Știri
Știri din categoria Politică
Edmond Niculușcă, fost colaborator apropiat al lui Nicușor Dan, își retrage sprijinul politic și spune că regretă votul dat anul trecut, într-un mesaj public care adaugă presiune pe tabăra prezidențială în plină criză politică și pe fondul unor acuzații privind „controlul politic” asupra justiției, potrivit Libertatea.
Niculușcă își motivează ruptura printr-o reacție la „o serie de decizii recente ale justiției” pe care le consideră coordonate politic. În mesaj, el descrie o societate împărțită în „două Românii” și susține că, într-o singură zi, ar fi existat „trei decizii ale justiției” care ar fi favorizat „puterea”, interpretate de el ca „regie” și „demonstrație de forță” menită să inducă frică în ONG-uri.
Fostul susținător afirmă că își asumă public rolul avut în campanie și cere scuze celor pe care spune că i-a influențat să voteze pentru Nicușor Dan.
„Mi-am pus numele și credibilitatea în spatele acelui vot. Tocmai de aceea am datoria să vorbesc acum: mi-am asumat sprijinul atunci, îmi asum și retragerea lui astăzi. Iar celor pe care i-am convins le cer IERTARE!”
În același mesaj, Niculușcă afirmă că delimitarea sa nu ar fi „o revoltă împotriva democrației”, ci „ultimul meu gest de credință în ea”, și spune că parcursul proeuropean al României trebuie protejat „de cei care îl devalorizează din interior”.
În plan profesional, Niculușcă este cunoscut ca președinte al ARCEN, asociație implicată în proiecte culturale și de patrimoniu din București, precum tururile ghidate „Cu bastonul prin București” și inventarul „Catalog București”.
În 2020, el a intrat în echipa lui Nicușor Dan ca consilier personal, iar ulterior a fost detașat ca director adjunct la Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS). A părăsit conducerea AMCCRS în decembrie 2021, după expirarea detașării, susținând că a fost „depunctat abuziv” la concursul pentru post și că reorganizarea examenului ar fi fost blocată din interior. Plecarea a fost pusă și pe seama unor promisiuni neonorate privind licitațiile pentru clădirile cu risc seismic.
„Refuz să fiu captiv unui sistem care produce doar hârtii, nu și soluții”, declara el atunci, pentru Libertatea.
În același material este menționat că Nicușor Dan a evitat să se pronunțe tranșant despre posibilitatea ca premierul desemnat Adrian Veștea să ajungă la Palatul Victoria cu voturile AUR, afirmând la Bruxelles că acesta are sarcina de a forma o majoritate și de a scoate țara din criza politică, cu accent pe un guvern prooccidental.
Ruptura anunțată de Niculușcă nu produce, în sine, efecte instituționale imediate, dar are potențialul de a alimenta tensiunile din jurul președintelui și de a amplifica disputa publică despre funcționarea justiției și relația puterii cu societatea civilă.
