Știri
Știri din categoria Politică
Ruptura dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan a fost alimentată de decizii fiscale și de lipsa unei majorități stabile, iar miza imediată este capacitatea României de a livra rapid măsuri credibile pentru reducerea deficitului, într-un context de presiune europeană și de piață, potrivit unei analize publicate de Adevărul.
Primul punct major de fricțiune a apărut înainte de desemnarea lui Ilie Bolojan ca premier, pe fondul discuțiilor despre menținerea cotei standard de TVA. În campanie, Nicușor Dan semnase un angajament că nu va susține majorarea TVA, iar, potrivit informațiilor apărute atunci în spațiul public, ar fi încercat să condiționeze numirea premierului de păstrarea TVA la nivelul existent.
În realitate, Guvernul Bolojan a majorat în iulie 2025 cota standard de TVA la 21%, iar premierul a justificat decizia prin presiunea deficitului excesiv și riscul de retrogradare, susținând că era „singura soluție pentru a realiza venituri rapide”. Analistul politic Ion Bogdan Lefter explică faptul că măsurile structurale (precum reforma aparatului bugetar) nu puteau produce efecte cuantificabile „în câteva zile”, în timp ce ajustările fiscale puteau fi prezentate imediat ca măsuri cu impact bugetar concret în negocierile europene și în discuțiile cu agențiile de rating.
În lectura analistului, controversa TVA a fost amplificată politic, însă decizia a avut o logică de urgență bugetară: guvernul trebuia să demonstreze rapid că poate controla deficitul. În același timp, pachetul de măsuri (majorarea TVA și unele reduceri de cheltuieli) a fost contestat de sindicate, de opoziția naționalistă și chiar de grupuri din interiorul coaliției, pe fondul costurilor sociale și politice ale consolidării fiscale.
„Guvernul avea la dispoziție foarte puțin timp pentru a demonstra că poate controla deficitul. (...) Din acest motiv au fost adoptate măsuri precum majorarea TVA și unele reduceri de cheltuieli”, a explicat Ion Bogdan Lefter.
Un al doilea episod de tensiune a fost legat de alegerile pentru Primăria Capitalei. Potrivit relatării, Nicușor Dan și-ar fi dorit un candidat agreat de el, Cătălin Drulă, și i-ar fi propus lui Ilie Bolojan ca PNL să sprijine candidatul susținut de USR. PNL a mers însă cu propriul candidat, Ciprian Ciucu, pe fondul poziției PSD, care a cerut ca partidele din coaliție să nu facă front comun împotriva lui Daniel Băluță.
În final, Ciucu a câștigat, după ce candidatura lui Drulă a fost slăbită de intrarea în cursă a unor foști aliați ai președintelui (Ana Ciceală, Vlad Gheorghe și Dan Trifu). În același context, Ludovic Orban, consilier al președintelui la acel moment, a susținut public candidatura lui Ciucu, iar Nicușor Dan l-a demis și s-a considerat trădat inclusiv de Bolojan. Totuși, Lefter minimizează impactul acestui episod și îl descrie ca parte a unei dinamici politice „firești”, nu ca dovadă a unei rupturi instituționale decisive.
Dincolo de episoadele punctuale, analistul plasează nemulțumirea președintelui în dificultatea de a se sprijini pe PNL și USR pentru o formulă stabilă de guvernare. După moțiunea de cenzură inițiată de PSD și adoptată inclusiv cu voturile AUR, o revenire a PNL și USR într-o coaliție cu PSD ar fi „foarte dificilă”, însă, în actuala configurație parlamentară, fără reunirea fostei coaliții nu există o majoritate stabilă, cu excepția unor formule care ar presupune colaborări între PSD, AUR și alte formațiuni din aceeași zonă.
În această cheie, tensiunile dintre președinte și premier se suprapun peste o problemă mai mare: un blocaj politic generalizat, în care „președintele nu are o soluție evidentă”, iar partidele nu par să aibă o ieșire clară. În plus, potrivit analizei, PSD – deși a declanșat criza prin moțiune – nu dorește să își asume guvernarea, deși „teoretic” ar putea obține sprijin parlamentar, ceea ce face situația și mai dificil de deblocat.
