Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul aprobă primirea a 1,1 milioane de doze de vaccin din rezervele UE, o măsură menită să reducă pierderile economice din zootehnie și să ajute la reluarea comerțului cu animale vii, potrivit Mediafax. Premierul Luca Niculescu a spus că decizia vizează sprijinirea crescătorilor de ovine și caprine afectați de bolile care au generat restricții și costuri în sector.
Donația, venită din rezervele strategice ale Uniunii Europene, include vaccinuri împotriva pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine și caprine. Niculescu a precizat că demersul a fost făcut de Comisia Europeană după o solicitare a autorităților române.
Primele 300.000 de doze au ajuns deja în România, iar livrările urmează să continue. Campania de vaccinare de urgență va fi organizată la nivel național de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), conform declarațiilor premierului.
Șeful Guvernului a legat direct apariția focarelor de boală de pierderile financiare ale fermierilor și de blocaje comerciale, arătând că vânzările către piețele externe sunt afectate atunci când apar astfel de episoade.
În prezent, circulația ovinelor și caprinelor vii către alte state din Uniunea Europeană și către state terțe este restricționată până la finalul acestui an, „în contextul epidemiologic actual”, a mai spus Niculescu. În această logică, vaccinarea ar trebui să permită intervenții mai rapide pentru limitarea răspândirii bolilor și, ulterior, crearea condițiilor pentru reluarea comerțului „în siguranță”.
„Trebuie să fim alături de crescătorii de animale, pentru că protejându-i pe ei sprijinim acest sector care este extrem de important pentru România.”
Guvernul va urmări ca măsurile anunțate să fie puse în aplicare „cât mai repede”, cu respectarea cerințelor sanitar-veterinare, potrivit aceleiași surse.
Recomandate
USR acuză o „conducere din umbră” a noului Guvern, cu potențiale efecte asupra continuității reformelor , după ce președintele partidului, Dominic Fritz , a susținut la RFI că „premierul real este Sorin Grindeanu ”, iar autoritatea premierului Luca Niculescu „este mică din prima zi”, potrivit Mediafax . Fritz a explicat că USR a votat împotriva Guvernului condus de Luca Niculescu, invocând felul în care au decurs discursurile din Parlament: în timp ce intervenția premierului ar fi fost acoperită de „o mare gălăgie în sală”, liderul PSD Sorin Grindeanu ar fi venit ulterior „și a dat el de fapt linii”, inclusiv „teme” și „termene”, comportându-se „ca liderul acestui Guvern”, conform declarațiilor citate. Miza: cine controlează decizia și ce se întâmplă cu reformele În lectura liderului USR, configurația de putere din noul Executiv ar putea influența direct soarta reformelor începute de fostul Guvern Bolojan. Fritz a descris două direcții posibile: unele reforme nepopulare, contestate anterior de PSD, ar putea fi păstrate „tocmai pentru că nu sunt bani” și pentru că au fost motivate de „disciplină bugetară”; o altă categorie de reforme ar urma să fie „date înapoi” (rollback), în special cele care „ating direct interesele rețelelor mafiote în jurul PSD”, caz în care USR spune că va urmări atent deciziile noului cabinet. Schimb de replici cu Grindeanu și avertisment privind atacuri la adresa foștilor miniștri USR Fritz a reacționat și la o declarație a lui Sorin Grindeanu făcută marți în Parlament despre USR, în care liderul PSD a afirmat: „Ați venit la guvernare cu discursuri de reformă, independență. Plecați cu un lider condamnat și cu agenda publică plină de ură și istericale”. În răspunsul său, Fritz a spus că este „o aberație” ideea că ar fi condamnat și a susținut că „singurul condamnat” aflat „în Guvernul României și într-o funcție înaltă” ar fi „domnul Neacșu, noul ministru de Interne”. Totodată, liderul USR a afirmat că se așteaptă ca foștii miniștri USR să devină „o țintă masivă” a unei „campanii de dezinformare”, pe fondul unei presupuse agende de „răzbunare” pentru reformele promovate de USR. [...]