Recomandate
După peste patru luni fără un Guvern cu puteri depline, președintele Nicușor Dan este așteptat să facă o nouă desemnare de premier după consultările de la Cotroceni , în condițiile în care partidele au venit cu poziții divergente privind formula de guvernare și sprijinul parlamentar, potrivit Mediafax . Administrația Prezidențială a anunțat că șeful statului va susține declarații de presă la ora 17:00 , după încheierea discuțiilor, care au durat peste șase ore. Consultările au avut loc pe fondul unei crize politice care durează de 135 de zile, după demiterea prin moțiune de cenzură a Guvernului condus de Ilie Bolojan, iar Executivul a rămas între timp cu atribuții limitate. Președintele a spus anterior că „nu putem să mai așteptăm” și că va urma o desemnare, urmând să aleagă varianta cu cele mai mari șanse de a strânge o majoritate în Parlament. Ce au cerut partidele și grupurile parlamentare: majoritate, tehnocrat sau condiții de vot În consultări, PSD a transmis că este pregătit să preia guvernarea și a susținut că este îndreptățit să conducă Executivul, invocând statutul de cel mai mare grup parlamentar și rezultatul alegerilor din 2024. Sorin Grindeanu a afirmat că România are nevoie de „un Guvern stabil” și „un act de guvernare coerent”, criticând modul în care Ilie Bolojan a condus Guvernul în ultimul an. AUR a exclus susținerea unui executiv din care nu face parte, condiționând explicit votul din Parlament. „O să rezulte faptul că AUR nu votează niciun guvern din care nu face parte”, a afirmat George Simion. PNL a cerut un premier „credibil”, miniștri „competenți” și un program care să țină cont de „realitățile economiei”, iar Ilie Bolojan a indicat drept provocări majore controlul finanțelor publice și limitarea datoriei, a deficitelor. USR a reiterat o formulă în doi pași, cu două guverne minoritare succesive: mai întâi unul format din USR, PNL și UDMR, urmat ulterior de un guvern minoritar PSD, potrivit declarațiilor lui Dominic Fritz. UDMR a susținut că prioritatea este instalarea unui guvern stabil „cu drepturi depline”, deși a arătat că alegerile anticipate rămân o soluție constituțională. Kelemen Hunor a descris profilul premierului ca fiind unul cu autoritate în Guvern și capabil să dialogheze cu partidele din Parlament, avertizând că altfel proiectele nu pot trece. Grupul POT a anunțat că ar susține un guvern tehnocrat desemnat de președinte, iar grupul parlamentar Uniți pentru România și-a menținut propunerea ca Victor Ponta să fie desemnat candidat la funcția de prim-ministru. Ponta a spus că, dacă ar fi nominalizat, crede că poate face majoritate, adăugând că, dacă premierul desemnat nu trece, președintele va face o altă nominalizare. Contextul blocajului și ce urmează Criza politică a început pe 5 mai, când Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură depusă de PSD și AUR și adoptată cu 281 de voturi „pentru”, iar de atunci Executivul a funcționat cu atribuții limitate. Președintele Nicușor Dan a făcut anterior două desemnări pentru funcția de premier: Eugen Tomac (care și-a depus ulterior mandatul) și Adrian Veștea (al cărui cabinet nu a obținut voturile necesare în Parlament). În acest context, declarațiile anunțate pentru ora 17:00 sunt așteptate să indice direcția următoarei desemnări și, implicit, dacă există o formulă cu șanse reale de majoritate sau dacă negocierile riscă să prelungească perioada fără un guvern cu puteri depline. [...]
PSD condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de schimbarea politicilor economice și bugetare , după desemnarea liberalului Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, potrivit Agerpres . Secretarul general al PSD, Claudiu Manda , susține că o formulă „stabilă” de guvernare trebuie construită „în jurul PSD” și avertizează că partidul nu va accepta „aceleași politici” promovate în perioada în care Ilie Bolojan a condus guvernarea. Manda a criticat modul în care s-a ajuns la nominalizarea lui Mureșan, afirmând că acesta i-ar fi transmis președintelui Nicușor Dan că are nevoie de „timp de gândire”, deși fusese prezentat public de liderul PNL, Ilie Bolojan, drept soluție pentru funcția de premier. În acest context, liderul PSD pune sub semnul întrebării dacă a fost o propunere reală sau „o minciună politică”. Linia roșie a PSD: „aceleași politici” economice și bugetare Pe fondul unei crize politice pe care o plasează la „patru luni”, Manda afirmă că România are nevoie de stabilitate, redresare economică și de un guvern „cu puteri depline”. În mesajul său, el leagă explicit sprijinul PSD de direcția economică a viitorului executiv și respinge continuitatea politicilor actuale sub un alt premier. „PSD nu va accepta aceleași politici, împachetate diferit și prezentate românilor drept un nou început. Nu vom accepta ca românii să plătească din nou pentru decizii greșite.” Miza politică: majoritatea din Parlament și negocierile pentru guvern Manda mai susține că, deși președintele „poate alege pe cine desemnează”, nu poate schimba „realitatea politică din Parlament”, argumentând că PSD este „cel mai mare partid” și că orice formulă stabilă trebuie să țină cont de acest fapt. Totodată, el îl atacă pe Ilie Bolojan, acuzându-l că a cerut „sacrificii” și că a numit drept reforme politici care au pus presiune suplimentară pe oameni și pe economie. În final, Manda îi cere lui Siegfried Mureșan să precizeze dacă intenționează să schimbe direcția guvernării sau să continue politicile promovate de Ilie Bolojan și face o comparație între președintele Nicușor Dan și fostul șef al statului Klaus Iohannis, susținând că actualul președinte ar fi nominalizat într-un an la fel de mulți premieri liberali cât Iohannis în 10 ani. [...]