Recomandate
PSD condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de schimbarea politicilor economice și bugetare , după desemnarea liberalului Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, potrivit Agerpres . Secretarul general al PSD, Claudiu Manda , susține că o formulă „stabilă” de guvernare trebuie construită „în jurul PSD” și avertizează că partidul nu va accepta „aceleași politici” promovate în perioada în care Ilie Bolojan a condus guvernarea. Manda a criticat modul în care s-a ajuns la nominalizarea lui Mureșan, afirmând că acesta i-ar fi transmis președintelui Nicușor Dan că are nevoie de „timp de gândire”, deși fusese prezentat public de liderul PNL, Ilie Bolojan, drept soluție pentru funcția de premier. În acest context, liderul PSD pune sub semnul întrebării dacă a fost o propunere reală sau „o minciună politică”. Linia roșie a PSD: „aceleași politici” economice și bugetare Pe fondul unei crize politice pe care o plasează la „patru luni”, Manda afirmă că România are nevoie de stabilitate, redresare economică și de un guvern „cu puteri depline”. În mesajul său, el leagă explicit sprijinul PSD de direcția economică a viitorului executiv și respinge continuitatea politicilor actuale sub un alt premier. „PSD nu va accepta aceleași politici, împachetate diferit și prezentate românilor drept un nou început. Nu vom accepta ca românii să plătească din nou pentru decizii greșite.” Miza politică: majoritatea din Parlament și negocierile pentru guvern Manda mai susține că, deși președintele „poate alege pe cine desemnează”, nu poate schimba „realitatea politică din Parlament”, argumentând că PSD este „cel mai mare partid” și că orice formulă stabilă trebuie să țină cont de acest fapt. Totodată, el îl atacă pe Ilie Bolojan, acuzându-l că a cerut „sacrificii” și că a numit drept reforme politici care au pus presiune suplimentară pe oameni și pe economie. În final, Manda îi cere lui Siegfried Mureșan să precizeze dacă intenționează să schimbe direcția guvernării sau să continue politicile promovate de Ilie Bolojan și face o comparație între președintele Nicușor Dan și fostul șef al statului Klaus Iohannis, susținând că actualul președinte ar fi nominalizat într-un an la fel de mulți premieri liberali cât Iohannis în 10 ani. [...]
După peste patru luni fără un Guvern cu puteri depline, președintele Nicușor Dan este așteptat să facă o nouă desemnare de premier după consultările de la Cotroceni , în condițiile în care partidele au venit cu poziții divergente privind formula de guvernare și sprijinul parlamentar, potrivit Mediafax . Administrația Prezidențială a anunțat că șeful statului va susține declarații de presă la ora 17:00 , după încheierea discuțiilor, care au durat peste șase ore. Consultările au avut loc pe fondul unei crize politice care durează de 135 de zile, după demiterea prin moțiune de cenzură a Guvernului condus de Ilie Bolojan, iar Executivul a rămas între timp cu atribuții limitate. Președintele a spus anterior că „nu putem să mai așteptăm” și că va urma o desemnare, urmând să aleagă varianta cu cele mai mari șanse de a strânge o majoritate în Parlament. Ce au cerut partidele și grupurile parlamentare: majoritate, tehnocrat sau condiții de vot În consultări, PSD a transmis că este pregătit să preia guvernarea și a susținut că este îndreptățit să conducă Executivul, invocând statutul de cel mai mare grup parlamentar și rezultatul alegerilor din 2024. Sorin Grindeanu a afirmat că România are nevoie de „un Guvern stabil” și „un act de guvernare coerent”, criticând modul în care Ilie Bolojan a condus Guvernul în ultimul an. AUR a exclus susținerea unui executiv din care nu face parte, condiționând explicit votul din Parlament. „O să rezulte faptul că AUR nu votează niciun guvern din care nu face parte”, a afirmat George Simion. PNL a cerut un premier „credibil”, miniștri „competenți” și un program care să țină cont de „realitățile economiei”, iar Ilie Bolojan a indicat drept provocări majore controlul finanțelor publice și limitarea datoriei, a deficitelor. USR a reiterat o formulă în doi pași, cu două guverne minoritare succesive: mai întâi unul format din USR, PNL și UDMR, urmat ulterior de un guvern minoritar PSD, potrivit declarațiilor lui Dominic Fritz. UDMR a susținut că prioritatea este instalarea unui guvern stabil „cu drepturi depline”, deși a arătat că alegerile anticipate rămân o soluție