Știri
Știri din categoria Politică
Dragoș Pîslaru a contractat un credit de 630.000 de euro (aprox. 3,15 milioane lei) pentru o vilă lângă Bruxelles, un detaliu care pune din nou în discuție raportul dintre veniturile declarate ale unui demnitar și nivelul angajamentelor financiare asumate, inclusiv în contextul declarațiilor sale publice despre bani, potrivit Antena 3.
Pîslaru, ministru demis și interimar al Muncii, respectiv al Fondurilor Europene, a declarat în luna mai că este întreținut de soție, pe motiv că salariul de demnitar nu îi ajunge.
„În acest moment, soția mea mă întreține, pot să declar asta și să îi mulțumesc public. Ăsta e adevărul”, a declarat Pîslaru, în mai.
Antena 3 scrie că, anul trecut, Dragoș Pîslaru a obținut un credit de 630.000 de euro de la o bancă din Bruxelles și și-a cumpărat, lângă capitala Belgiei, o vilă de 225 de metri pătrați, într-un cartier de lux. Publicația notează că prețul unei astfel de proprietăți „pornește de la jumătate de milion de euro”.
În același context, sunt menționate veniturile declarate:
Materialul mai reține că firma înființată de Dragoș Pîslaru ar continua să încheie contracte cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, instituție condusă de acesta. Informația este atribuită unei anchete Jurnalul.ro, citată de Antena 3.
Potrivit acestei anchete, firma ar fi primit cinci contracte „pe bani publici”, cu o valoare totală de peste 13,7 milioane de lei (echivalentul menționat în articol: „peste 2 milioane și jumătate de euro”). Cel mai recent contract, „în valoare de peste jumătate de milion de euro”, ar fi fost încheiat la 8 iunie, la peste o lună după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan, conform articolului.
Recomandate
Declarațiile politice care contestă o decizie a instanței riscă să tensioneze aplicarea legii salarizării , după ce Sorin Grindeanu a acuzat public o „sfidare” a justiției în acest dosar, potrivit Agerpres . Președintele Camerei Deputaților și lider al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat miercuri că reacția ministrului demis Dragoș Pîslaru la decizia justiției privind legea salarizării „sfidează această hotărâre” și este „incalificabilă”. Din informațiile disponibile în materialul Agerpres , nu reies detalii despre conținutul exact al reacției lui Dragoș Pîslaru sau despre hotărârea instanței invocată, articolul fiind disponibil integral doar abonaților. [...]
Blocajele feroviare din sezonul estival riscă să tensioneze aprovizionarea cu carburanți în Vest , chiar dacă, pe termen scurt, nu sunt așteptate probleme de import din Kazahstan, potrivit Antena 3 . Ilie Bolojan a indicat drept vulnerabilitate principală capacitatea CFR de a „livra cadențat” trenurile-cisternă către depozitele din vestul țării, în condițiile în care traficul de pasageri spre litoral crește puternic vara. Bolojan a spus că depozitul care aprovizionează România de la Oil Terminal are dificultăți în a trimite regulat trenuri-cisternă spre vest, pe fondul „rulajului important de trenuri către mare” în sezonul estival. În plus, a invocat și un „blocaj” pe ruta Constanța–Fetești , din cauza lucrărilor. Ce înseamnă, practic, pentru piața carburanților Pe termen foarte scurt, Bolojan a afirmat că „cel puțin în următoarele două săptămâni” nu estimează probleme de aprovizionare. Totuși, mesajul central este că riscul imediat nu vine din lipsa țițeiului, ci din logistica internă: întârzieri pe calea ferată între terminal și depozitele din Vest, într-o zonă unde „rezervele din depozite sunt la limite”. Presiune și pe