Știri
Știri din categoria Politică
Eugen Tomac evită declarațiile, dar transmite că „țara are nevoie de guvern”, într-un moment în care negocierile pentru formarea noului Executiv sunt descrise ca dificile, potrivit Mediafax.
Tomac s-a întâlnit miercuri cu jurnaliștii înaintea unui eveniment, însă a refuzat să facă declarații, spunând că va comenta „la momentul potrivit”. La insistențele presei, a oferit totuși un mesaj scurt: „țara are nevoie de guvern”.
Conform unor surse din lumea politică citate de publicație, Eugen Tomac ar fi propunerea președintelui Nicușor Dan pentru funcția de premier. În același timp, discuțiile cu liderii partidelor parlamentare sunt prezentate ca fiind dificile, pe fondul dezacordurilor legate de componența viitorului cabinet.
În negocieri sunt luate în calcul două variante:
Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai, după adoptarea unei moțiuni de cenzură cu 281 de voturi, peste pragul necesar de 233. Cabinetul rămâne în funcție cu atribuții limitate până la formarea unui nou Executiv.
După căderea Guvernului, președintele Nicușor Dan a convocat partidele parlamentare la consultări pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru, într-un context politic fragmentat, cu poziții divergente privind formula majorității.
Mediafax notează că Tomac apare și ca favorit pe platforma de predicții Polymarket, unde piața „Viitorul premier al României?” îi atribuie o probabilitate implicită de aproximativ 51%. Următorii clasați sunt Alexandru Nazare (8%), Sorin Grindeanu (5%), iar Cătălin Predoiu și Ilie Bolojan (aprox. 4% fiecare).
Recomandate
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , condiționează participarea într-un viitor guvern tehnocrat de continuitatea politică necesară pentru finalizarea PNRR , potrivit Digi24 . El spune că ar accepta o formulă de tehnocrați condusă de Alexandru Nazare doar dacă există „un acord de principiu” din partea premierului Ilie Bolojan, invocând riscul ca o schimbare bruscă de direcție să afecteze credibilitatea României. Pîslaru a explicat, într-o intervenție la podcastul „Friendly Fire cu Moise și Vlad”, că se află în actualul executiv pentru că Ilie Bolojan „a avut încredere” să-i ofere această poziție și că, înainte de a lua o decizie privind o eventuală continuare într-o altă formulă guvernamentală, ar considera firesc să se consulte cu prim-ministrul. „Mi se pare o chestie de minim bun simţ să fac lucrul acesta şi să mă consult cu domnia sa.” Condiția-cheie: acordul lui Bolojan și o configurație care să nu rupă continuitatea Întrebat în ce guvern nu ar intra, Pîslaru a spus că nu ar accepta nicio formulă în care, după discuția cu Ilie Bolojan, nu ar avea acordul de principiu al acestuia pentru a participa, motivând prin „bun simț” și „o minimă loialitate”. A adăugat că nu este „la ordinul” premierului, ci vorbește despre o consultare pe care o consideră necesară din perspectiva integrității personale. Totodată, Pîslaru a precizat că nu ar intra într-un guvern în care ar fi AUR. Miza invocată: finalizarea PNRR și credibilitatea României Despre varianta unui guvern de tehnocrați condus de Alexandru Nazare, ministrul interimar a spus că este „una din opțiuni”, dar numai după consultarea cu premierul și în condițiile unui acord de principiu din partea acestuia. Argumentul central invocat este legat de PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență): Pîslaru afirmă că ar lua în calcul o continuare „cel puțin” pentru o perioadă, pentru a putea finaliza programul. „Motivul pentru care aş gândi o continuare, cel puţin, măcar o perioadă de timp, este să pot finaliza PNRR-ul. (...) Mi se pare că o schimbare de macaz în acest moment ar afecta şi credibilitatea României.” În material nu sunt oferite detalii despre calendarul unei eventuale reconfigurări guvernamentale sau despre pașii concreți ai negocierilor; poziția lui Pîslaru este prezentată ca disponibilitate condiționată de acordul premierului și de configurația viitorului executiv. [...]