AUR anunță că nu va vota Cabinetul Mureșan, crescând riscul de blocaj la învestire și apropiind scenariul alegerilor anticipate , potrivit Agerpres . Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, susține că nominalizarea europarlamentarului Siegfried Mureșan de către președintele Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru nu schimbă poziția partidului: AUR nu va susține la vot un guvern condus de Mureșan. Dungaciu afirmă că, în aceste condiții, România este „mai aproape” de alegeri anticipate, pe care le vede drept pasul următor dacă nominalizarea eșuează. În evaluarea sa, este posibil „să nici nu se ajungă la vot în Parlament”, iar dacă procedura va ajunge totuși la vot, candidatul „nu va întruni numărul necesar” pentru învestire. Mesajul AUR: fără implicare în formarea guvernului, miză pe anticipate Purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Ștefăniță Avrămescu, a reiterat că partidul nu va vota „nicio nominalizare” care nu include sau nu implică AUR și a spus că ideea alegerilor anticipate este „tot mai vie”. Avrămescu a adăugat că AUR nu se va implica în formarea sau votarea unui guvern cu această candidatură și a calificat anticipatele drept „cele mai importante” pentru România. Context: desemnarea lui Siegfried Mureșan Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi pe Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, conform Agerpres. În acest cadru, AUR își leagă explicit poziția de refuz de perspectiva anticipatelor, pe fondul unei tensiuni politice pe care o descrie ca fiind la „maximum” și al unei „tensiuni din societate” pe care o numește „fără precedent”. Avrămescu a invocat și date din sondaje, susținând că „peste 90%” dintre respondenți ar spune că România merge într-o direcție greșită, concluzionând că actuala criză ar trebui încheiată „în cel mai scurt timp”. [...]
România are nevoie rapid de un Guvern cu puteri depline , iar nominalizarea lui Siegfried Mureșan la funcția de premier este prezentată ca o soluție de accelerare a formării executivului, pe fondul presiunii de a ieși din interimat, potrivit Agerpres . Președintele Senatului, Mircea Abrudean (PNL), a transmis că „avem nevoie rapid de un Guvern cu puteri depline” și a argumentat că Mureșan „și-a demonstrat eficiența la Bruxelles”, unde este vicepreședinte al Partidului Popular European (PPE) și al Grupului PPE din Parlamentul European, precum și negociator pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene, „de aproape 2.000 de miliarde de euro”. „Acum, această experiență trebuie pusă în slujba României”, a scris Abrudean pe Facebook. Ce a decis președintele și pe ce bază Joi, președintele României, Nicușor Dan, l-a desemnat pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, după consultările de la Palatul Cotroceni cu președinții și reprezentanții partidelor și formațiunilor politice parlamentare. Șeful statului a precizat că Mureșan a fost „prima opțiune” și că l-a ales deoarece a avut cele mai multe voturi din partea partidelor venite la consultări. De ce contează: ieșirea din interimat și miza de capacitate executivă Mesajul lui Abrudean pune accentul pe urgența instalării unui guvern cu mandat deplin, într-un moment în care deciziile executive sunt, implicit, mai greu de susținut politic în lipsa unei majorități consolidate. În același timp, argumentul central invocat pentru nominalizare este profilul european al lui Mureșan și experiența sa în negocieri la nivelul UE, inclusiv pe dosarul bugetului multianual. [...]