constituțională. Kelemen Hunor a descris profilul premierului ca fiind unul cu autoritate în Guvern și capabil să dialogheze cu partidele din Parlament, avertizând că altfel proiectele nu pot trece. Grupul POT a anunțat că ar susține un guvern tehnocrat desemnat de președinte, iar grupul parlamentar Uniți pentru România și-a menținut propunerea ca Victor Ponta să fie desemnat candidat la funcția de prim-ministru. Ponta a spus că, dacă ar fi nominalizat, crede că poate face majoritate, adăugând că, dacă premierul desemnat nu trece, președintele va face o altă nominalizare. Contextul blocajului și ce urmează Criza politică a început pe 5 mai, când Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură depusă de PSD și AUR și adoptată cu 281 de voturi „pentru”, iar de atunci Executivul a funcționat cu atribuții limitate. Președintele Nicușor Dan a făcut anterior două desemnări pentru funcția de premier: Eugen Tomac (care și-a depus ulterior mandatul) și Adrian Veștea (al cărui cabinet nu a obținut voturile necesare în Parlament). În acest context, declarațiile anunțate pentru ora 17:00 sunt așteptate să indice direcția următoarei desemnări și, implicit, dacă există o formulă cu șanse reale de majoritate sau dacă negocierile riscă să prelungească perioada fără un guvern cu puteri depline. [...]
România rămâne cu un Executiv interimar de peste patru luni , iar consultările de la Cotroceni intră într-o etapă în care președintele încearcă să strângă sprijin politic pentru desemnarea unui nou premier, potrivit Agerpres . Joi, președintele Nicușor Dan a discutat cu delegația PNL, în cadrul rundelor de consultări cu partidele parlamentare. Delegația PNL a fost formată din Ilie Bolojan (președintele partidului), Dan Motreanu, Mircea Abrudean, Ciprian Ciucu, Oana Gheorghiu și Robert Sighiartău. Consultările au loc după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis de Parlament pe 5 mai, prin moțiune de cenzură. În consecință, România se află de peste patru luni în situația unui guvern interimar, ceea ce prelungește incertitudinea privind capacitatea de decizie a Executivului. Calendarul consultărilor și miza imediată Înaintea discuției cu PNL, șeful statului a avut consultări cu PSD și AUR. Pe lista întâlnirilor programate urmează: USR UDMR Grupul parlamentar al minorităților naționale Partidul S.O.S. România Partidul Oamenilor Tineri (POT) Grupul parlamentar Uniți pentru România Grupul parlamentar PACE – Întâi România parlamentarii neafiliați Miza acestor consultări este desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru, pas necesar pentru formarea unui nou guvern care să obțină votul de învestitură în Parlament. [...]
PNL anunță demararea imediată a negocierilor pentru o majoritate care să instaleze Guvernul Mureșan , după desemnarea europarlamentarului Siegfried Mureșan ca premier de către președintele Nicușor Dan , potrivit Agerpres . Mesajul vine de la premierul interimar Ilie Bolojan, care leagă miza politică a următoarelor zile de formarea rapidă a unei majorități parlamentare. Într-o postare pe Facebook, Bolojan a susținut că nominalizarea lui Mureșan oferă României „șansa de a continua pe calea corectă”, printr-o guvernare „reformistă, responsabilă și ferm proeuropeană”. El l-a descris pe premierul desemnat drept „un om politic cu viziune”, cu „anvergură europeană”, și a spus că se așteaptă ca acesta să vină în Parlament cu „o echipă puternică” și un program de guvernare care să răspundă „provocărilor perioadei următoare” și așteptărilor de reformă și modernizare. Negocieri PNL–USR–UDMR pentru majoritate Bolojan a precizat că PNL va începe „imediat” discuțiile cu USR și UDMR pentru constituirea unei majorități parlamentare care să sprijine instalarea noului Guvern. În același mesaj, liderul PNL a avertizat că, „având în vedere configurația politică actuală”, misiunea nu va fi una ușoară, dar și-a exprimat încrederea în echipa care urmează să fie formată și în capacitatea viitorului executiv de a răspunde așteptărilor publice. Context: desemnarea premierului Joi, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pentru funcția de prim-ministru pe europarlamentarul Siegfried Mureșan, care a acceptat propunerea, mai notează Agerpres. Următorul pas, conform practicii constituționale, este conturarea unei majorități și prezentarea în Parlament a echipei guvernamentale și a programului de guvernare pentru votul de învestitură. [...]
