Știri
Știri din categoria Politică
Retragerea statutului de „utilitate publică” pentru o asociație prezidată de Adrian Năstase intră în procedură guvernamentală, după ce Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat că va formaliza decizia prin Hotărâre de Guvern, potrivit Mediafax. În acest context, liderul USR Dominic Fritz a ieșit public în sprijinul Oanei Țoiu, ministra care a comunicat măsura.
MAE vizează Asociația de Drept Internațional și Relații Internaționale (A.D.I.R.I.), prezidată de fostul premier Adrian Năstase. Oana Țoiu a motivat că organizația „nu mai îndeplinește de 7 ani criteriile legale” pentru păstrarea statutului de utilitate publică și a precizat că decizia trebuie adoptată în ședința de Guvern, prin Hotărâre de Guvern, urmând să fie reintrodusă pe ordinea de zi la următoarea ședință.
„Am decis retragerea statutului de utilitate publică al Asociației de Drept Internațional și Relații Internaționale (A.D.I.R.I.) pentru că nu mai îndeplinește de 7 ani criteriile legale. Decizia MAE trebuie formalizată în ședință de guvern prin Hotărâre de Guvern și nu vom renunța la asta, va fi reintrodusă pe ordinea de zi în următoarea ședință pentru că nu am văzut nicio analiză juridică consistentă care să poată să susțină continuarea statutului de utilitate publică în absența respectării criteriilor legale”, a transmis Oana Țoiu.
Dominic Fritz a susținut, într-o postare pe Facebook, că reacțiile critice au apărut imediat după anunțul MAE și al Oanei Țoiu și a afirmat că organizația ar beneficia de avantaje „pe care nu le mai justifică”.
„Nici nu a apucat ministra Oana Țoiu să anunțe că una dintre asociațiile controlate de Adrian Năstase va rămâne fără statutul de «utilitate publică», că a și început cuibul de viespi să se agite”, a scris Dominic Fritz.
Liderul USR a legat explicit retragerea statutului de „utilitate publică” de pierderea dreptului de folosință gratuită asupra unei vile de pe Șoseaua Kiseleff, imobil despre care a spus că aparține statului.
„Odată cu statutul de utilitate publică, vor pierde și privilegiul de a folosi vila de pe Kiseleff, care e a statului”, a afirmat Fritz.
Fritz a încadrat măsura ca fiind una „legală” și a susținut că statutul de utilitate publică nu poate fi menținut în lipsa respectării obligațiilor prevăzute de lege, anticipând că decizia va fi atacată în spațiul public ca „răzbunare politică”.
„Atacurile vor fi dure, vor spune că e răzbunare politică, dar legea e cât se poate de clară: statutul de utilitate nu e un privilegiu pe viață, ci vine cu niște responsabilități minime, pe care această asociație nu le-a respectat”, a transmis Dominic Fritz.
În același mesaj, el a invocat lipsa unui raport de activitate pe o perioadă de 7 ani, ca argument pentru retragerea beneficiilor asociate statutului.
„Cine de 7 ani nu a putut să producă un simplu raport de activitate (oare ce au de ascuns?) nu poate să pretindă dreptul la o vilă gratis în centrul Bucureștiului. Reguli egale pentru toți!”, a mai scris liderul USR.
Ce urmează, conform informațiilor prezentate, este formalizarea deciziei MAE în ședința de Guvern, prin Hotărâre de Guvern, după reintroducerea subiectului pe ordinea de zi.
Recomandate
După căderea Guvernului Mureșan , Alina Gorghiu cere reluarea negocierilor pentru o majoritate stabilă, avertizând că anticipatele ar bloca decizii economice și rectificarea bugetară , potrivit Agerpres . Deputata PNL susține că „toate forțele politice responsabile” ar trebui să „stingă criza” și să reducă tensiunea publică, pentru a ajunge la un guvern cu sprijin parlamentar. Într-un mesaj video postat pe Facebook, Gorghiu a spus că „a picat al doilea Guvern cu premier liberal” și a cerut un „T0 în politică”, adică un restart al discuțiilor „fără orgolii” și fără reluarea conflictelor din ultimele luni. Ea a insistat că, dincolo de componența cabinetului sau de promisiunile din programul de guvernare, esențială este existența unei majorități: fără „233 de voturi”, nu poate fi învestit un guvern. Anticipatele, descrise ca factor de blocaj pentru buget și reforme Gorghiu a argumentat că alegerile anticipate „nu sunt o soluție”, pentru că ar însemna instabilitate și ar amâna decizii pe care le leagă direct de funcționarea statului, inclusiv rectificarea bugetară, reformele și „decizii economice de care România are nevoie”. „Alegerile anticipate nu sunt o soluție, înseamnă instabilitate, înseamnă fără rectificare, înseamnă fără reforme, înseamnă fără decizii economice de care România are nevoie.” PNL admite eșecul strategiei și cere reluarea dialogului „de la zero” Un punct central al mesajului este recunoașterea faptului că „strategia PNL de până acum a eșuat”, în opinia sa, și că este necesară reluarea dialogului „de la zero” pentru a construi „o majoritate stabilă”, care să reziste nu doar la votul de învestitură, ci și „pe următorii doi ani”. În acest cadru, Gorghiu a cerut negocieri „serioase” și o abordare orientată spre responsabilitate, chiar dacă aceasta nu este „populară”, miza fiind formarea unui guvern „stabil”, cu o „majoritate adevărată”, capabil să conducă și să rezolve problemele curente. [...]
