile lui Grindeanu și i-au cerut să decidă dacă PSD este „la guvernare sau în opoziție”. PNL a mai susținut că nu va ceda „niciunui șantaj politic” și a avertizat că, dacă PSD dorește schimbarea acordului, liberalii își rezervă dreptul de a acționa „în consecință”, invocând riscul pierderii de încredere între parteneri. [...]
Traian Băsescu susține că Ilie Bolojan câștigă disputa din coaliție , apreciind că premierul „aduce bani în țară”, în timp ce Sorin Grindeanu „dă din gură”, potrivit Digi24 . Fostul președinte a intervenit în scandalul din coaliția de guvernare și a respins ideea că PSD ar fi aproape de ieșirea de la guvernare, dar l-a criticat dur pe liderul social-democrat pentru mesajele publice lansate în timp ce premierul negociază la Bruxelles ajustarea Planului Național de Redresare și Reziliență pentru a limita pierderile de fonduri europene. Băsescu a subliniat că Ilie Bolojan „este premierul României”, nu al unui partid sau al unei coaliții, și că urmărește restabilirea echilibrelor macroeconomice. În opinia sa, măsurile promovate de actualul Executiv nu reprezintă reforme structurale, ci ajustări menite să reducă deficitul bugetar. Fostul șef al statului a dat ca exemplu reforma administrativă, despre care spune că ar aduce economii consistente, dar care nu este abordată în prezent. Principalele afirmații ale lui Traian Băsescu: Ilie Bolojan demonstrează că este „premierul României”, prin consecvență în negocierile externe; Sorin Grindeanu își sabotează propriul premier prin declarații privind schimbarea acestuia sau ieșirea de la guvernare; Măsurile actuale sunt ajustări bugetare, nu reforme profunde ale sistemului administrativ. Băsescu a invocat și miza financiară a negocierilor, afirmând că, în urma soluțiilor adoptate, România ar urma să primească luna viitoare 2,4 miliarde de euro. „Asta e diferența între ce face Bolojan și ce face Grindeanu”, a concluzionat fostul președinte, sugerând că disputa internă slăbește poziția Guvernului în relația cu instituțiile europene. [...]
PNL spune că premierul Ilie Bolojan are susținerea partidului și nu poate fi schimbat , potrivit Biziday , după ce președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că va propune un vot intern în PSD privind rămânerea la guvernare în coaliția cu Bolojan premier sau susținerea unui alt premier de la PNL. Reacția liberalilor vine sub forma unui comunicat în care PNL acuză PSD de „șantaj politic” și cere conducerii social-democrate să își definească poziția în coaliție. Miza imediată invocată de PNL este perioada de lucru la buget, pe care partidul o leagă de stabilitate și de credibilitatea României. „PNL nu va ceda niciunui șantaj politic. Premierul Ilie Bolojan are susținerea PNL și schimbarea acestuia este nenegociabilă.” În același mesaj, PNL îi solicită explicit lui Sorin Grindeanu „să se hotărască dacă se află la guvernare sau în opoziție” și cere PSD să decidă „urgent” dacă vrea să contribuie la relansarea României sau să blocheze reformele. Liberalii susțin că declarațiile liderului PSD alimentează „senzația de instabilitate” și afectează credibilitatea țării, într-un moment în care, spun ei, este nevoie de „un buget onest, fără privilegii” și de menținerea disciplinei fiscale. PNL mai arată că va lucra la propunerea de buget și așteaptă ca PSD să își „clarifice de urgență poziția” până la următorul moment de discutare a acestuia. În paralel, liberalii insistă că obiectivul rămâne ducerea „la termen” a Acordului Coaliției semnat anul trecut, „în litera și în spiritul lui”, fără schimbări „la jumătatea drumului”. Contextul politic este dat de declarațiile lui Sorin Grindeanu, care a spus că PSD va extinde consultarea internă privind rămânerea la guvernare cu „câteva scenarii noi”. Unul dintre scenarii, menționat în material, prevede înlocuirea lui Ilie Bolojan din funcția de premier și scoaterea USR din coaliție. PNL avertizează că, dacă PSD dorește schimbarea Acordului, partidul „își rezervă dreptul să acționeze în consecință”, invocând riscul de pierdere a încrederii între parteneri. [...]
Un sondaj arată că partidul Tisza conduce cu 20 de puncte în fața Fidesz înaintea alegerilor din 12 aprilie , potrivit publicației maghiare HVG . Datele, culese între 18 și 23 februarie 2026, indică o schimbare semnificativă de raport de forțe în Ungaria, cu mai puțin de două luni înaintea scrutinului parlamentar. Diferența dintre principalele partide În rândul alegătorilor hotărâți să meargă la urne: Tisza: 55% (în creștere de la 51% în ianuarie) Fidesz: 35% (în scădere de la 39%) Avantajul opoziției conduse de Peter Magyar a crescut astfel la 20 de puncte procentuale, față de 12 puncte în luna precedentă. La nivelul întregii populații, Tisza este cotat cu 42%, iar Fidesz cu 31%. Institutul Median, considerat unul dintre cele mai precise din Ungaria în estimarea rezultatelor electorale, notează că Tisza și-a revenit după scăderea din toamnă și a revenit la un nivel de încredere similar celui din vara trecută. Miza pentru Viktor Orban Pentru Viktor Orban , aflat la putere de 16 ani, alegerile din 12 aprilie reprezintă cel mai dificil test electoral din ultimul deceniu și jumătate. Deși guvernul a anunțat măsuri cu impact social după trei ani de stagnare economică, sondajul arată o erodare a susținerii pentru Fidesz. În afara celor două formațiuni principale, doar partidul de extremă dreapta Mi Hazank ar mai putea intra în parlament, fiind creditat cu 6%, peste pragul electoral de 5%. Parlamentul Ungariei are 199 de membri: 106 aleși în circumscripții uninominale și 93 pe liste de partid. Orban a susținut recent că Fidesz ar putea câștiga între 65 și 70 de circumscripții, față de 87 în urmă cu patru ani, dar suficiente pentru a rămâne la putere. Deși alte sondaje oferă în continuare un avantaj Fidesz, cercetarea Median indică un avans clar al opoziției, conturând un scrutin cu implicații majore atât pentru scena politică internă, cât și pentru echilibrul forțelor conservatoare din Europa Centrală. [...]
