Știri
Știri din categoria Politică

Amendamentele votate în Senat la legea decarbonizării riscă să blocheze integral plățile din PNRR, avertizează ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, într-o reacție citată de Antena 3. Miza, potrivit ministrului, este ca modificările să fie interpretate de Comisia Europeană drept „reversibilitate” a unei reforme deja îndeplinite și finanțate, ceea ce ar opri depunerea viitoarelor cereri de plată.
Pîslaru spune că amendamentele adoptate marți în Senat la legislația privind decarbonizarea ar putea duce la „blocarea totală” a PNRR și la pierderea „a miliarde de euro” din fonduri europene, dacă vor trece și de votul final al Parlamentului și vor deveni lege.
„Atenție: Decizie extrem de periculoasă astăzi în Senat. Riscăm blocarea totală a PNRR și pierderea de miliarde de euro din fonduri europene.”
Ministrul diferențiază între riscul unor penalități punctuale și riscul structural al blocării PNRR. El afirmă că, dincolo de posibile penalități pe „Jalonul 119a” (din Cererea de Plată nr. 6), problema majoră ar fi declanșarea „reversibilității” pe „Jalonul 114”, care include legislația privind decarbonizarea și care, potrivit lui, a fost deja considerat îndeplinit de Comisia Europeană la Cererea de Plată nr. 2, pe baza căreia România a primit deja fonduri.
În explicația sa, „reversibilitatea” este termenul folosit în regulamentul european pentru situația în care o reformă considerată îndeplinită este anulată sau modificată în sens contrar, ceea ce ar încălca principiul ireversibilității reformelor prevăzut de Regulamentul (UE) 2021/241 (Mecanismul de Redresare și Reziliență).
Pîslaru susține că o constatare de „reversibilitate” ar avea efecte imediate asupra fluxului de finanțare, prin oprirea depunerii de noi cereri de plată.
„Reversibilitatea oprește definitiv depunerea de noi cereri de plată!”
Concret, el afirmă că România nu ar mai putea depune nici Cererea de Plată nr. 5 (despre care spune că era pregătită pentru depunere după publicarea noului CID), iar Cererea finală, nr. 6, ar fi, la rândul ei, blocată.
Ministrul mai avertizează asupra unor consecințe în lanț, de la evaluări negative ale agențiilor de rating și pierderea credibilității, până la blocarea finanțărilor pentru proiecte publice precum spitale, școli și infrastructură.
În același context, Sorin Grindeanu a anunțat că PSD va depune la Senat un proiect de lege potrivit căruia nu se va mai putea opri nicio capacitate de energie pe cărbune dacă nu este înlocuită cu altceva.
Premierul Ilie Bolojan a criticat proiectul prezentat de Grindeanu, afirmând că măsura ar putea duce la pierderea unor sume mari din PNRR, deoarece ar declanșa clauza de ireversibilitate.
Ce urmează, potrivit avertismentului lui Pîslaru, depinde de votul final din Parlament: dacă amendamentele rămân în forma adoptată de Senat și devin lege, România riscă să intre într-un blocaj de finanțare pe PNRR, cu efecte directe asupra investițiilor publice.
Recomandate

PNL și USR spun că au finalizat, la nivel de grupuri parlamentare, proiectul de reducere a numărului de parlamentari , iar inițiativa urmează să fie prezentată „în perioada următoare”, potrivit Antena 3 . Miza este una de reglementare: dacă proiectul intră în procedură legislativă, poate redeschide discuția despre arhitectura Parlamentului și despre capacitatea actualei majorități de a împinge reforme instituționale. Ilie Bolojan , președintele PNL, a declarat vineri seara, într-o conferință de presă la Sibiu, că propunerea este „practic definitivată” de grupurile parlamentare ale PNL și USR și că prezentarea ar trebui făcută de parlamentarii care au lucrat la text. „Vom face această propunere (...). Practic, este definitivată de către grupurile USR și PNL și mi se pare de bun-simț să o prezinte colegii care au lucrat la acest proiect.” Fără cifre și fără calendar, deocamdată Întrebat când va fi prezentată inițiativa și cu cât ar urma să fie redus numărul parlamentarilor, Bolojan nu a avansat nici o cifră și nici un calendar precis, conform informațiilor transmise de Agerpres și preluate de Antena 3. De ce spune Bolojan că „nu mai există constrângeri” Liderul PNL a explicat că, în perioada în care a condus Guvernul, reducerea numărului de parlamentari nu a putut fi promovată din cauza lipsei unui acord între partidele din coaliție, menționând că același blocaj a existat și pe tema reorganizării administrative . „Nu a fost un acord nici pe reducerea numărului de parlamentari, nici pe reorganizarea administrativă. Aceasta este realitatea. Acum nu mai avem niciun fel de constrângere și vom propune reducerea numărului de parlamentari, o formulă cât se poate de serioasă.” Următorul subiect: reorganizarea administrativ-teritorială Bolojan a mai spus că PNL va pregăti și o propunere privind reorganizarea administrativ-teritorială, cu accent pe fundamentare în „soluții concrete”, nu pe simple anunțuri politice. În acest punct, articolul nu oferă detalii despre conținutul reformei sau despre un calendar de prezentare. [...]