Disputa privind formarea majorității și „linia roșie” trasată de președinte complică negocierile pentru noul Guvern , după ce AUR contestă public ideea excluderii sale de la guvernare invocând limite constituționale, potrivit Antena 3 . Petrișor Peiu , liderul senatorilor AUR, a declarat la Antena 3 CNN că președintele Nicușor Dan „nu poate să selecteze partidele care să compună majoritatea parlamentară”, susținând că „Constituția nu îi dă voie”. Reacția vine după ce șeful statului a respins intrarea AUR la guvernare. „Așteptăm să revină Nicușor Dan cu picioarele pe pământ, să înțeleagă că Constituția nu îi dă voie să selecteze partidele care să compună majoritatea parlamentară (...)” În același context, Peiu i-a transmis un mesaj liderului PSD, Sorin Grindeanu, cerându-i să decidă dacă partidul „participă” la ceea ce el numește „siluirea regulilor democratice” sau dacă „are autonomie decizională”. De ce contează: condiționarea intrării PSD la guvernare Nicușor Dan a spus miercuri seară că „linia roșie” pentru ca PSD să intre în noul Guvern este ca AUR să nu ajungă la guvernare. Într-o conferință de presă susținută la Ambasada României din Cehia, președintele a argumentat că prezența AUR în Executiv „ar afecta relațiile cu partenerii noștri”, inclusiv pe dimensiunea de securitate și în relația cu Uniunea Europeană. „Nu e din lipsă de respect față de simpatizanții AUR, ci pentru că am un mandat, iar mandatul spune păstrarea direcției pro-occidentale și o traiectorie financiară fără turbulențe pentru stabilizarea României.” Ce urmează: consultări la Cotroceni și o nouă nominalizare de premier După ce Guvernul Mureșan a fost respins, Nicușor Dan a anunțat că va organiza noi consultări la Cotroceni luni, urmând ca în aceeași zi, după-amiază, să facă o nouă nominalizare pentru funcția de premier. Separat, într-o intervenție la Antena 3 CNN, purtătorul de cuvânt al AUR, Ștefăniță Avrămescu, a spus că după declarația președintelui ar fi „ridicol” ca partidul să vină cu o propunere de premier. El a afirmat că AUR ar fi pus „două opțiuni”: participarea la guvernare sau alegeri anticipate, adăugând că rămâne de văzut dacă formațiunea va fi chemată la consultări. [...]
Negocierile pentru formarea Guvernului intră într-o zonă de „rocadă” condiționată , după ce PSD ar fi dispus să accepte o rotativă la Palatul Victoria cu PNL, dar numai dacă social-democrații conduc primii Executivul, potrivit Antena 3 . Miza imediată este deblocarea unei majorități înaintea consultărilor de luni de la Cotroceni , anunțate de președintele Nicușor Dan, care a spus că va desemna și premierul. Președintele a transmis de la Praga că exclude ca AUR să facă parte din viitorul Guvern și se așteaptă ca partidele din fosta coaliție să negocieze până la consultările de săptămâna viitoare. Contextul este respingerea în Parlament a Guvernului Mureșan, după care Nicușor Dan a cerut partidelor „să-și organizeze ședințe și să vină cu o soluție care să treacă”. Condiția PSD pentru rotativă: să înceapă cu un premier social-democrat Potrivit surselor citate, PSD nu se așteaptă la o „flexibilizare” din partea lui Ilie Bolojan, despre care social-democrații ar spune că este „ghidat de USR”. În același timp, PSD ar fi dispus la concesii, inclusiv acceptarea unei rotative guvernamentale, însă cu o condiție explicită: PSD să fie primul partid care conduce guvernul, urmând ca ulterior să preia o coaliție PNL–USR–UDMR. PSD ar fi luat în calcul și varianta unui premier tehnocrat cu miniștri politici „în jurul PSD”, dar ar exclude propunerea avansată de Kelemen Hunor privind un guvern în care fiecare partid din fosta coaliție să propună tehnocrați. „Noi suntem dispuși la concesii, să deblocăm”, spun sursele citate. Arhitectura voturilor: PSD caută sprijin din mai multe direcții În paralel cu discuțiile despre rotativă, PSD și-a reiterat propunerea de premier: Sorin Grindeanu , președintele partidului. Antena 3 notează însă că, fără un vot din partea PNL sau AUR, PSD ar avea „șanse mici” să treacă un guvern. În acest scenariu, PSD ar încerca să strângă o majoritate din voturi fragmentate în Parlament, inclusiv de la PACE, UPR, POT și neafiliați, iar un guvern PSD ar putea fi susținut și de „aproximativ 16 parlamentari