Învestirea Guvernului Luca Niculescu este prezentată de presa rusă ca o ieșire din criza politică ce amenința stabilitatea economică și accesul la bani europeni , potrivit Știrile Pro TV , care redă un material al agenției TASS, preluat de News.ro. Parlamentul l-a învestit pe Luca Niculescu (55 de ani) pe 20 octombrie 2026, cu 280 de voturi pentru programul și componența cabinetului, peste pragul necesar de 233. TASS notează că Niculescu, neafiliat politic, a fost al patrulea candidat propus de președintele Nicușor Dan, după eșecuri repetate de a forma o majoritate. Miza economică: deficit, rating și fonduri UE În relatarea TASS, criza politică începută în aprilie 2026 este legată direct de tensiuni generate de măsuri de austeritate și de riscuri economice. Agenția amintește că Ilie Bolojan a avertizat, înainte ca guvernul său să fie demis prin moțiune de cenzură, că o demisie ar putea provoca „haos economic” și ar crea riscul pierderii a aproape 30 de miliarde de euro din fondurile UE promise prin PNRR . În același context, materialul menționează: deficit bugetar de 7,9% din PIB în 2025 și o țintă de 7,6% în 2026 , față de limita de 3% din regulile fiscale europene; pierderea a peste 500 de milioane de euro din fonduri UE, pusă pe seama reformelor eșuate în anii anteriori; faptul că, la începutul lui 2027, agențiile de rating urmau să reevalueze România, existând riscul pierderii statutului de destinație cu potențial ridicat pentru investiții. Cum descrie TASS noua majoritate și agenda de guvernare TASS îl descrie pe Niculescu drept un „tehnocrat clar și sistematic”, cu o orientare prooccidentală. În plan politic, agenția consemnează că PSD și UDMR și-au exprimat sprijinul, iar PSD ar fi primit 11 din cele 17 portofolii ministeriale. PNL, potrivit materialului, a anunțat că va vota cabinetul în contextul situației din țară, dar fără să intre la guvernare alături de PSD. Președintele AUR, George Simion, este citat cu eticheta de „marionetă” la adresa lui Niculescu. Programul prezentat pe 15 octombrie include, între altele, relansarea creșterii economice, indexarea pensiilor în 2027, reluarea discuțiilor despre legea salarizării unitare, modernizarea infrastructurii militare la standarde NATO și reforme în sănătate, inclusiv reorganizarea spitalelor pentru eficiență. Context: de la destrămarea coaliției la votul de învestitură TASS reia cronologia crizei: coaliția formată după alegerile din 2024 (PNL, PSD, USR, UDMR și independenți) s-a rupt în aprilie 2026, după ce PSD a retras sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan, invocând măsuri de austeritate și „lipsa unui dialog real între parteneri”. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai 2026 prin moțiune de cenzură, cu 281 de voturi pentru. În lunile următoare, Parlamentul a respins mai multe propuneri de premier (Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan), înainte ca Nicușor Dan să revină cu nominalizarea lui Luca Niculescu la începutul lui octombrie. Pentru detalii despre votul din Parlament și procedura de învestire, Știrile Pro TV trimite și la materialul despre momentul în care parlamentarii „au votat în favoarea programului” noului cabinet: Știrile Pro TV . [...]
Președintele Nicușor Dan a cerut noului guvern să echilibreze obligațiile financiare cu așteptările publice , după o perioadă de cinci luni și jumătate fără un executiv cu puteri depline, potrivit Biziday . Mesajul vine după depunerea jurământului de către noul prim-ministru și miniștri, la Palatul Cotroceni, și pune accent pe presiunea deciziilor economice care urmează. În discurs, șeful statului a mulțumit fostului premier Ilie Bolojan și cabinetului său, afirmând că, deși România nu a avut un guvern cu puteri depline, „România a funcționat, totuși”. În acest interval, Dan a enumerat dosare care au mers înainte: închiderea PNRR , capitole de negociere pentru OCDE, derularea SAFE și evaluări din partea agențiilor de rating. În același context, președintele a spus că „este un semn de maturitate pentru democrație faptul că partidele au colaborat” în lunile de instabilitate politică și le-a mulțumit lui Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan pentru încercările de a forma guvernul. Miza economică: constrângeri bugetare versus reforme Nicușor Dan a indicat explicit tensiunea care va defini mandatul noului executiv: România are „obligațiile financiare” asumate pentru a-și proteja evoluția economică viitoare, dar și „așteptări pe care românii le au”, iar guvernul trebuie să găsească „bunul echilibru între constrângeri și așteptări”. Președintele a adăugat că există și „așteptarea pentru reforme”, care „trebuie îndeplinite sau măcar începute”. Noul guvern și semnalul pe digitalizare Președintele l-a felicitat pe Luca Niculescu pentru formarea rapidă a echipei și obținerea voturilor majorității parlamentare, apreciind că va avea nevoie de aceste abilități în relația cu Parlamentul, unde „o să fie mai greu decât a fost acum”. Totodată, Dan a salutat existența unui portofoliu dedicat Digitalizării și Inteligenței Artificiale, argumentând că România trebuie să „privească înainte economic” și să se conecteze la zonele în care se joacă economia globală. Reacții: mulțumiri pentru sprijinul politic și mesaj de la Comisia Europeană După ceremonie, Luca Niculescu a mulțumit PSD pentru intrarea la guvernare și partidelor care au votat învestirea, afirmând: „Vă asigur că vom face tot ce este mai bine pentru ca această țară să-și arate adevăratul potențial”. Separat, Ursula von der Leyen , președinta Comisiei Europene, l-a felicitat pe Niculescu într-un mesaj publicat pe rețeaua X, indicând ca priorități crearea de oportunități pentru oameni și companii și consolidarea securității pe Flancul Estic, cu mesajul că „nu avem timp de pierdut”. [...]