rafinare: scenariu de scădere la Petromidia În paralel, premierul demis a menționat că Rompetrol, care se aprovizionează din relația Kazahstan, caută variante suplimentare de transport pentru a putea rafina „în condiții normale” și în luna august. Dacă situația nu se rezolvă, a spus el, producția ar urma să scadă în august cu 10–15% la rafinăria Petromidia. Contextul invocat include riscurile de securitate din Marea Neagră și atacurile cu drone care au afectat capacitățile de livrare dinspre Kazahstan, după ce Kazahstanul a anunțat suspendarea temporară a încărcării țițeiului în conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC) , care alimentează și România. Ce măsuri sunt luate și cine monitorizează Bolojan a indicat ca soluție operațională mutarea livrărilor pe timp de noapte, pentru a reduce presiunea din timpul zilei și a evita sincope în Vest. Separat, a avut loc o întâlnire săptămânală de lucru cu companiile din domeniul petrolier și al distribuției de carburanți, coordonată de Cristian Bușoi (secretar de stat) și Sorin Elisei (secretar general) din Ministerul Energiei. Companiile au transmis că cererile sunt acoperite pentru perioada următoare și nu anticipează „dificultăți majore” sau discontinuități, deși au fost recunoscute întârzieri feroviare generate de lucrări și de fluxul crescut de trenuri de persoane. Ministerul Energiei, împreună cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, monitorizează situația și spune că sprijină companiile pentru accelerarea transportului. În același timp, autoritățile notează că tabloul internațional rămâne complicat, inclusiv prin blocarea Strâmtorii Ormuz și problemele de securitate din Marea Neagră. [...]
Declarațiile lui George Simion despre „întâlniri informale” cu președintele Nicușor Dan ridică o problemă de transparență în negocierile pentru formarea guvernului , în condițiile în care liderul AUR spune că nu va face public subiectul discuțiilor, potrivit Euronews . Simion a făcut afirmațiile într-un interviu pentru Gândul , unde a susținut că, în perioada discuțiilor despre formarea guvernului, a avut atât consultări „formale”, cât și „informale” la Palatul Cotroceni și că a vorbit inclusiv cu șeful statului. Ce spune Simion despre discuțiile cu Nicușor Dan Întrebat ce a discutat cu președintele, liderul AUR a refuzat să ofere detalii publice. El a afirmat că a comunicat conținutul acestor discuții unor persoane pe care le consideră „relevante”, menționându-i pe Călin Georgescu, Dan Dungaciu și Petrișor Peiu, precum și „colegilor” săi. În același interviu, Simion a indicat că a discutat „cu toată lumea”, enumerându-i pe Nicușor Dan, Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan. Miza: consultări „informale” fără conținut public Din relatarea prezentată, elementul central rămâne faptul că liderul unui partid parlamentar afirmă că a participat la discuții informale în contextul formării guvernului, dar exclude explicit publicarea conținutului lor. În lipsa detaliilor, nu pot fi evaluate temele, solicitările sau eventualele condiționări discutate în acea perioadă. Acuzații privind încercări de „rupere” a AUR și negarea unei oferte de guvernare Simion îi acuză pe Adrian Veștea și Eugen Tomac că ar fi încercat să „spargă” partidul, susținând că un deputat AUR, „domnul Murad”, ar fi fost convocat la Vila Lac după „desemnarea intempestivă” a lui Adrian Veștea, pentru o discuție despre cum ar putea vota o parte dintre parlamentarii AUR. Pe fond, Simion afirmă că AUR nu a primit o ofertă concretă de a intra la guvernare: „Nu.” [...]