liberali” din tabăra anti-Bolojan, potrivit surselor citate. În ceea ce privește UDMR, surse din PSD indică discuții cu Kelemen Hunor și faptul că poziționarea Uniunii ar putea conta în ecuația viitorului guvern. „Liniile roșii” ale președintelui și pozițiile partidelor Deși Nicușor Dan a trasat „linii roșii”, PSD nu ar exclude discuții cu AUR, potrivit materialului. În același timp, sunt prezentate poziții divergente în zona PNL și USR: Ilie Bolojan (PNL) nu a exclus să susțină un guvern PSD și a spus că PNL va trata „serios” nominalizarea făcută de președinte, într-o declarație la Digi24. Mihai Voicu (PNL) a afirmat că nu se va modifica decizia de a nu participa la guvernare cu PSD: „Este exclus. Nu vom face parte din guvernul PSD sau dintr-un guvern controlat de PSD.” Diana Stoica (USR) a spus că USR nu va vota un guvern PSD sau unul din care să facă parte membri PSD. Pentru AUR, purtătorul de cuvânt Ștefăniță Avrămescu a declarat la Antena 3 că, după declarația președintelui, ar fi „ridicol” ca partidul să vină la consultări cu o propunere de premier. Ce urmează Următorul reper este ziua de luni, când președintele Nicușor Dan a anunțat consultări cu partidele și desemnarea premierului. Până atunci, negocierile se poartă pe două axe: găsirea unei majorități care să treacă de Parlament și definirea formulei de guvernare, inclusiv varianta unei rotative în care PSD ar cere să înceapă mandatul la conducerea Executivului. [...]
Excluderea României și a altor aliați dintr-un grup de lucru NATO coordonat de Pentagon ridică riscul unei alianțe „pe două viteze”, cu efecte directe asupra planificării apărării și a priorităților de înzestrare , potrivit HotNews , care citează informații publicate de Politico . Administrația Trump a exclus mai mulți aliați importanți de la o reuniune a unor membri NATO programată luna viitoare în Polonia, coordonată de Elbridge Colby , șeful departamentului de politici al Pentagonului. Întâlnirea este descrisă ca un grup de lucru axat pe viitorul NATO, însă detaliile despre mandat și criteriile de selecție rămân neclare, potrivit diplomaților citați. Printre statele care nu au primit invitație se numără Marea Britanie, Franța și țările baltice, deși acestea alocă bugete importante pentru apărare și au roluri-cheie în alianță. Nici România nu apare pe lista de participanți, conform informațiilor prezentate. Ce este „Grupul de la Bergen” și de ce contează Formatul, cunoscut drept „Grupul de la Bergen”, a mai avut reuniuni similare, cu participarea Norvegiei, Suediei, Finlandei, Poloniei, Germaniei și Olandei. Țările invitate susțin că inițiativa nu urmărește să rupă alianța, ci să genereze idei care să fie apoi prezentate întregului NATO pentru analiză. Totuși, aliații excluși se întreabă dacă Washingtonul acordă tratament preferențial într-un mod care poate fragmenta suplimentar alianța, într-un context deja tensionat de intensificarea agresiunii ruse și de epuizarea stocurilor de armament, notează Politico. „Facem tot ce ni se cere. Încercăm să înțelegem care sunt criteriile și care este scopul acestor întâlniri. Nu ni s-au comunicat încă prea multe informații.” Contextul politic: presiune pe „aliații model” și praguri de cheltuieli Potrivit aceleiași surse, Donald Trump și colaboratorii săi au criticat frecvent NATO după revenirea la putere, inclusiv pe tema nivelului de cheltuieli pentru apărare, invocând ținta de 5% din PIB. În aprilie, Casa Albă ar fi elaborat o listă cu „aliați buni și răi”, iar secretarul Apărării, Pete Hegseth, ar fi preluat această abordare, încurajând „aliații model” și avertizând asupra unor consecințe pentru cei care nu susțin interesele SUA. Colby a prezentat public logica selecției, afirmând după o reuniune anterioară că sunt vizați aliații care își îndeplinesc rapid angajamentele de cheltuieli „de la Haga”, au capacitatea necesară și sunt gata să acționeze. Într-o intervenție la Washington, el a susținut că „ideea este de a mobiliza întreaga alianță”, pentru un NATO „mai bun și mai puternic”. În același timp, SUA ar putea adăuga Danemarca în acest „club” în viitor, în contextul unui acord bilateral privind extinderea prezenței militare americane în Groenlanda, potrivit unei persoane familiarizate cu