Știri
Știri din categoria Politică
Amendamentele votate în Senat la legea decarbonizării riscă să blocheze integral plățile din PNRR, avertizează ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, într-o reacție citată de Antena 3. Miza, potrivit ministrului, este ca modificările să fie interpretate de Comisia Europeană drept „reversibilitate” a unei reforme deja îndeplinite și finanțate, ceea ce ar opri depunerea viitoarelor cereri de plată.
Pîslaru spune că amendamentele adoptate marți în Senat la legislația privind decarbonizarea ar putea duce la „blocarea totală” a PNRR și la pierderea „a miliarde de euro” din fonduri europene, dacă vor trece și de votul final al Parlamentului și vor deveni lege.
„Atenție: Decizie extrem de periculoasă astăzi în Senat. Riscăm blocarea totală a PNRR și pierderea de miliarde de euro din fonduri europene.”
Ministrul diferențiază între riscul unor penalități punctuale și riscul structural al blocării PNRR. El afirmă că, dincolo de posibile penalități pe „Jalonul 119a” (din Cererea de Plată nr. 6), problema majoră ar fi declanșarea „reversibilității” pe „Jalonul 114”, care include legislația privind decarbonizarea și care, potrivit lui, a fost deja considerat îndeplinit de Comisia Europeană la Cererea de Plată nr. 2, pe baza căreia România a primit deja fonduri.
În explicația sa, „reversibilitatea” este termenul folosit în regulamentul european pentru situația în care o reformă considerată îndeplinită este anulată sau modificată în sens contrar, ceea ce ar încălca principiul ireversibilității reformelor prevăzut de Regulamentul (UE) 2021/241 (Mecanismul de Redresare și Reziliență).
Pîslaru susține că o constatare de „reversibilitate” ar avea efecte imediate asupra fluxului de finanțare, prin oprirea depunerii de noi cereri de plată.
„Reversibilitatea oprește definitiv depunerea de noi cereri de plată!”
Concret, el afirmă că România nu ar mai putea depune nici Cererea de Plată nr. 5 (despre care spune că era pregătită pentru depunere după publicarea noului CID), iar Cererea finală, nr. 6, ar fi, la rândul ei, blocată.
Ministrul mai avertizează asupra unor consecințe în lanț, de la evaluări negative ale agențiilor de rating și pierderea credibilității, până la blocarea finanțărilor pentru proiecte publice precum spitale, școli și infrastructură.
În același context, Sorin Grindeanu a anunțat că PSD va depune la Senat un proiect de lege potrivit căruia nu se va mai putea opri nicio capacitate de energie pe cărbune dacă nu este înlocuită cu altceva.
Premierul Ilie Bolojan a criticat proiectul prezentat de Grindeanu, afirmând că măsura ar putea duce la pierderea unor sume mari din PNRR, deoarece ar declanșa clauza de ireversibilitate.
Ce urmează, potrivit avertismentului lui Pîslaru, depinde de votul final din Parlament: dacă amendamentele rămân în forma adoptată de Senat și devin lege, România riscă să intre într-un blocaj de finanțare pe PNRR, cu efecte directe asupra investițiilor publice.