PSD ia în calcul reducerea taxării muncii, dar o leagă de ținta de deficit pe 2027 , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile lui Sorin Grindeanu despre discuțiile interne privind salariul minim și impozitarea veniturilor mici, în contextul pregătirii bugetului de anul viitor. Liderul PSD a spus că detaliile despre salariul minim și impozitare vor fi prezentate odată cu discuțiile pe buget, după consultări cu Ministerul Finanțelor. În același timp, Grindeanu a confirmat că reducerea taxării pe muncă este una dintre soluțiile analizate de partid. „Evident, una dintre soluții este reducerea taxării pe muncă. Evident că luăm în calcul și așa ceva, ca linie directoare.” Ce variantă fiscală este discutată în PSD Conform informațiilor obținute anterior de Digi24 din surse politice, social-democrații analizează o formulă care ar include: eliminarea impozitului pe venit pentru salariul minim; aplicarea unor cote diferențiate pentru veniturile brute de până la 6.000 de lei, cu o creștere graduală a impozitului până la nivelul actual de 10%. Propunerea nu este, deocamdată, adoptată, iar Grindeanu a evitat să avanseze un calendar sau parametri finali înainte de negocierile pe buget. Legătura cu impozitul progresiv și argumentul consumului Întrebat dacă reducerea impozitării salariilor mici ar putea fi un prim pas spre impozitul progresiv (susținut de PSD de mai mult timp), Grindeanu a spus că nu ar face automat această legătură și a invocat practicile din Uniunea Europeană. Totodată, el a argumentat că o reducere a taxării veniturilor mici ar putea susține consumul, în condițiile în care România ar fi traversat, potrivit afirmațiilor sale, aproximativ 12 luni de scădere accentuată a consumului și o evoluție nefavorabilă a indicatorilor macroeconomici. Condiția-cheie: deficitul bugetar și datele așteptate de la Finanțe Pe tema impactului bugetar al unei eventuale reduceri de taxe, Grindeanu a insistat că discuția trebuie purtată în negocierile pentru buget și că ținta de deficit pentru 2027 este „nenegociabilă”. El a mai anunțat că așteaptă, la jumătatea săptămânii viitoare, un raport al ministrului Finanțelor privind situația bugetară la finalul lunii octombrie, înaintea rectificării bugetare programate pentru sfârșitul lunii noiembrie. În același context, Grindeanu și-a exprimat îngrijorarea legată de PNRR , afirmând că, dintr-o sumă de 6,4 miliarde de euro, „cam cu jumătate” ar putea fi în pericol, potrivit discuțiilor pe care spune că le-a avut cu ministrul Fondurilor Europene. [...]

