Știri
Știri din categoria Politică
Nicu Ștefănuță leagă ascensiunea extremei drepte de austeritate și avertizează că efectul se poate repeta în România, după rezultatul record obținut de AfD în landul german Saxonia-Anhalt, potrivit Mediafax.
Europarlamentarul a reacționat duminică seara la primele estimări ale scrutinului, care indică un scor de peste 44% pentru Alternativa pentru Germania (AfD). În mesajul său, Ștefănuță susține că rezultatul contrazice ideea că partidele radicale ar fi „umflate” în sondaje, iar în ziua votului electoratul s-ar reorienta.
„Nu mai speculați că auriștii sunt umflați în sondaje, că omul nu va vota așa ceva, bla bla. De câte probe mai este nevoie că oamenii chiar așa vor vota?”
Ștefănuță face o paralelă directă cu România și pune creșterea extremei drepte pe seama măsurilor de austeritate și a deciziilor care îi lovesc în special pe cei vulnerabili.
„Tăierile guvernului au dus la creșterea extremei drepte. Repetați asta cu România în minte”
El critică atât măsurile bugetare actuale, cât și politicile guvernelor anterioare care au contribuit la creșterea deficitului, argumentând că deciziile neexplicate și percepute ca nedrepte pot alimenta revolta și, implicit, votul pentru formațiuni radicale.
În Saxonia-Anhalt, AfD a câștigat detașat alegerile regionale, fără a obține însă majoritatea absolută, conform estimărilor citate. Formațiunea era creditată cu 44,5% din voturi, față de 18,5% pentru CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz. SPD, partenerul CDU la guvernare la nivel federal, era cotat la 8%, iar Verzii la 9%.
Ștefănuță avertizează că evoluțiile politice din Europa se pot reproduce și în România și susține că partidele care vor să contracareze extrema dreaptă trebuie să-și schimbe strategia și să vină cu soluții pentru problemele de zi cu zi, nu doar cu discursuri despre principii democratice.
„Ce se poate în Europa, se poate și în România – este ceva ce cred ca politician. Doar că se aplică și la bine și la rău. Urmează Franța…”
Recomandate
AfD se îndreaptă spre cel mai mare rezultat electoral de după al Doilea Război Mondial în Germania , cu o victorie proiectată de peste 44% în Saxonia-Anhalt, un rezultat care complică formarea guvernării regionale și pune presiune politică directă pe cancelarul Friedrich Merz , potrivit Politico . Proiecția citată de publicație, realizată de postul public ARD, indică 44,4% pentru Alternativa pentru Germania (AfD) și locul al doilea pentru Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a lui Merz, cu 18,5% — o scădere severă față de 37,1% obținut în 2021. Alegerile sunt prezentate ca un test-cheie pentru capacitatea AfD, devenită între timp cea mai populară formațiune în cea mai mare economie a UE, de a guverna efectiv. Miza imediată: poate AfD să formeze guvernul regional? Deși AfD conduce detașat, „aritmetica” formării unei majorități rămâne incertă. Conform proiecțiilor, partidul ar urma să fie foarte aproape, dar ușor sub pragul necesar pentru a guverna singur în parlamentul regional. În acest context, atenția se mută pe Alianța Sahra Wagenknecht (BSW) , aflată aproape de pragul de 5% pentru intrarea în legislativul regional. BSW a transmis că ar fi dispusă să coopereze cu AfD, ceea ce ar putea înclina decisiv balanța în favoarea extremei drepte. Unda de șoc pentru CDU și pentru Merz Rezultatul este descris drept o lovitură dură pentru CDU, care a condus Saxonia-Anhalt în ultimii 24 de ani. Secretarul general al CDU, Franziska Hoppermann, a numit proiecția un „rezultat foarte dificil” și o „înfrângere generală” pentru creștin-democrați. Sven Schulze, premierul în funcție al landului, a recunoscut amploarea eșecului, pe fondul unei prezențe la vot care „pare să fi fost foarte ridicată”, și a spus că AfD devine principala forță din parlamentul regional, ceea ce obligă CDU să își recalibreze strategia. În paralel, AfD a încadrat politic victoria ca pe un mandat de guvernare. Copreședinta națională Alice Weidel a vorbit despre un „rezultat istoric” și a susținut