Critica lui Ciprian Ciucu vizează modul în care se gestionează desemnarea viitorului premier , pe fondul crizei politice declanșate după demiterea Guvernului Bolojan , cu riscul ca PSD să evite costurile guvernării și să rămână „protejat” politic, potrivit Adevărul . Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, l-a criticat miercuri, 27 mai, pe președintele Nicușor Dan, susținând că nu pune PSD în situația de a-și asuma guvernarea. În mesajul său, Ciucu ridică două întrebări: de ce PSD „fuge de răspundere” și nu propune un premier, respectiv de ce președintele „alege să nu expună PSD”, neîncredințându-i misiunea de a forma majoritatea necesară pentru un nou guvern. În același context, Ciucu se întreabă de ce șeful statului ar trebui să-și asume „guvernarea grea cu un om de-al lui”, în condițiile în care, afirmă el, criza politică a fost creată de PSD. El avertizează că PSD nu ar mai trebui „protejat”, invocând riscul ca partidul să revină în prim-plan la alegerile din 2028 fără să fi plătit costurile unei guvernări într-un moment dificil. Criza politică a început după ce moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a fost adoptată cu 281 de voturi „pentru”, din 288 de parlamentari prezenți, ceea ce a dus la demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan. Cabinetul rămâne în interimat la Palatul Victoria până la instalarea unui nou guvern, pentru administrarea treburilor curente. Între timp, președintele Nicușor Dan a convocat partidele parlamentare la Palatul Cotroceni pentru consultări în vederea desemnării unui candidat la funcția de prim-ministru. Potrivit unor surse politice citate de Adevărul, șeful statului ar avea pe listă trei nume : consilierul onorific Eugen Tomac, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare și consilierul prezidențial Radu Burnete. [...]
Eugen Tomac evită un răspuns direct privind preluarea funcției de premier, pe fondul discuțiilor de la Cotroceni despre un guvern cu susținere parlamentară , potrivit Newsweek . Întrebat dacă ar accepta nominalizarea, europarlamentarul a spus doar că „Țara are nevoie de Guvern, sigur”. Miza discuțiilor, conform informațiilor prezentate, este una de funcționare instituțională: la Cotroceni ar fi analizate trei variante de prim-ministru, toate din afara grupărilor politice parlamentare, iar negocierile se concentrează pe „gradul de susținere” pe care l-ar avea un nou guvern în rândul deputaților și senatorilor. Cine sunt numele vehiculate pentru funcția de premier Printre principalele nume menționate se află: Radu Burnete, consilier prezidențial; Eugen Tomac, europarlamentar și consilier la Cotroceni, totodată președinte al Partidului Mișcarea Populară ; Delia Velculescu, șefa misiunii Fondului Monetar Internațional în Africa de Sud (invocată și la formarea precedentului guvern); Șerban Matei, director al Direcției de Relații Internaționale din cadrul Băncii Naționale a României, informație atribuită News.ro. De ce contează: problema majorității din Parlament Faptul că sunt luate în calcul variante din afara grupărilor parlamentare mută centrul de greutate pe aritmetica legislativă: fără o susținere suficientă în Parlament, un executiv nou ar putea avea dificultăți de învestire și de guvernare, iar acesta este punctul pe care se poartă discuțiile, conform sursei. În acest context, declarația lui Tomac rămâne una de principiu, fără un angajament explicit privind acceptarea nominalizării. [...]