Cancelarul german Friedrich Merz ar putea opera o remaniere vineri, cu efect direct asupra coordonării guvernului și a conducerii grupului CDU/CSU din Bundestag , pe fondul demisiei bruște a lui Jens Spahn după un scandal, potrivit Agerpres , care citează surse Reuters. Schimbările discutate ar redesena două poziții-cheie pentru funcționarea executivului: șefia cancelariei (structura care coordonează activitatea guvernului) și conducerea grupului parlamentar CDU/CSU, un pivot pentru disciplina de vot și agenda legislativă a coaliției. Ce mutări sunt luate în calcul Potrivit celor trei persoane citate de Reuters, scenariul cel mai probabil include: Nina Warken, ministrul sănătății, ar urma să preia șefia cancelariei lui Merz; Thorsten Frei, actualul șef al cancelariei, ar urma să îi succeadă lui Spahn ca lider al grupului CDU/CSU în parlament; Carsten Linnemann, secretar general al CDU, ar putea-o înlocui pe Warken la Ministerul Sănătății (informație care, potrivit sursei, confirmă o relatare din Bild). Frei este descris ca un aliat vechi al lui Merz și a avut rolul de a coordona „afacerile guvernului” din cancelarie, o poziție urmărită îndeaproape în primul an al coaliției. De ce contează: stabilitatea coaliției și controlul agendei în parlament Remanierea ar veni într-un moment sensibil pentru coaliție, deoarece schimbarea liderului grupului CDU/CSU poate influența modul în care guvernul își trece proiectele prin Bundestag, iar mutarea șefului cancelariei afectează coordonarea internă a executivului. Totodată, discuțiile erau încă în desfășurare joi seară, iar anunțul de vineri nu este sigur, potrivit uneia dintre surse: „Nu este încă o afacere încheiată.” Contextul declanșator: demisia lui Jens Spahn Jens Spahn a demisionat sâmbătă, după ce i s-a născut un copil prin intermediul unei mame surogat în SUA, o decizie aflată în contradicție cu poziția partidului față de astfel de nașteri. În plus, Spahn fusese perceput la un moment dat drept un potențial concurent pentru Merz. Separat, Handelsblatt a relatat că parlamentarul CDU Philipp Amthor s-ar putea muta la cancelarie ca ministru de stat responsabil de relațiile guvernului federal cu cele 16 landuri ale Germaniei. [...]
Numirea lui Mykhailo Drapaty la comanda armatei nu a stins presiunea publică pentru revenirea lui Mykhailo Fedorov , iar schimbarea de la vârful conducerii militare riscă să rămână incompletă cât timp cererile legate de contractele de serviciu și condițiile de luptă ale militarilor nu sunt abordate, potrivit Kyiv Post . În al cincilea an al invaziei ruse, militari și civili intervievați de AFP spun că îl privesc pe Drapaty ca pe o alegere pozitivă, însă o parte dintre ei continuă să ceară revenirea fostului ministru al apărării, Mykhailo Fedorov, în guvern. Înlocuirea „surpriză” a lui Fedorov, săptămâna trecută, a scos în stradă câteva mii de oameni, care au cerut reinstalarea lui și demiterea șefului armatei, Oleksandr Sîrski . În fața celor mai mari proteste legate de război de la invazia din 2022, președintele Volodîmîr Zelenski l-a demis marți pe Sîrski și l-a numit în locul lui pe Drapaty, notează aceeași sursă. Miza pentru militari: contracte pe durată determinată și timp de refacere În Iziium, oraș aflat la aproximativ 30 km de pozițiile rusești, un soldat de 22 de ani, care s-a prezentat cu numele de război „Khrest”, a spus că plecarea lui Sîrski este „un lucru bun”, dar că își dorește ca Fedorov să revină în guvern. Potrivit acestuia, Fedorov susținea introducerea pe scară largă a contractelor pe durată determinată — o cerere importantă pentru militari, dintre care mulți luptă fără un termen clar al serviciului. „Introduce contracte astfel încât soldații mobilizați să știe măcar cât timp vor trebui să servească.” Același militar a mai spus că Fedorov încerca să se asigure că soldații au parte și de perioade de odihnă. Drapaty, perceput ca „ofițer de luptă”, dar nemulțumirile rămân Svitlana, o asistentă medicală de 48 de ani dintr-o unitate de asalt aeropurtat, a descris numirea lui Drapaty — văzut