că partidul are „un mandat foarte clar pentru guvernare”, adăugând că AfD are „întotdeauna o mână întinsă” către potențiali parteneri de coaliție. De ce contează economic: votul din Saxonia-Anhalt, alimentat de anxietatea privind costul vieții Politico notează că Saxonia-Anhalt este landul german cu cel mai mic venit net mediu, iar anxietatea economică — legată de declin industrial și creșterea costurilor energiei — a cântărit puternic în opțiunile electorale. Datele din sondajele ARD citate în articol indică: 70% dintre respondenți s-au declarat „foarte îngrijorați” că scumpirile îi vor împiedica să își plătească facturile; 58% se tem că nu își vor putea menține standardul de viață. În același timp, doar 9% dintre alegători au aprobat prestația lui Friedrich Merz, conform unui exit poll ARD menționat de publicație — un indicator al respingerii partidelor tradiționale, pe care materialul o leagă de neîncrederea mai largă în instituții și mass-media în estul Germaniei. Context și ce urmează Rezultatul din Saxonia-Anhalt ar depăși precedentul maxim al AfD în Turingia, unde partidul a obținut 32,8% în 2024. Politico mai arată că AfD conduce și în Mecklenburg–Pomerania Inferioară, unde urmează alegeri pe 20 septembrie, iar în Berlin — unde se votează în aceeași zi — partidul este creditat cu aproximativ 18% în sondaje. Materialul precizează că informațiile sunt în curs de actualizare, iar capacitatea AfD de a intra la guvernare în Saxonia-Anhalt depinde de rezultatele finale și de negocierile pentru o eventuală coaliție. [...]
Oferta AfD de a intra la guvernare în Saxonia-Anhalt lovește de „cordonul sanitar” al CDU, cu implicații directe pentru stabilitatea politică și direcția economică a landului , după ce lideri ai formațiunii de extremă dreapta au vorbit public despre deschidere către alianțe, iar conducerea CDU a respins explicit orice colaborare, potrivit Focus . Ulrich Siegmund , candidatul de vârf al AfD, a declarat duminică seara, într-un interviu la MDR, că este deschis la coaliții cu „toate forțele”. Reacția CDU a venit prin secretarul general Franziska Hoppermann , care a descris rezultatul alegerilor drept „greu” și a insistat că nu va exista cooperare cu AfD. „Nu putem colabora cu un partid care vrea ieșirea din euro și, astfel, declinul economic și izolarea țării noastre, care sunt prieteni ai Rusiei și care defăimează instituțiile și țara noastră și populația ei. Pentru noi, asta nu intră în discuție.” AfD împinge spre negocieri, dar lasă deschisă formula Și Alice Weidel, copreședinta federală a AfD, s-a pronunțat pentru o participare a partidului la guvernarea din Saxonia-Anhalt. La scurt timp după anunțarea primelor rezultate ale alegerilor pentru parlamentul landului, ea a spus la ZDF că rămâne deschis dacă acest lucru ar urma să se facă printr-o coaliție sau printr-o „tolerare” (sprijin parlamentar fără intrare formală la guvernare). Weidel a subliniat, totodată, că organizația din land este independentă și își decide singură strategia. „Cel mai puternic partid are întotdeauna mandatul să formeze un guvern și domnul Siegmund a spus mereu că oferim discuții. Mâna noastră este mereu întinsă, pentru a putea impune poziții bune pentru o Germanie bună și, mai ales aici, pentru o Saxonie-Anhalt bună.” Mesaj de la Berlin: guvernul vrea să continue reformele și să evite crize interne În același context, ministra Cancelariei, Nina Warken, a declarat într-un interviu că, la nivel federal, vrea menținerea „cursului actual de reforme” și o comunicare mai bună către populație privind măsurile decise la Berlin. Ea s-a poziționat și împotriva unor noi dispute interne pe teme de personal, afirmând că guvernul federal este „bine așezat” după ultima remaniere. Pentru Saxonia-Anhalt, respingerea categorică a CDU reduce spațiul de manevră pentru o majoritate care să includă AfD și mută presiunea pe formule alternative de guvernare, în timp ce dezbaterea despre euro, orientarea externă și stabilitatea economică rămâne în centrul confruntării politice. [...]