AUR anunță că nu va vota Cabinetul Mureșan, crescând riscul de blocaj la învestire și apropiind scenariul alegerilor anticipate , potrivit Agerpres . Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, susține că nominalizarea europarlamentarului Siegfried Mureșan de către președintele Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru nu schimbă poziția partidului: AUR nu va susține la vot un guvern condus de Mureșan. Dungaciu afirmă că, în aceste condiții, România este „mai aproape” de alegeri anticipate, pe care le vede drept pasul următor dacă nominalizarea eșuează. În evaluarea sa, este posibil „să nici nu se ajungă la vot în Parlament”, iar dacă procedura va ajunge totuși la vot, candidatul „nu va întruni numărul necesar” pentru învestire. Mesajul AUR: fără implicare în formarea guvernului, miză pe anticipate Purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Ștefăniță Avrămescu, a reiterat că partidul nu va vota „nicio nominalizare” care nu include sau nu implică AUR și a spus că ideea alegerilor anticipate este „tot mai vie”. Avrămescu a adăugat că AUR nu se va implica în formarea sau votarea unui guvern cu această candidatură și a calificat anticipatele drept „cele mai importante” pentru România. Context: desemnarea lui Siegfried Mureșan Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi pe Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, conform Agerpres. În acest cadru, AUR își leagă explicit poziția de refuz de perspectiva anticipatelor, pe fondul unei tensiuni politice pe care o descrie ca fiind la „maximum” și al unei „tensiuni din societate” pe care o numește „fără precedent”. Avrămescu a invocat și date din sondaje, susținând că „peste 90%” dintre respondenți ar spune că România merge într-o direcție greșită, concluzionând că actuala criză ar trebui încheiată „în cel mai scurt timp”. [...]
România are nevoie rapid de un Guvern cu puteri depline , iar nominalizarea lui Siegfried Mureșan la funcția de premier este prezentată ca o soluție de accelerare a formării executivului, pe fondul presiunii de a ieși din interimat, potrivit Agerpres . Președintele Senatului, Mircea Abrudean (PNL), a transmis că „avem nevoie rapid de un Guvern cu puteri depline” și a argumentat că Mureșan „și-a demonstrat eficiența la Bruxelles”, unde este vicepreședinte al Partidului Popular European (PPE) și al Grupului PPE din Parlamentul European, precum și negociator pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene, „de aproape 2.000 de miliarde de euro”. „Acum, această experiență trebuie pusă în slujba României”, a scris Abrudean pe Facebook. Ce a decis președintele și pe ce bază Joi, președintele României, Nicușor Dan, l-a desemnat pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, după consultările de la Palatul Cotroceni cu președinții și reprezentanții partidelor și formațiunilor politice parlamentare. Șeful statului a precizat că Mureșan a fost „prima opțiune” și că l-a ales deoarece a avut cele mai multe voturi din partea partidelor venite la consultări. De ce contează: ieșirea din interimat și miza de capacitate executivă Mesajul lui Abrudean pune accentul pe urgența instalării unui guvern cu mandat deplin, într-un moment în care deciziile executive sunt, implicit, mai greu de susținut politic în lipsa unei majorități consolidate. În același timp, argumentul central invocat pentru nominalizare este profilul european al lui Mureșan și experiența sa în negocieri la nivelul UE, inclusiv pe dosarul bugetului multianual. [...]