Recomandate
Căderea Guvernului Mureșan deschide opțiunea anticipatelor și pune presiune pe o nominalizare rapidă , iar miza imediată este reducerea incertitudinii politice într-un moment în care costurile de finanțare ale statului cresc, potrivit Mediafax . Premierul interimar Ilie Bolojan a spus la Digi24 că respingerea în Parlament a cabinetului propus de Siegfried Mureșan nu este „un eșec”, ci finalizarea unei proceduri care, prin repetare, poate duce constituțional la alegeri anticipate. Bolojan a argumentat că, odată ce două propuneri de guvern au ajuns în Parlament și au fost respinse, „se pot organiza alegeri anticipate”, ceea ce ar limita posibilitatea de a prelungi „starea de incertitudine” prin amânarea unei noi nominalizări de premier. „Pârghia” președintelui: nominalizare rapidă sau avertismentul anticipatelor În evaluarea premierului interimar, președintele României are „o pârghie foarte importantă” după acest vot: fie desemnează „cât mai repede posibil” un nou premier, fie convoacă alegeri anticipate. El a descris și o variantă intermediară: președintele să transmită parlamentarilor că următoarea nominalizare ar fi ultima, iar dacă și aceasta cade, va urma declanșarea anticipatelor — un semnal care, în opinia sa, ar putea influența votul în Parlament. Cinci luni de provizorat și riscul economic al prelungirii crizei Bolojan a respins ideea că respingerea guvernului ar fi făcut parte dintr-un plan comun cu președintele Nicușor Dan pentru a crea condițiile anticipatelor, afirmând explicit: „Nu a existat un plan, dar e o procedură normală și cea mai mare greșeală ar fi fost să prelungim această stare de incertitudine.” El a indicat că luni se împlinesc „5 luni de zile de provizorat” și a enumerat presiuni gestionate în această perioadă, de la închiderea unor etape legate de fonduri europene și PNRR, până la secetă, oprirea centralei de la Cernavodă și scumpirea combustibililor, pe fondul crizelor internaționale. Pe componenta financiară, Bolojan a avertizat că, în contextul actual, există „o creștere puternică a costurilor pe împrumuturile” statelor, inclusiv în România, ceea ce se traduce în dobânzi mai mari și o sarcină suplimentară pentru buget. Anticipatele „nu sunt o soluție magică”, dar pot deveni singura ieșire Întrebat despre poziția președintelui Nicușor Dan, care a spus în repetate rânduri că alegerile anticipate nu sunt o soluție în acest moment, Bolojan a afirmat că decizia aparține șefului statului și a nuanțat: anticipatele „nu sunt o soluție magică”, însă, dacă nu se ajunge la o formulă de guvernare, pot deveni „singura” cale de a debloca situația. În ceea ce privește ieșirea din criză fără anticipate, Bolojan a indicat că soluția depinde de președinte, după consultările cu partidele, și a susținut că, din perspectiva centrului-dreapta, votul din Parlament a arătat o limită de susținere: 182 de voturi din 465, pe care a echivalat-o cu „40%”. PNL, a mai spus el, a prezentat „mai multe soluții” și așteaptă propunerea pe care o va face președintele la următoarea rundă de consultări. [...]
PNL avertizează că respingerea Cabinetului Mureșan poate prelungi blocajul politic , iar costul imediat ar fi reluarea negocierilor și menținerea incertitudinii, într-un moment în care Parlamentul are deja pe masă o soluție de guvernare, potrivit G4Media . Dan Motreanu , secretarul general al PNL, spune că votarea noului Executiv condus de premierul desemnat este „soluția concretă” pentru deblocarea crizei și susține că PNL, USR și UDMR și-au asumat public formula de guvernare. În același timp, liderul liberal critică PSD, pe care îl acuză că a participat la demiterea fostului guvern alături de AUR și că refuză acum să susțină varianta propusă de coaliția de centru-dreapta. În logica PNL, un vot negativ în Parlament nu ar produce automat o altă majoritate, ci ar împinge procesul înapoi la o nouă rundă de negocieri și desemnări, cu aceeași întrebare privind asumarea guvernării și a unei majorități „transparente”. „Respingerea acestui Guvern nu produce automat o altă majoritate. Ne poate întoarce, practic, la punctul din care am plecat pe 5 mai: noi negocieri, o nouă desemnare și aceeași întrebare – cine își asumă guvernarea transparent și cu ce majoritate?” Miza votului: guvern cu puteri depline sau prelungirea interimatului Motreanu afirmă că „stabilitatea nu înseamnă prelungirea interimatului”, ci instalarea unui guvern cu puteri depline și o majoritate asumată. El mai susține că România se află de cinci luni într-o „incertitudine politică” și că s-a pierdut deja prea mult timp, inclusiv din cauza parcurgerii lente a procedurilor constituționale. În același mesaj, liderul PNL avertizează că, dacă PSD respinge Cabinetul Mureșan, votul ar ridica o întrebare politică despre obiectivul real al demiterii guvernului anterior: rezolvarea crizei sau obținerea unei formule de putere în care PSD să impună un premier propriu ori să controleze politic guvernarea. Anticipatele, scenariu nedorit, dar folosit ca presiune politică Deși spune că alegerile anticipate „nu reprezintă scenariul pe care ni-l dorim”, Motreanu respinge ideea că teama de anticipate ar trebui să blocheze ieșirea din criză. În plus, el contrazice poziția atribuită în articol lui Nicușor Dan , care ar fi refuzat anticipatele. În argumentația sa, anticipatele ar putea să nu schimbe „radical procentele”, dar ar putea schimba „realitatea politică”, inclusiv prin efecte interne în partide, deoarece alegerile ar genera un mandat nou și ar funcționa ca mecanism de selecție a liderilor. „Anticipatele poate nu vor schimba radical procentele. Dar pot schimba realitatea politică. Alegerile produc un mandat politic nou. Alegerile sunt și un mecanism de selecție internă a liderilor.” Ce urmează, conform declarațiilor citate: votul din Parlament asupra Guvernului Mureșan, pe care Motreanu îl indică drept momentul decisiv pentru a evita reluarea negocierilor și prelungirea incertitudinii politice. [...]