Guvernul vrea să amâne până în 2031 creșterile salariale ale demnitarilor , într-o încercare de a reduce presiunea bugetară și de a evita ca ajustările nete cele mai mari să ajungă la vârful administrației, în timp ce alte categorii din sectorul public au majorări „limitate sau inexistente”, potrivit news.ro . Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , spune că a primit mandat de la premierul interimar Ilie Bolojan să negocieze la Bruxelles înghețarea sau eșalonarea acestor creșteri, în cadrul renegocierii finale a PNRR. Pîslaru afirmă că săptămâna viitoare va merge la Bruxelles pentru a susține această poziție în discuțiile cu Comisia Europeană , deși admite că nu poate garanta rezultatul. El invocă „spațiul bugetar disponibil” și contextul „fiscal și social dificil” ca argumente pentru o distribuire mai echilibrată a efortului. Miza: echitate în reformă și acceptabilitate publică Ministrul interimar plasează discuția în interiorul reformei salarizării unitare din sectorul public, pe care o consideră necesară pentru a aduce „ordine, predictibilitate și echitate” într-un sistem cu „prea multe excepții, sporuri și dezechilibre”. În același timp, el susține că România trebuie să poată remunera „adecvat și unitar” funcțiile de demnitate publică, pentru a atrage profesioniști. Totuși, în actualul context, Pîslaru argumentează că demnitarii nu ar trebui să fie principalii beneficiari ai creșterilor nete, mai ales când alte familii ocupaționale au ajustări reduse sau deloc. Ce cere România Comisiei Europene și ce urmează Mandatul primit de Pîslaru vizează negocierea cu Comisia Europeană a uneia dintre următoarele variante pentru salariile demnitarilor, până în 2031: înghețarea creșterilor; eșalonarea creșterilor. El arată că poziția exprimată până acum de Comisia Europeană a fost ca viitoarea lege a salarizării să fie aplicată unitar în întreg sectorul public, dar spune că va încerca să obțină „o evaluare diferită”, folosind „toate argumentele disponibile”. În final, Pîslaru afirmă că va susține la Bruxelles o reformă „corectă, sustenabilă și responsabilă”, care să țină cont atât de angajații din sectorul public, cât și de contribuabili, reiterând că nu poate promite un rezultat, dar că va apăra ferm poziția Guvernului. [...]
Guvernul vrea să eșaloneze majorările pentru demnitari ca să nu blocheze acordul cu Comisia Europeană pe legea salarizării , potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că l-a mandatat pe ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , să ceară Comisiei Europene acceptul pentru creșteri „eșalonate” ale salariilor demnitarilor prevăzute în noua lege a salarizării. Miza este una de reglementare cu impact bugetar: demnitarii trebuie incluși în ierarhia salarială a sistemului public, însă Bolojan susține că majorarea veniturilor lor „nu reprezintă o prioritate” în contextul economic actual. „L-am mandatat astăzi pe domnul ministru Pîslaru ca, în negocierile pe care le poartă în aceste zile cu Comisia Europeană (...) să caute să eșaloneze în următorii ani creșterea salariilor la demnitari. Țara are multe probleme (...) Dar nu asta este prima noastră grijă.” De ce contează: acordul Comisiei Europene și banii din PNRR În discuție este proiectul noii legi a salarizării, iar Bolojan leagă adoptarea și acceptarea ei de către Comisia Europeană de încasarea a 770 de milioane de euro din PNRR. În același timp, el indică presiunea pe buget: România ar avea „printre cele mai mari cheltuieli de personal din Europa raportat la veniturile statului”, conform afirmațiilor citate de Digi24. Ce urmează Negocierea cu Comisia Europeană este în derulare, iar mandatul dat ministrului Pîslaru vizează obținerea unui acord pentru calendarul de aplicare a creșterilor la demnitari, astfel încât acestea să fie distribuite pe mai mulți ani. În lipsa unor detalii suplimentare în materialul citat, nu este precizat un termen exact sau un scenariu final de eșalonare. [...]
Ilie Bolojan condiționează discuția despre unire de integrarea europeană a Chișinăului , susținând că miza imediată pentru Republica Moldova este deschiderea negocierilor de aderare la UE , potrivit Antena 3 . Premierul interimar a fost întrebat dacă este de acord cu unirea României cu Republica Moldova, iar răspunsul său a fost explicit: „Dacă ar depinde de votul meu, da!” De ce mută Bolojan accentul pe UE În aceeași intervenție, la Digi FM, Bolojan a spus că, „în acest moment”, cel mai important lucru pentru Republica Moldova este apropierea de Uniunea Europeană și deschiderea negocierilor de aderare. Argumentul invocat este unul economic: fără o legare „mai puternică” de o zonă care poate „tracta economic” și fără acces la „transfer de tehnologie și de bunăstare”, Republica Moldova ar avea dificultăți să reziste într-un context geopolitic complicat, „la limita de lumi”. Ce urmează Din declarațiile citate nu rezultă un calendar sau un demers instituțional concret privind unirea, ci o poziționare politică: susținerea unirii, dar cu prioritatea imediată plasată pe parcursul european al Republicii Moldova. Informațiile au fost transmise de Agerpres, preluate de Antena 3. [...]