CSAT a evaluat măsuri de întărire a reacției pentru protejarea apelor teritoriale și a infrastructurii critice maritime , în contextul incidentelor de la Marea Neagră, potrivit Agerpres , care citează Administrația Prezidențială după încheierea ședinței de joi. Reuniunea a fost prima ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării la care au participat premierul Luca Niculescu și noii miniștri ai Cabinetului, element care indică intrarea noii echipe guvernamentale în circuitul deciziilor de securitate națională. Marea Neagră, în centrul agendei Conform Administrației Prezidențiale, membrii CSAT au analizat implicațiile de securitate generate de incidentele de la Marea Neagră și au evaluat măsuri de consolidare a capacității de reacție, cu obiectivul de a proteja apele teritoriale ale României și infrastructura critică maritimă. Pe agenda ședinței au fost discutate și „alte tematici de actualitate” din domeniul securității naționale, fără ca detalii suplimentare să fie făcute publice în informarea citată. Context: întâlnire la nivel militar UE înaintea ședinței Tot joi, înainte de ședința CSAT, Nicușor Dan s-a întâlnit cu președintele Comitetului Militar al Uniunii Europene , Sean Clancy, mai notează informarea. [...]
România și Bulgaria discută coordonare cu Turcia pentru securitatea navigației în Marea Neagră , un subiect cu impact direct asupra rutelor maritime și a conectivității regionale, potrivit News . Premierul Luca Niculescu a avut miercuri o convorbire telefonică cu prim-ministrul Bulgariei, Rumen Radev, pe tema consolidării coordonării dintre cele două state în cadrul Parteneriatului strategic . Discuția a vizat „provocările actuale” legate de securitate și conectivitate în regiunea Mării Negre, în contextul unei situații care „se deteriorează din ce în ce mai mult”, conform mesajului publicat de Niculescu pe platforma X. De ce contează: securitatea navigației și conectivitatea regională În mesajul său, șeful Executivului a indicat explicit necesitatea unui format de cooperare care să includă și Turcia, pentru a reduce riscurile asupra navigației în Marea Neagră. „Trebuie să colaborăm între noi şi cu Turcia pentru a asigura securitatea navigaţiei în Marea Neagră.” Niculescu a mai spus că a salutat „recente inițiative” ale președintelui României, Nicușor Dan, de a atrage atenția aliaților NATO asupra evoluțiilor din zonă. Ce urmează Cei doi premieri au convenit să se întâlnească „în viitorul apropiat”, pentru continuarea dialogului și a coordonării, fără ca în acest stadiu să fie anunțate măsuri concrete sau un calendar. [...]
Schimbarea de guvern mută presiunea pe bugetul pe 2027 și pe rectificare , în condițiile în care noul Executiv condus de Luca Niculescu a fost deja învestit, iar fostul premier Ilie Bolojan își încheie mandatul cu un mesaj centrat pe „respectul pentru banul public”, potrivit Adevărul . Bolojan a transmis, într-o postare pe Facebook, că a încercat să guverneze „fără minciună”, „cu respect pentru banul public și pentru cetățeni” și că, deși mandatul său s-a încheiat, „responsabilitatea față de România” rămâne. El le-a mulțumit colegilor și românilor „pentru înțelegerea de care au dat dovadă în fața dificultăților din perioada guvernării” și a spus că a încercat „să fac tot ce a fost omenește posibil pentru țara noastră”. În paralel, fosta ministră a Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu , a afirmat că a fost „un an și 4 luni pline, cu enorm de multe proiecte lansate și cu reforme deblocate”, tot într-un mesaj publicat pe Facebook. Ea a adăugat că activitatea sa „continuă într-o nouă etapă” și că „mai sunt numeroase lucruri de îndreptat” pentru protejarea drepturilor cetățenilor și asigurarea unor condiții de viață „demne” în România. Ce urmează pentru noul Executiv: buget, rectificare și urgențe acumulate Mesajele vin după ce Parlamentul a învestit, marți, noul Guvern condus de Luca Niculescu, cu 280 de voturi pentru și 58 împotrivă, susținut de PSD, PNL, UDMR și alți parlamentari, mai notează publicația. Criza politică a durat aproape șase luni și au existat trei încercări eșuate de formare a unui guvern. Într-un context separat relatat de Digi24, Niculescu a indicat drept priorități urgente rectificarea bugetară, elaborarea bugetului pentru 2027 și pregătirea pentru sezonul rece — teme care, prin definiție, au impact direct asupra cheltuielilor publice și asupra calendarului administrativ din finalul de an. Pentru detalii despre votul de învestitură, Adevărul trimite la articolul despre Guvernul Luca Niculescu . [...]
