Oana Țoiu: România a investit în 2025 circa 3,2% din PIB în apărare și cheltuieli conexe - Guvernul spune că bugetul pe 2026 rămâne aliniat angajamentelor NATO, inclusiv pentru infrastructură duală

România a direcționat în 2025 2,2% către investiții directe în apărare și aproape 1% către investiții conexe , iar bugetul pe 2026 este „conform cu angajamentele” asumate, inclusiv pentru infrastructura cu scop dual, potrivit Digi24 , care o citează pe ministra interimară de Externe, Oana Țoiu , cu o zi înainte de summitul NATO de la Ankara . Miza economică invocată de oficial este că majorarea cheltuielilor de apărare ar trebui să se vadă și în proiecte cu efect imediat în economie. Țoiu a spus că investițiile din 2025 – 2,2% direct în apărare și aproape 1% conex – se înscriu în angajamentul comun al aliaților de a ajunge „pe parcursul anilor” la un total de 5%. În același timp, ea a indicat că alocarea bugetară pentru 2026 rămâne aliniată acestor ținte și include componenta de infrastructură cu utilizare duală (civilă și militară). Un exemplu dat de ministra interimară este semnarea, săptămâna trecută, a unui nou contract „prin SAFE” pentru încă un tronson al autostrăzii A8, pe care îl leagă de ideea că investițiile suplimentare în apărare pot avea efecte economice rapide și vizibile pentru populație. Ce urmărește România la summit, dincolo de bugete În declarațiile citate, Țoiu a descris mandatul României – stabilit în ultima ședință CSAT – ca fiind axat pe consolidarea descurajării și apărării aliate pe flancul estic și la Marea Neagră și pe poziționarea României ca „furnizor de securitate” în regiune și în relația transatlantică. Pe agenda de securitate, oficialul a menționat și integrarea recentă a radarului Merops din SUA în sistemul de apărare antiaeriană, precum și discuții despre extinderea infrastructurii existente, inclusiv la Baza militară Kogălniceanu. În zona maritimă, Țoiu a invocat un exercițiu din iunie (EP MCM Dive, denumire tehnică) legat de creșterea capacității de deminare și de răspuns aliat la riscuri precum dronele maritime, menționând și contribuția Canadei cu o echipă de ofițeri militari. Context: presiunea pentru creșterea cheltuielilor și efectul în economie Mesajul central al Bucureștiului, așa cum reiese din declarațiile Oanei Țoiu, este că România vine la summit cu un „bilanț bun” pe cheltuieli și cu o justificare internă: investițiile în apărare ar trebui să fie corelate cu proiecte care produc efecte economice imediate, în special prin infrastructură cu scop dual. În perioada următoare, discuțiile din NATO vor urmări parcursul îndeplinirii angajamentelor asumate la summitul de la Haga, inclusiv ținta de 5% menționată de ministră. [...]