Știri
Știri din categoria Politică
Legea salarizării unice intră în dezbatere publică de săptămâna viitoare, iar Ministerul Muncii susține că proiectul este „gata” și are deja evaluarea de impact bugetar de la Finanțe, un element-cheie pentru angajamentele României din PNRR. Informațiile au fost prezentate de ministrul Muncii, Florin Manole, potrivit News.
Ministrul a declarat, la Parlament, după o întâlnire cu sindicatele, că tema principală a discuției a fost nevoia ca legea salarizării să fie construită „cu un real dialog social”, cu sindicatele și ministerele de profil „în permanență la aceeași masă”.
„Indiferent de ce se va întâmpla în următoarele zile. Legea salarizării va fi gata, va fi disponibilă pentru dezbateri publice de la începutul săptămânii viitoare cu toţi actorii sociali şi instituţionali care au interes în domeniul acesta.”
Manole a spus că, „așa cum a anunțat și liderul PSD Sorin Grindeanu”, angajamentele din PNRR și cele internaționale ale României față de Comisia Europeană și alte organisme „rămân în picioare”.
În același timp, ministrul a insistat că proiectul nu este unul izolat în interiorul Guvernului, deoarece a fost lucrat într-un grup în care au participat constant:
Potrivit ministrului, actul normativ este pregătit și include „impactul financiar, impactul bugetar” realizat la Ministerul de Finanțe, iar baza proiectului vine dintr-un demers negociat anterior cu sindicatele și ministerele, „încă din 2023”.
Conform declarațiilor ministrului, proiectul legii salarizării unice ar urma să fie pus la dispoziție pentru dezbateri publice de la începutul săptămânii viitoare, cu „toți actorii sociali și instituționali” interesați, indiferent de „conjunctura politică punctuală” din perioada imediat următoare.
Recomandate
Ministerul Muncii mută în spațiul public discuția despre legea salarizării, sub presiunea termenului din PNRR. Potrivit Știrile Pro TV , ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , anunță o sesiune live pe Facebook, în care cere întrebări și sugestii de la cetățeni pe marginea proiectului legii salarizării unitare. Pîslaru spune că o astfel de lege „nu se scrie doar de către un minister” și că „fiecare cetățean trebuie să aibă dreptul să poată contribui”, motiv pentru care își asumă un dialog direct cu publicul. Sesiunea live este programată joi, la ora 15:00, pe pagina sa de Facebook. Ministrul interimar invită oamenii să trimită întrebări și sugestii în comentarii, prin mesaj privat sau la adresa oficială [email protected] . De ce contează: termen PNRR și tensiuni în sectorul public Miza este una de reglementare, cu efecte bugetare și sociale: noua lege a salarizării este descrisă ca o etapă esențială din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu termen de îndeplinire 1 iulie 2026. În același timp, proiectul a atras critici din partea sindicaliștilor din „mare parte din sistemele majore ale statului” și chiar din mediul privat, iar sindicatele din majoritatea domeniilor de la stat au protestat și și-au întrerupt activitatea sau urmează să facă acest lucru, conform aceleiași surse. Ce promite Guvernul: fără tăieri de venituri și plafon de costuri Ministerul Muncii a dat asigurări că niciun angajat nu va avea scăderi de salariu în urma modificărilor. În plus, într-un comunicat de presă al Administrației Prezidențiale, citat în material, este indicat un plafon de creștere a cheltuielilor: „Niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi, iar cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în anul 2027 nu vor depăşi cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei. Potrivit acordului, aplicarea noii legi nu va pune România în situaţia de a-şi încălca obiectivele fiscale asumate pe termen scurt, mediu şi lung”. În lipsa altor detalii în material despre forma finală a grilei sau calendarul de aplicare, rămâne de urmărit dacă dezbaterea publică anunțată va duce la ajustări ale proiectului înainte de termenul din PNRR. [...]