USR își leagă susținerea pentru Siegfried Mureșan de o agendă bugetară imediată , în condițiile în care viitorul Executiv ar urma să intre rapid în rectificare, reducerea cheltuielilor statului și pregătirea bugetului pe 2027, potrivit Agerpres . Cristian Seidler , purtătorul de cuvânt al USR, a declarat că partidul „îl susține în continuare” pe Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru și a calificat nominalizarea făcută de președintele Nicușor Dan drept „opțiunea logică”. Seidler a susținut că Mureșan „nu este o nominalizare surpriză”, argumentând că ar porni „cu un avans de câteva zeci de voturi în Parlament” față de orice altă nominalizare din partea PSD. Ce pune USR pe masa viitorului Guvern În declarațiile citate, Seidler a conturat principalele urgențe pe care le vede pentru viitorul Executiv: realizarea unei rectificări bugetare; continuarea reformelor care vizează reducerea cheltuielilor statului; reducerea inflației; elaborarea bugetului pentru anul 2027. În același timp, USR își leagă mesajul politic de votul din Parlament, Seidler afirmând că ar fi „logic și consecvent” ca cei care au cerut un guvern „deplin” în ultimele zile și săptămâni să susțină acum învestirea. Miza majorității: discuții cu forțele pro-europene Seidler a mai spus că lui Siegfried Mureșan îi revine sarcina de a purta discuții cu „forțele politice pro-occidentale și pro-europene” pentru a-și asigura o majoritate parlamentară. Pe tema faptului că Mureșan și-a anunțat acordul abia după nominalizarea oficială, reprezentantul USR a argumentat că funcția de premier implică schimbări majore în viața personală și că este normală consultarea familiei înainte de acceptare. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de premier. [...]
PSD deschide un nou front de incertitudine politică după ce Sorin Grindeanu a anunțat, potrivit Agerpres , că a primit „cu surprindere și dezamăgire” propunerea președintelui Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru, într-un moment în care liderul PSD invocă tensiuni bugetare și creșterea nesiguranței pentru firme. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, iar acesta a acceptat propunerea, conform informațiilor transmise de agenția de presă. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Grindeanu contestă argumentele desemnării și îl acuză pe Mureșan că „cu doar câteva zile înainte” ar fi făcut „campanie feroce la Bruxelles împotriva propriei țări pentru tăierea fondurilor europene”. „Este greu de înțeles ce argumente a avut șeful statului pentru a alege pe cineva ca Siegfried Vasile Mureșan (...) Trădarea nu poate face niciodată casă bună cu apărarea intereselor naționale.” Miza: reacția PSD și calendarul deciziei Grindeanu spune că a convocat o ședință a Biroului Permanent Național al PSD pentru luni, în care partidul va analiza propunerea de premier. Din informațiile disponibile în material, nu sunt precizate scenarii sau condiții concrete pe care PSD le-ar putea pune mai departe. Contextul invocat: presiune pe buget și climat pentru companii Liderul PSD afirmă că România se află într-o situație „extrem de dificilă” și pune o parte din responsabilitate pe „încăpățânarea” lui Ilie Bolojan, despre care susține că ar fi „blocat orice soluție rațională”, ceea ce ar fi amplificat nesiguranța „în rândul oamenilor și al firmelor românești”. Grindeanu susține că „sunt peste 30 de miliarde lipsă în buget”, echivalentul „aproximativ 1,5% din PIB”, și critică rezultatele politicilor de reducere a deficitului din ultimul an. În același mesaj, acesta contrastează poziția PSD cu cea a „PNL-USR”, afirmând că „lupta politică trebuie să se oprească acolo unde încep interesele legitime ale țării”. [...]