Un guvern regional AfD în Saxonia-Anhalt ar putea bloca decizii federale și tensiona securitatea internă , într-un moment în care partidul de extremă dreapta este creditat cu peste 40% în sondaje înaintea alegerilor de duminică, potrivit news.ro , care relatează pe baza unei analize Reuters. Miza depășește nivelul local: guvernele landurilor au competențe extinse și participă la Bundesrat , camera superioară a parlamentului german, ceea ce le dă pârghii directe asupra politicilor naționale. În Saxonia-Anhalt, AfD este cu 15–20 de puncte procentuale în fața CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz, care conduce în prezent landul într-o coaliție cu SPD și FDP. Premierul landului, Sven Schulze (CDU), spune că scrutinul reprezintă „o decizie care va stabili cursul viitor al Germaniei”. De ce contează: pârghii în Bundesrat și control pe securitate internă Un executiv regional condus de AfD ar complica „activitatea politică de zi cu zi” a cancelarului Merz, în condițiile în care landurile au atribuții în educație, cultură și securitate internă și influențează legislația prin Bundesrat. În plus, săptămâna aceasta, ministrul de interne al Turingiei (SPD) a avertizat că un ministru de interne de land din partea AfD ar fi un „risc flagrant pentru securitatea Republicii Federale”, invocând posibilitatea ca informații sensibile să ajungă la grupuri extremiste. În același registru, analistul Janos Richter, de la Verfassungsblog, a spus că modelul german bazat pe consens „este acum amenințat”. Cine ar conduce: Ulrich Siegmund , candidatul AfD la funcția de premier Ulrich Siegmund, 35 de ani, este figura pe care AfD o împinge spre poziția de premier de land. El respinge eticheta de extremă dreaptă și susține că vorbește „limba poporului”, evitând retorica unor colegi precum Bjoern Hoecke (Turingia), condamnat de două ori pentru folosirea unor sloganuri naziste. Der Spiegel l-a numit pe Siegmund „cel mai periculos om din Germania” într-un articol de copertă publicat luna trecută; acesta a prezentat titlul drept „o reclamă bună”, potrivit relatării. Ce ar încerca să schimbe AfD: imigrație, școli și instituții Programul electoral al AfD, „Viziunea 2026”, descrie direcțiile unui posibil guvern regional. Siegmund a promis că ar recruta funcționari cu simpatii politice din alte landuri pentru a impune schimbări în școli, forțele de ordine și centrele de azil, ceea ce ar putea genera ciocniri cu guvernul federal și cu alte landuri. Principalele măsuri prezentate în material includ: Imigrație: o „ofensivă de expulzare” la nivel de land și un grup de lucru pentru deportări mai rapide; stimulente pentru IMM-uri să adopte inteligența artificială și digitalizarea „în loc” să apeleze la lucrători migranți calificați din medii descrise drept „străine din punct de vedere cultural”; pledoarie pentru retragerea statutului de refugiat de război pentru ucraineni, cât timp conflictul rămâne concentrat în estul Ucrainei. Școli, religie și cultură: clase separate pentru copiii refugiaților, pentru a transmite că șederea lor este „doar temporară”; separarea copiilor cu dizabilități în școli speciale; interzicerea arborării steagurilor-curcubeu în școli și arborarea zilnică a drapelului național; cântarea imnului la evenimente școlare; limitarea manifestărilor islamice, inclusiv prin interzicerea chemării la rugăciune și reguli privind decorarea moscheilor. Context politic și economic: sprijin în creștere, pe fondul nemulțumirii față de Berlin Reuters notează că sprijinul AfD este alimentat de deziluzia față de guvernul nepopular al lui Merz și că partidul, fondat în 2013, a crescut mai ales în fostele landuri comuniste din est, unde persistă nemulțumiri legate de reunificarea din 1990. Din punct de vedere economic, regiunea a fost afectată de recesiunea recentă, cu o rată a șomajului în jur de 8%, însă economiștii spun că Saxonia-Anhalt s-a descurcat relativ bine în ultimii ani, inclusiv prin dezvoltarea unor sectoare precum logistica și energia regenerabilă. Thomas Brockmeier, președintele Camerei de Industrie și Comerț din Halle-Dessau, a apreciat că dezvoltarea economică din ultimii 10–15 ani a fost „mai mult decât satisfăcătoare”, chiar „destul de bună”. Ce urmează Votul din Saxonia-Anhalt este prezentat ca un test pentru capacitatea extremei drepte de a forma un guvern într-o țară-cheie a Europei. AfD vede landul ca pe o rampă de lansare către alegerile naționale din 2029, iar în această lună urmează și alte alegeri regionale, în Mecklenburg-Vorpommern și în Berlin. [...]