Negocierile pe Legea salarizării unitare intră în zona de „corecții punctuale”, cu efect direct în grilele din sănătate , după un prim acord de principiu între Sindicatul Național Forța Legii și ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , potrivit Antena 3 . Înțelegerea vizează modificarea coeficienților de salarizare pentru biologii, biochimiștii și chimiștii din sistemul sanitar, astfel încât să fie aduși la nivelul coeficienților prevăzuți pentru fizicienii medicali, pentru același grad profesional. Sindicatul spune că această schimbare a proiectului a fost agreată „de principiu” la ultimele consultări de la Ministerul Muncii. Miza invocată de organizația sindicală este eliminarea unei diferențieri salariale pe care o consideră nejustificată prin nivelul studiilor, pregătirea profesională, responsabilități și complexitatea activității în laboratoarele din sistemul public de sănătate. „Biologii, biochimiştii, chimiştii şi fizicienii medicali lucrează adesea în aceleaşi laboratoare, participă la acelaşi act medical şi de sănătate publică şi contribuie în mod direct la diagnosticul, supravegherea şi protejarea sănătăţii populaţiei. Pentru muncă de valoare comparabilă trebuie să existe şi o salarizare comparabilă”, se arată într-un comunicat transmis de sindicat. Separat, Forța Legii a susținut și necesitatea reevaluării coeficienților de salarizare pentru psihologi, astfel încât aceștia să reflecte nivelul de pregătire profesională, caracterul reglementat al profesiei și responsabilitățile din sănătatea publică și serviciile medicale. După prima rundă de consultări cu sindicatele, Dragoș Pîslaru a spus că proiectul Legii salarizării unitare va fi corectat „acolo unde este cazul” și că discuțiile au scos la iveală probleme reale, inclusiv grile care „nu sunt încă așezate corect”. Calendar și parametri-cheie din proiect Potrivit proiectului publicat de Ministerul Muncii, legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. Documentul prevede: raport de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază în sectorul bugetar; valoare de referință pentru 2027: 4.100 lei . Legea este și un jalon din PNRR , ceea ce înseamnă că trebuie promulgată până la 1 august, conform informațiilor din material. [...]
UDMR condiționează orice sprijin pentru viitorul guvern de existența unei majorități „transparente” , iar până atunci exclude doar votul „împotrivă”, potrivit news.ro . Mesajul lui Kelemen Hunor , după discuțiile cu premierul desemnat Eugen Tomac , indică un sprijin parlamentar încă incert, cu impact direct asupra capacității viitorului executiv de a trece rapid decizii-cheie, inclusiv pe zona bugetară. Liderul UDMR a spus că formațiunea nu poate promite „astăzi” un vot pentru cabinetul propus de Tomac, dar nici nu vede motive pentru un vot împotrivă. În această logică, Kelemen a invocat explicit și opțiuni alternative la votul „pentru” sau „contra”. „În acest moment, pot să promit un singur lucru: că nu votăm împotriva unui guvern, dar nu putem promite astăzi că vom vota pentru un guvern.” Ce opțiuni ia în calcul UDMR la vot Kelemen Hunor a precizat că, din punctul său de vedere (fără a spune că a discutat deja cu colegii), exclude votul împotriva guvernului. În schimb, a enumerat variantele de „neimplicare” la vot: abținerea prin neparticiparea la ședință („să nu intri în sală”); prezență fără vot („prezent, nu votez”). Condiția majorității și mizele imediate: PNRR, SAFE, buget În evaluarea sa, un guvern „fără o majoritate transparentă, corectă, coerentă” nu are șanse să „facă lucrurile așa cum trebuie” pentru direcția dorită a României. Kelemen a legat discuția și de proiectele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și din SAFE, precum și de nevoia de a contura bugetul pentru anul viitor. Ce urmează: decizia, după programul de guvernare Kelemen Hunor a mai spus că va exista o nouă discuție cu Eugen Tomac după finalizarea programului de guvernare, care, potrivit celor relatate, este încă în lucru. Abia după ce UDMR va citi programul, formațiunea ar urma să ia o decizie în funcție de conținutul acestuia. În același context, liderul UDMR a apreciat că nu a avut impresia că Tomac este „extrem de ambițios” în privința programului și că nu urmărește „lucruri extravagante sau noi”, dar a insistat că, fără o majoritate, implementarea rămâne improbabilă. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac pune sub semnul întrebării actualul proiect al legii salarizării și cere o recalibrare care să evite înghețarea veniturilor pentru o parte a bugetarilor , pe fondul nemulțumirilor din sectorul public, potrivit Biziday . Tomac susține că proiectul „nu a fost făcută bine” și că nu a fost explicat suficient, ceea ce a amplificat tensiunile. Într-un interviu la Antena 3 CNN, Tomac a insistat că miza proiectului nu ar fi o majorare generală a salariilor, ci „corectarea dezechilibrelor existente în grilele de salarizare”. În același timp, el a criticat formula care ar crește salariile doar pentru anumite categorii, în timp ce pentru alți angajați din instituțiile publice veniturile ar rămâne pe loc. „Nu sunt de acord cu această formulă, de a crește salariile doar unor categorii, iar persoanelor angajate în instituțiile publice să le stagneze în continuare salariile.” Tomac a legat situația de amânările repetate ale legii în anii anteriori, invocând motive precum pandemia sau calculele electorale, iar acum, spune el, presiunea adoptării a crescut fără ca proiectul să fi rezolvat efectiv diferențele dintre categorii. Ce propune pentru viitorul guvern și ce nume a avansat Tot în contextul negocierilor politice, Tomac a spus că în formula sa de executiv ar urma să existe trei vicepremieri, responsabili de educație, economie și digitalizare. Conform declarațiilor citate de News.ro (preluate de Biziday), el a indicat și o serie de propuneri pentru portofolii: Apărare: Dan Neculăescu, ambasadorul României la NATO; Mediu: Teodor Dulceață, secretar general-adjunct în minister; Dezvoltare: sociologul Vladimir Ionaș; Agricultură: Nicola Istudor, rectorul ASE; Educație: Sorin Costreie, consilier al președintelui Nicușor Dan. Negocierile pentru majoritate: semnalul UDMR În paralel, Tomac a început consultările cu partidele parlamentare, iar prima întâlnire a zilei a fost cu UDMR. La final, liderul formațiunii, Kelemen Hunor, a transmis că, în lipsa unei majorități, șansele de a „duce lucrurile la bun sfârșit” sunt reduse și că UDMR nu are, în acest moment, motive să voteze un guvern din care nu face parte, dar nici motive „solide” să voteze împotrivă, cât timp programul de guvernare nu este finalizat, potrivit Biziday . Kelemen Hunor a mai arătat că decizia va depinde de conținutul programului și de discuțiile interne, menționând explicit teme precum PNRR , programul SAFE și bugetul pentru anul viitor, unde este nevoie de o susținere politică stabilă. Ce urmează Tomac are programate în aceeași zi consultări și cu alte grupuri parlamentare (minoritățile naționale, Uniți pentru România, PACE și POT). În acest context, poziționarea sa față de legea salarizării devine un test de negociere: pe de o parte, trebuie să răspundă nemulțumirilor din sectorul public, iar pe de altă parte să contureze o formulă acceptabilă politic într-un Parlament în care, deocamdată, majoritatea rămâne incertă. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac promite prudență fiscală, încercând să securizeze sprijin politic pentru un guvern tehnic , pe fondul discuțiilor cu PSD despre relansarea economică și temerile legate de taxare, potrivit news.ro . Tomac a spus, luni, după întâlnirea cu liderii PSD, că a prezentat prioritățile viitorului executiv și a insistat că „nu este momentul să ne hazardăm” în zona de taxare. În acest context, el a afirmat că i-a asigurat pe social-democrați că guvernul pe care îl propune va fi „extrem de prudent și atent” astfel încât românii „să nu mai simtă noi poveri sau biruri”. Miza: sprijin politic pentru un guvern „capabil să ia decizii” În declarațiile sale, Tomac a legat explicit discuția despre măsuri economice de nevoia unui guvern funcțional, care să poată lua decizii într-un „moment tensionat” pentru societate. El a făcut apel la „responsabilitate” către toate partidele și a cerut susținere din partea formațiunilor „afiliate familiilor europene”, invocând direcția „pro-occidentală” și parteneriatul transatlantic . Discuții și cu USR: fără membri de partid din actualul Parlament în cabinet Premierul desemnat a declarat că speră ca USR „va da dovadă de multă responsabilitate” și că își dorește să continue colaborarea cu acest partid. Totodată, Tomac a dat asigurări că nu va include în cabinet „niciun membru cu carnet de partid din actualul Parlament”, în linia unui guvern tehnic. Context: PSD cere schimbarea „modelului Bolojan de austeritate” În paralel, Sorin Grindeanu a transmis, după discuția cu Tomac, că viitorul guvern „trebuie să schimbe din temelii modelul Bolojan de austeritate” și că, dacă executivul vrea sprijinul PSD, „reformele și măsurile de reducere a deficitului trebuie să plece de sus în jos”, potrivit unei relatări separate a news.ro . În acest moment, din informațiile disponibile în material, nu sunt prezentate detalii despre măsuri concrete sau un calendar de implementare; mesajul central rămâne angajamentul de prudență privind taxarea, folosit ca argument pentru obținerea unei majorități de susținere. [...]
PSD condiționează susținerea guvernului Tomac de reduceri de taxe pe consum și pe muncă , potrivit Biziday , după discuțiile dintre Sorin Grindeanu și premierul desemnat Eugen Tomac . Miza imediată este dacă viitorul executiv își asumă o direcție de „responsabilitate, nu austeritate”, cu impact direct asupra prețurilor la alimente și medicamente și asupra costului muncii pentru salariile mici și medii. Grindeanu a spus că PSD își dorește ca viitorul guvern să reducă TVA la alimentele de bază și la medicamente „până la 9% sau chiar la 5%” și să ia în calcul „o reducere concretă” a taxelor pe muncă, cel puțin pentru veniturile mici și medii. Liderul PSD a legat explicit disponibilitatea partidului de această orientare, afirmând că PSD nu poate face parte din proiect dacă se continuă „modelul falimentar Bolojan”. Decizia PSD, după ce vede echipa și programul de guvernare PSD anunță că va lua o decizie „în zilele următoare”, după ce se așteaptă ca Eugen Tomac să vină cu echipa și programul de guvernare. Grindeanu a precizat că partidul va convoca un for mai larg pentru a decide dacă îl susține sau nu pe premierul desemnat. În același context, Grindeanu a afirmat că PSD nu mai are, în prezent, secretari și subsecretari de stat, prefecți sau subprefecți „cu carnet de partid”, susținând că reprezentanții PSD „și-au dat demisia” după moțiunea de cenzură. Mesajul lui Tomac: fără „noi poveri” pentru populație Anterior, Eugen Tomac a declarat, după întâlnirea cu liderii PSD, că „nu este momentul să ne hazardăm” și că guvernul pe care îl propune va fi „prudent” astfel încât românii „să nu mai simtă noi poveri sau biruri”. El a făcut apel la „responsabilitate” și a susținut că România are nevoie de un guvern capabil să ia decizii. Pentru context, Biziday amintește că, după nominalizarea lui Tomac, Grindeanu declara că PSD este deschis la discuții pentru formarea unei majorități parlamentare dacă viitorul guvern reia investițiile și stimularea economică, protejează veniturile mici și medii și susține IMM-urile românești. Detalii în materialul anterior al publicației: Biziday . [...]