Noua împărțire a prefecților consolidează controlul politic asupra administrației locale , prin numiri care mută rapid influența dinspre PNL și USR către apropiați ai președintelui Nicușor Dan și către PSD, potrivit Digi24 . Schimbările au venit odată cu instalarea noului Executiv și vizează prefecturile din țară, unde erau în funcție reprezentanți ai PNL sau USR. În logica administrativă, prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu și are rol în verificarea legalității actelor autorităților locale, ceea ce face ca rotația politică la acest nivel să aibă efect direct asupra relației dintre centru și județe. București: numire cu legături directe cu președintele Un exemplu indicat de publicație este Bucureștiul, unde Guvernul a numit vineri, 20 noiembrie, un nou prefect: Marius Gheorghe. Digi24 notează că acesta este colaborator al președintelui și donator în campaniile electorale. Conform aceleiași surse, Marius Gheorghe lucrează în publicitate și media și s-a numărat printre donatorii lui Nicușor Dan pentru campania electorală din 2020, când acesta a câștigat mandatul de primar general. Digi24 mai arată că a fost alături de Nicușor Dan și în campania pentru Primărie din 2024, fiind prezent în spatele acestuia la anunțarea rezultatelor. PMP și PSD își extind prezența în prefecturi și subprefecturi Dincolo de Capitală, numirile au adus în funcții mai mulți membri ai PMP, partidul lui Eugen Tomac, consilier prezidențial, menționează Digi24. Printre exemplele enumerate: Gheorghe Ialomițianu, vicepreședinte PMP și lider al filialei Brașov, numit subprefect al județului Brașov; Adrian-Mihăiță Todoran, vicepreședinte PMP și lider al filialei Maramureș, numit subprefect al județului Maramureș; Cătălina Bozianu, președinta PMP, numită prefect al județului Prahova. În paralel, mai multe funcții de prefect au revenit unor foști parlamentari sau lideri locali ai PSD, potrivit listei prezentate de Digi24, între care: Alexandru Cordoș, fost senator PSD, desemnat prefect de Cluj; Decebal Făgădău, fost primar al Constanței, numit prefect; Valentin Ivancea, fost președinte al Consiliului Județean, numit prefect la Bacău; Eduard Popica, fost deputat PSD, numit prefect la Vaslui; Dan-Constantin Șlincu, fost parlamentar PSD, numit prefect la Botoșani. De ce contează: efecte operaționale în teritoriu Miza acestor schimbări nu este doar una de personal, ci de funcționare a administrației: prefecturile sunt veriga prin care Guvernul își exercită autoritatea în județe, iar schimbarea rapidă a titularilor poate reconfigura modul în care sunt gestionate relațiile cu primăriile și consiliile județene, inclusiv în chestiuni de legalitate administrativă și coordonare instituțională. Digi24 leagă noua configurație de instalarea noului Executiv și de înlocuirea reprezentanților care erau în funcție din partea PNL sau USR; articolul nu oferă, însă, o listă completă a tuturor județelor sau un calendar al următoarelor numiri. [...]

Theresa May avertizează că reluarea discuției despre aderarea la UE ar bloca administrația britanică , susținând că redeschiderea negocierilor ar consuma timp și resurse „la toate nivelurile”, potrivit G4Media . Fostul premier cere clasei politice să accepte rezultatul referendumului din 2016 și să nu revină asupra deciziei de ieșire din Uniunea Europeană. Într-un interviu acordat BBC, May a respins explicit ideea revenirii Regatului Unit în UE și a insistat că subiectul ar trebui închis politic. „Oamenii au votat pentru Brexit. Brexitul s-a încheiat. Acceptați Brexitul și mergeți mai departe.” Contextul: summitul de la Bruxelles și poziția lui Andy Burnham Declarațiile vin după un summit desfășurat vineri la Bruxelles, unde Andy Burnham și lideri europeni au anunțat acorduri privind comerțul cu produse alimentare și mobilitatea tinerilor, conform aceleiași surse. Burnham a spus că și-ar dori ca Marea Britanie să revină în UE „în timpul vieții sale”, dar nu și-a asumat un angajament ca un eventual guvern condus de el să urmărească aderarea. La reuniune, el a propus inițierea unui „proces informal de schimb de idei” despre viitoarea relație dintre Regatul Unit și UE, fără a pune explicit revenirea în blocul comunitar pe agenda discuțiilor. Miza operațională invocată de May: „timp și resurse” consumate de renegociere May a argumentat că repornirea unei discuții despre aderare ar avea un cost administrativ major, prin mobilizarea aparatului guvernamental de la vârful executivului până la funcționarii publici, ceea ce ar putea deturna atenția de la alte priorități. Fosta șefă a guvernului l-a acuzat, totodată, pe Burnham că ar trata cu superioritate alegătorii care au votat pentru ieșirea din UE în 2016. „Vrea să îi mângâi pe cap și să le spună: «Știți ceva? Vă amintiți de acel vot? Ei bine, ați greșit, nu-i așa? Așa că mai încercați o dată și dați răspunsul corect».” Un detaliu de context: May a susținut rămânerea în UE în 2016 Deși a susținut menținerea Marii Britanii în Uniunea Europeană la referendumul din 2016, Theresa May a devenit prim-ministru după vot și a promis că va respecta rezultatul. Mandatul ei a fost marcat de dificultăți în obținerea aprobării Parlamentului pentru acordul privind Brexitul, iar după respingeri repetate ale documentului, May a demisionat în 2019. [...]