ca un „ofițer de luptă” respectat — drept un lucru „pozitiv”. Ea a arătat și că apreciază rolul societății civile în presiunea pentru schimbări la vârf. În același timp, Svitlana a spus că a apreciat „digitalizarea” asociată cu mandatul lui Fedorov, pe care l-a numit „un bun manager”, dar a avertizat să nu fie „idealizat”. Ea a menționat și că, în perioada respectivă, „plata a început să scadă oarecum”, cu efect asupra familiilor militarilor. Svitlana a precizat că nu are încă o opinie despre succesorul lui Fedorov, Yevhen Khmara, despre care articolul spune că provine din serviciile de securitate. Presiune politică: demiterea lui Sîrski nu este suficientă pentru o parte a societății Un bărbat de 69 de ani din Kiev, Oleh, a afirmat că demiterea lui Sîrski nu este suficientă și că obiectivul protestelor — sprijinul pentru Fedorov — „nu a fost încă atins”. El consideră că Zelenski a încercat să „deturneze atenția” prin îndepărtarea lui Fedorov și sugerează că schimbarea reală ar necesita o înlocuire „la vârf” în guvern. Separat, o studentă la științe politice, Taisiia Obod (21 de ani), și-a exprimat speranța ca Fedorov să rămână „în cadrul guvernului” și ca impulsul pentru „reformele și inițiativele” sale să fie menținut. În ansamblu, mesajul din teren este că numirea unui nou comandant al armatei poate calma o parte din nemulțumiri, dar nu închide disputa politică și socială declanșată de plecarea lui Fedorov, mai ales în condițiile în care cererile soldaților privind durata serviciului și refacerea rămân nerezolvate. [...]
Riscul alegerilor anticipate ar împinge Parlamentul să voteze un nou guvern , iar o a doua nominalizare de premier ar avea șanse mari să treacă, susține Traian Băsescu, într-o intervenție citată de HotNews . Fostul președinte argumentează că, fiind încă aproximativ doi ani până la următoarele alegeri parlamentare, mulți aleși nu ar risca să respingă și a doua propunere, pentru a nu deschide calea anticipatelor. Băsescu spune că o a doua desemnare, indiferent de rezultat, ar clarifica situația: dacă trece, criza guvernamentală se închide; dacă pică, se conturează „o altă soluție politică, constituțională”, respectiv alegeri anticipate . În opinia sa, tocmai această perspectivă ar disciplina votul din Parlament. Miza: votul de învestitură și pragul de 233 de voturi Fostul președinte îl critică pe Nicușor Dan pentru că ar condiționa nominalizarea de existența unei susțineri garantate de 233 de voturi (pragul necesar validării Guvernului), calificând abordarea drept „total neconstituțională”. Argumentul lui Băsescu este că numărul de voturi nu poate fi „stabilit” înainte de votul efectiv din Parlament. „Nu poți să stabilești numărul de voturi pe care îl ai până când nu se produce votul în Parlament. Orice anticipare este o poveste.” Cine ar putea trece și de ce, în logica lui Băsescu În evaluarea lui Băsescu, una dintre variantele vehiculate ar putea obține voturile necesare: Siegfried Mureșan, propunerea de premier a PNL. El leagă această posibilitate de faptul că un eșec la a doua încercare ar crește presiunea anticipatelor, scenariu pe care parlamentarii nu l-ar dori. „Nu cred că nu s-ar găsi suficienți parlamentari care să nu aibă chef de alegerile anticipate.” În același timp, Băsescu critică PSD și PNL, acuzându-le că pun interesele de partid și ale „clientelei politice” înaintea interesului național. Cui ar folosi amânarea unei noi nominalizări Băsescu mai afirmă că reținerea lui Nicușor Dan de a face o nouă nominalizare ar avantaja doi actori politici: pe Sorin Grindeanu, „că scapă de grija de a fi desemnat să devină premier”, și pe Ilie Bolojan, care ar rămâne interimar „la nesfârșit”, potrivit declarațiilor sale. În concluzie, fostul președinte susține că președintele ar trebui să își exercite atribuția de a desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru fără a impune condiții care nu sunt prevăzute de Constituție, iar Parlamentul ar fi, în acest context, mai degrabă înclinat să evite un blocaj care ar putea duce la anticipate. [...]