Rezultatul de 44,4% pentru AfD în Saxonia-Anhalt ridică presiunea pe „cordonul sanitar” al partidelor tradiționale și poate forța formule de guvernare complicate, chiar dacă extrema dreaptă nu obține majoritatea absolută, potrivit The Jerusalem Post , care citează exit-poll-uri. În alegerile regionale de duminică, Alternative für Deutschland (AfD) a ieșit pe primul loc cu 44,4% din voturi, în timp ce conservatorii cancelarului Friedrich Merz au fost mult în urmă, cu 18,3%, conform unui exit-poll al postului ARD. Social-democrații (SPD) și Verzii au trecut pragul minim pentru intrarea în parlamentul regional. Pe fondul numărării voturilor, rămânea neclar dacă AfD a strâns suficiente mandate pentru o majoritate absolută. Miza depășește însă aritmetica parlamentară: scrutinul este văzut ca un barometru pentru guvernul lui Merz, care a încercat să erodeze popularitatea AfD printr-o linie mai dură pe migrație și securitate. Prezența la vot a depășit 80%, potrivit ZDF, un nivel care amplifică semnalul politic al rezultatului. De ce contează majoritatea absolută O majoritate absolută i-ar permite AfD să ocolească „firewall”-ul (politica de „cordon sanitar” prin care partidele mainstream refuză cooperarea cu AfD) și să intre la guvernare la nivel de land fără parteneri. În sistemul electoral proporțional german, atingerea acestui prag este dificilă, tocmai pentru a încuraja coalițiile și a limita guvernarea unui singur partid. Dacă AfD nu obține majoritatea, scenariul considerat cel mai probabil în material este o administrație condusă de CDU sub premierul în funcție Sven Schulze, însă forma exactă a coaliției depinde de partidele care trec pragul de 5%. Publicația notează că ar putea urma săptămâni de negocieri. Opțiuni de guvernare și blocaje politice Materialul indică mai multe constrângeri care pot complica formarea unei majorități: AfD ar avea dificultăți să intre la guvernare fără majoritate, din cauza „firewall”-ului și a faptului că a fost clasificată drept „extremistă de dreapta” de serviciul de securitate al landului. Liderul AfD în Saxonia-Anhalt, Ulrich Siegmund, a exclus o coaliție cu alte partide și a spus că țintește 45% sau mai mult. Unul dintre partenerii actuali ai CDU, FDP, este indicat de sondaje ca fiind sub prag, iar SPD este sub 10%. Alianța Sahra Wagenknecht (BSW), singurul partid menționat ca neexcluzând o coaliție cu AfD, ar putea rata și ea intrarea în parlament. CDU a exclus o coaliție cu partidul de stânga Die Linke, ceea ce poate reduce opțiunile pentru o majoritate. În lipsa unei formule stabile, este menționată și varianta unui guvern minoritar condus de Schulze, care ar depinde de „toleranță pasivă” din partea Stângii, un model folosit în landul vecin Turingia. Ce urmează Pe termen scurt, cheia este dacă AfD a obținut sau nu majoritatea absolută, în condițiile în care numărătoarea era încă în desfășurare. Dacă nu, negocierile de coaliție pot deveni testul practic al „cordonului sanitar”: partidele tradiționale ar putea fi împinse spre aranjamente mai fragile (coaliții mai largi sau guvern minoritar) pentru a menține AfD în afara puterii executive la nivel regional. [...]