Reiterarea publică a apropierii lui Trump de Putin reaprinde tensiunile politice la Washington , într-un moment în care o parte a Congresului cere o linie mai dură față de Rusia, pe fondul războiului din Ucraina , potrivit G4Media . Donald Trump l-a numit din nou „prieten” pe președintele rus Vladimir Putin, într-o postare pe Truth Social, unde a publicat o fotografie în care cei doi își strâng mâna, însoțită de mesajul „Prietenul meu”. Postarea vine după un summit desfășurat în această săptămână în China, unde Trump l-a salutat călduros pe Putin și s-a referit la el în termeni similari, ceea ce a atras critici atât din partea democraților, cât și din partea unor republicani. Critici din Congres: acuzații și apeluri la fermitate Liderul democraților din Senat, Chuck Schumer , l-a acuzat pe Putin de răpirea a zeci de mii de copii, de uciderea a zeci de mii de civili și de deținerea pe nedrept a unor cetățeni americani. Schumer a comentat pe platforma X: „Donald Trump îl consideră un prieten.” Din tabăra republicană, senatorul Rick Scott (Florida) l-a descris pe Putin drept o „brută”. Tot înaintea summitului, senatorul republican Jim Banks (Indiana) a avertizat că Rusia și China „nu ne sunt prieteni” și a pledat pentru o atitudine fermă față de ambele țări. Mesajul lui Trump: relație „fantastică”, dar fără a vorbi „în numele Americii” Într-o conferință de presă susținută vineri la Casa Albă, Trump a lăudat din nou relațiile sale cu Putin, în pofida războiului pe care Rusia îl poartă împotriva Ucrainei de aproape cinci ani. „Am relații fantastice cu Putin”, a declarat el. Întrebat dacă Putin este și prietenul Statelor Unite, Trump a evitat un răspuns direct: „Nu pot vorbi în numele Americii.” Din informațiile prezentate de G4Media, nu rezultă dacă administrația americană a anunțat vreo schimbare de politică externă ca urmare a acestor declarații, însă reacțiile din Congres indică o presiune politică internă în creștere pe tema relației cu Rusia. [...]

USR cere măsuri legislative, nu „grupuri de lucru”, pentru restricționarea țigărilor electronice în spații închise , după ce PSD ar fi votat împotriva unei astfel de propuneri în Parlament, invocând impactul bugetar al industriei. Disputa, cu țintă directă în ministrul Sănătății Alexandru Rogobete , este relatată de Mediafax . Vicepreședinta USR Diana Buzoianu îl critică pe Rogobete pentru că ar fi ales comunicarea publică și convocarea unui „grup de lucru” în locul susținerii unor proiecte legislative deja existente. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Buzoianu afirmă că a aflat despre un clip al ministrului în care acesta spune că țigările electronice sunt „rele rău pentru sănătate” și că va înființa un grup de lucru pe subiect. În același mesaj, Buzoianu leagă creșterea utilizării țigărilor electronice de perioada de după interzicerea fumatului în spații închise, despre care spune că a fost un moment în care „cei mai mulți români s-au lăsat de fumat”, înainte ca o parte dintre consumatori să migreze către alternative. Miza: reglementarea utilizării în spații închise și votul din Parlament Punctul central al criticilor este votul PSD în Parlament la o propunere de interzicere a utilizării țigărilor electronice în spațiile închise. Potrivit mesajului Dianei Buzoianu, PSD ar fi votat „împotrivă”, iar inițiativa „a picat la vot”. Buzoianu susține că argumentul invocat ar fi fost unul legat de venituri bugetare: „Știți cum a votat PSD propunerea de a interzice țigările electronice în spații închise? Împotrivă. Și a picat la vot. Cu argumentul cinic că industria lor aduce prea mulți bani la buget. Spus argumentul oficial, în Parlament”. Pe acest fond, lidera USR acuză social-democrații de „lobby” pentru industria țigărilor electronice și îi cere ministrului să susțină proiectele legislative existente, în locul demersurilor pe care le consideră de imagine. Ce a anunțat ministrul Sănătății Reacția vine după ce, vineri, ministrul Sănătății Alexandru Rogobete a anunțat că instituția „a luat în vizor” fenomenul „vape-urilor ieftine” și că a convocat un grup de lucru. Scopul, potrivit informațiilor din articol, este analizarea legislației privind comercializarea țigărilor electronice și stabilirea unor măsuri pentru eficientizarea controalelor. Din informațiile disponibile în material nu reiese un calendar pentru concluziile grupului de lucru sau pentru eventuale modificări legislative, dincolo de intenția de analiză și de întărire a controalelor. [...]