Decizia de azi a președintelui poate debloca rapid rectificarea bugetară și pregătirea bugetului pe 2027 , însă fiecare variantă de premier depinde de o majoritate fragilă în Parlament, potrivit Adevărul . Nicușor Dan are programată o nouă rundă de consultări cu partidele, iar la finalul zilei ar urma să anunțe numele viitorului prim-ministru. Prima opțiune descrisă este desemnarea unui premier independent, care să formeze un guvern cu miniștri de partid. În acest scenariu, PSD și UDMR ar urma să intre la guvernare, iar Executivul ar putea trece doar cu voturile PNL. În interiorul PNL există însă o divizare: o parte dintre lideri ar susține instalarea unui guvern „cu puteri depline”, invocând nevoia de rectificare bugetară și de conturare a bugetului pe 2027, în timp ce apropiații lui Ilie Bolojan resping sprijinul pentru un guvern cu PSD, potrivit surselor politice citate. Trei scenarii de lucru și miza majorității A doua opțiune este desemnarea lui Sorin Grindeanu pentru formarea guvernului. Ca lider PSD, Grindeanu ar avea, potrivit articolului, două căi pentru a strânge o majoritate parlamentară: negociere cu PNL sau o înțelegere cu AUR. Varianta PSD–PNL ar semăna cu formula de guvernare din vara lui 2025, dar fără Ilie Bolojan și USR. Dacă negocierile PSD–PNL ar eșua din nou, ar rămâne posibilitatea unei alianțe cu AUR, scenariu pe care președintele Nicușor Dan „nu și-l dorește în acest moment”, conform aceleiași surse. A treia opțiune luată în calcul ar fi o nouă rotativă guvernamentală: mai întâi PSD, apoi o coaliție de dreapta din toamna anului viitor. Publicația notează că PNL și USR au propus în vară o rotativă, dar cu ordinea inversă (dreapta acum, PSD de anul viitor), soluție refuzată atunci de Sorin Grindeanu. Anticipatele, variantă teoretică respinsă de președinte Textul menționează și o a patra opțiune, „teoretică”: alegeri anticipate , dorite în acest moment de AUR, PNL și USR. Președintele ar fi respins categoric această variantă, motivând că ar prelungi criza politică, iar în plan politic ar exista temerea că AUR ar putea ajunge singur la 50% dacă Parlamentul ar fi dizolvat și s-ar convoca anticipate. În funcție de numele premierului și de formula de majoritate care se conturează după consultări, deblocarea guvernării ar putea accelera deciziile urgente de politică fiscal-bugetară (rectificarea) și pregătirea bugetului pentru 2027, dar articolul indică faptul că, în toate scenariile, cheia rămâne disponibilitatea PNL de a asigura voturile necesare. [...]