Asocierea PNL cu PSD a avut un cost politic major , iar partidul „și-a recăpătat coloana vertebrală” după schimbarea conducerii, susține vicepremierul și vicepreședinta PNL Oana Gheorghiu , potrivit Adevărul . Mesajul indică o repoziționare internă a liberalilor, cu implicații directe pentru stabilitatea și direcția viitoare a coaliției de guvernare. Gheorghiu a transmis duminică, într-o postare pe Facebook, că PNL trebuie „să aibă curajul să învețe din lecțiile trecutului” și „să nu mai repete aceleași greșeli”. Declarația vine în contextul participării sale la școala de vară a seniorilor liberali, unde a discutat despre traseul său din societatea civilă către politică și despre valorile pe care le consideră definitorii pentru liberalism. Critica „stabilității” și delimitarea de fosta conducere Vicepreședinta PNL afirmă că apropierea de PSD a fost justificată în trecut prin concepte precum „stabilitate” și „interes național”, pe care le descrie drept „cuvinte golite de conținut”. În evaluarea sa, fosta conducere ar fi transformat PNL „într-o anexă la PSD”. În același mesaj, Gheorghiu leagă schimbarea de ton de preluarea conducerii partidului de către Ilie Bolojan , moment după care PNL ar fi început să se delimiteze mai ferm. Ce valori spune că ar trebui să ghideze PNL Gheorghiu enumeră o listă de repere pe care le consideră esențiale pentru identitatea liberală: libertatea individuală; proprietatea privată; antreprenoriatul; statul de drept; investițiile și productivitatea; respectul pentru muncă și pentru banul public. În același registru, ea susține că politicienii ar trebui să prioritizeze interesul cetățenilor și critică ideea de compromisuri făcute pentru „funcții și privilegii”. De ce contează Mesajul pune presiune politică pe linia de colaborare cu PSD și sugerează că, în interiorul PNL, costurile alianței sunt folosite ca argument pentru o repoziționare. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre pași concreți sau decizii de coaliție, rămâne de văzut dacă această delimitare se va traduce în schimbări de strategie sau doar într-o recalibrare de discurs. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul Executiv de posibilitatea de a-și continua reformele și ia în calcul trecerea în opoziție , potrivit Mediafax , care citează declarațiile secretarului general al partidului, Robert Sighiartău , făcute duminică la Digi 24, în contextul desemnării unui nou premier de către președintele Nicușor Dan . Sighiartău a respins ideea că PNL s-ar teme de perspectiva opoziției, dacă se va repeta „scenariul guvernului Veștea” și acesta va trece cu sprijinul UDMR. „Nu ne este teamă deloc să rămânem în opoziție. După aproape șapte ani de guvernare, Partidul Național Liberal a încheiat o etapă. (…) Ne-am făcut datoria față de România” Miza: votul PNL pentru noul guvern și condițiile puse Liderul liberal a spus că, dacă PNL nu va mai avea posibilitatea de a implementa reformele pe care și le propune, partidul va trece în opoziție, unde își va concentra eforturile pe „reconstruirea” formațiunii și pe pregătirea unei alternative politice pentru 2028. „Dacă nu ne mai putem pune în aplicare reformele, atunci reconstruirea Partidului Național Liberal și oferirea unei alternative pentru 2028 sunt obiectivele la care vom lucra în opoziție, încă de săptămâna viitoare, dacă va fi așa” „Guvern tehnocrat”, dar cu limitări: fără persoane subordonate partidelor Sighiartău a reafirmat că PNL ia în calcul susținerea unui guvern de tehnocrați, însă doar în varianta în care acesta ar fi format din „profesioniști independenți”, nu din persoane afiliate sau subordonate partidelor. El a adăugat că decizia depinde de modul în care premierul desemnat de președinte va construi majoritatea și echipa guvernamentală, iar dacă viitorul Executiv va fi „construit politic” cu membri PSD, PNL nu îl va vota. Context: patru luni fără Executiv cu puteri depline România se află de patru luni fără un guvern cu puteri depline, după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan, la 5 mai. Conform informațiilor din articol, președintele Nicușor Dan este așteptat să desemneze în zilele următoare un nou candidat pentru funcția de prim-ministru, după consultările cu partidele parlamentare. [...]