Doar 10% dintre germani se declară mulțumiți de cancelarul Friedrich Merz , iar prăbușirea din sondaje alimentează deja presiune politică internă și discuții despre stabilitatea guvernării, potrivit Focus . Publicația trece în revistă reacțiile cititorilor după datele din ARD-Deutschlandtrend , care indică și că Uniunea (CDU/CSU) se află în spatele AfD. Presiune pentru schimbare de leadership, pe fondul unui „negativ record” Cea mai mare parte a comentariilor sintetizate de Focus (42%) cere consecințe personale pentru Merz, inclusiv demisia. Argumentele invocate de cititori țin de percepția asupra stilului de conducere, a capacității de a livra rezultate și a felului în care cancelarul ar fi gestionat criticile și promisiunile electorale. Unul dintre comentariile citate îl descrie pe Merz drept „un controlor cu putere”, sugerând că un profil orientat spre control și proceduri ar fi nepotrivit pentru decizia politică la vârf. O parte din public pune scăderea pe seama crizelor și a tensiunilor din coaliție Un alt segment important (27%) nu atribuie scorul slab exclusiv cancelarului. În această cheie, cititorii invocă: crize internaționale și riscuri de escaladare, situația economică, conflicte între partenerii de coaliție (Uniunea și SPD), limitele sondajelor de opinie și utilitatea repetării lor. În aceeași zonă apar și comparații cu evaluări mai bune pentru ministrul apărării Boris Pistorius, folosite ca argument fie pentru relativizarea indicatorului de „satisfacție”, fie pentru a critica modul în care Uniunea își explică politicile. Apărări punctuale: „umflarea” criticilor și costul măsurilor nepopulare Doar 6% dintre comentariile inventariate îl apără explicit pe Merz sau relativizează semnificația celor 10%. Aici apar acuzații de distorsionare mediatică ori de campanii ale adversarilor politici și ideea că măsurile nepopulare, într-un context dificil, nu sunt automat „politici proaste”. Ce indică dezbaterea: risc de erodare politică, dincolo de cifrele unui sondaj Dincolo de procentul în sine, tabloul descris de Focus arată o polarizare a așteptărilor: o parte cere schimbarea rapidă a liderului, alta vede problema ca fiind mai degrabă structurală (crize, coaliție, comunicare), iar o minoritate respinge criticile ca fiind excesive. Pentru guvernare, miza devine gestionarea presiunii interne și a percepției publice, în condițiile în care sondajul este interpretat de o parte a publicului ca semnal pentru „consecințe personale” la vârful executivului. [...]
Traian Băsescu spune că România ar putea avea un guvern cu puteri depline în cel mult 10 zile , mizând pe o formulă cu premier „independent” susținut de partide, pe fondul urgenței rectificării bugetare și al pregătirii bugetului pe anul viitor, potrivit G4Media . Fostul președinte a declarat la Digi24 că „mâine președintele va tranșa lucrurile” și că învestirea ar urma să se producă rapid, iar executivul „va trece”. În aceeași intervenție, Băsescu a susținut că viitorul buget ar fi „credibil”, indiferent de formula guvernamentală. Miza imediată: rectificarea bugetară și funcționarea instituțiilor Băsescu a argumentat că doar un guvern cu puteri depline poate face rectificarea bugetară, în condițiile în care fondurile alocate la începutul anului pentru salarii și alte cheltuieli ale instituțiilor „sunt pe terminate”, iar rectificarea este necesară. În material este menționat și că rectificarea ar putea fi aprobată și în Parlament, însă, potrivit unor surse social-democrate citate de Mediafax, există riscul ca aceasta să fie „alterată” prin amendamente. Formula de guvernare pe care o vede „trecând” în Parlament Fostul șef al statului a indicat drept variantă viabilă un premier independent desemnat de președintele Nicușor Dan , dar cu miniștri proveniți din partide, pentru a asigura susținerea politică necesară. „Premier independent și partidele în guvern. Povestea cu tot guvernul să fie independent de partide nu funcționează.” Băsescu a legat această opțiune de nevoia de a trece rapid atât rectificarea bugetară, cât și elaborarea bugetului pentru 2027, susținând că astfel de decizii nu pot fi făcute „decât cu oameni politici” și cu partide care susțin proiectul. Context: consultări la Cotroceni și o nouă desemnare de premier Potrivit informațiilor prezentate, Nicușor Dan se întâlnește luni cu liderii partidelor și grupurilor parlamentare la Cotroceni, într-o nouă rundă de consultări privind viitorul executiv. Președintele a anunțat că, după încheierea întrevederilor, va face a patra desemnare de premier. Separat, Băsescu a criticat modul în care premierul interimar Ilie Bolojan ar fi redus deficitul, afirmând că majorările de taxe „au lovit economia” și invocând perspectiva unei „creșteri ușor negative”, în pofida fondurilor europene disponibile. În articol nu sunt oferite cifre sau estimări oficiale care să detalieze această afirmație. [...]
Jair Bolsonaro conduce în primul tur, iar turul doi este deja inevitabil , ceea ce prelungește incertitudinea politică într-o economie urmărită atent de investitori, potrivit Economica . După numărarea a 98,36% din voturi, fiul în vârstă de 45 de ani al fostului președinte de extremă dreaptă Jair Bolsonaro obține peste 47% din voturi, față de aproape 45% pentru veteranul de stânga Lula da Silva , în vârstă de 80 de ani, relatează Agerpres. Potrivit justiției electorale, organizarea unui al doilea tur este „asigurată din punct de vedere matematic”, ceea ce înseamnă că rezultatul final va fi decis într-o rundă suplimentară de vot. [...]