planificarea. Fricțiuni transatlantice și pe industria de apărare: avertismentul SUA către UE Materialul mai consemnează o altă linie de tensiune: inițiativa europeană de a prioritiza achizițiile de armament „Made in Europe”. Ambasadorul SUA pe lângă UE, Andrew Puzder, a avertizat că astfel de eforturi ar putea fragmenta baza industrială transatlantică de apărare. „Când sunt în joc vieți omenești, capacitatea și disponibilitatea ar trebui să determine soluția, nu geografia.” Și comandantul militar suprem al NATO, generalul Alexus Grynkewich, a spus în fața unei comisii a Parlamentului European că reguli privind locul de producție al echipamentelor ar avantaja adversarii Europei. Puzder a adăugat că, potrivit lui, Comisia Europeană a indicat că nu intenționează să împiedice statele membre să folosească fonduri naționale pentru achiziția de arme americane. Pentru România, absența de la un astfel de format restrâns poate însemna, cel puțin pe termen scurt, acces mai redus la discuțiile preliminare care pot influența direcțiile de reformă și prioritățile de capabilități în NATO — însă scopul exact și greutatea deciziilor acestui grup rămân, deocamdată, neclare din informațiile disponibile. [...]
PNL lasă deschisă opțiunea unui vot de instalare pentru un guvern PSD , în funcție de numele premierului desemnat și de „interesele României”, potrivit Mediafax . Mesajul vine în plină criză politică, după ce Guvernul Mureșan , susținut de liberali, a fost respins în Parlament. Ilie Bolojan , premier interimar și președinte al PNL, a spus într-un interviu la Digi24 că Sorin Grindeanu „nu ar fi un premier bun pentru România”, deși l-a menționat ironic ca variantă „care să facă toate lucrurile fără să deranjeze pe nimeni”. „Dacă ar fi așa, într-o formă cinică, dar nu merită România asta, știți, cel mai bun premier care să facă toate lucrurile fără să deranjeze pe nimeni ar fi Sorin Grindeanu, dar nu merită România o astfel de situație.” Ce înseamnă poziția PNL pentru formarea următorului guvern Bolojan nu exclude ca PNL să participe la discuții cu PSD, chiar și după ce social-democrații au votat împotriva guvernului propus de liberali. În acest context, el a indicat că partidul va evalua punctual viitoarea nominalizare de premier și va decide dacă susține sau nu instalarea unui nou cabinet. „Anunțul pe care îl fac în seara asta este că PNL va trata serios viitoarea nominalizare, va purta discuție cu premierul desemnat și vom lua o decizie care va ține cont, în mod cert, de interesele României și de ceea ce putem noi face în condițiile date.” Opoziția, dar cu posibilitatea unui „vot de instalare” În același timp, liderul PNL a susținut că, din perspectiva partidului, intrarea în opoziție poate fi o opțiune mai „corectă” decât rămânerea într-o guvernare fără puteri depline, care ar compromite partidul și „o idee politică”. Totuși, a nuanțat că opoziția nu exclude automat un vot de instalare, dacă situația o cere și dacă se ajunge la o soluție de compromis. „Decât să fii într-o guvernare în care să nu poți să faci ceea ce trebuie și să te compromiți, și să compromiți pur și simplu o idee politică, e mult mai corect să stai în opoziție, dacă trebuie asta. Dar asta nu înseamnă să nu dai un vot de instalare într-o anumită situație sau să nu găsești o soluție de compromis.” [...]
Căderea Guvernului Mureșan deschide opțiunea anticipatelor și pune presiune pe o nominalizare rapidă , iar miza imediată este reducerea incertitudinii politice într-un moment în care costurile de finanțare ale statului cresc, potrivit Mediafax . Premierul interimar Ilie Bolojan a spus la Digi24 că respingerea în Parlament a cabinetului propus de Siegfried Mureșan nu este „un eșec”, ci finalizarea unei proceduri care, prin repetare, poate duce constituțional la alegeri anticipate. Bolojan a argumentat că, odată ce două propuneri de guvern au ajuns în Parlament și au fost respinse, „se pot organiza alegeri anticipate”, ceea ce ar limita posibilitatea de a prelungi „starea de incertitudine” prin amânarea unei noi nominalizări de premier. „Pârghia” președintelui: nominalizare rapidă sau avertismentul anticipatelor În evaluarea premierului interimar, președintele României are „o pârghie foarte importantă” după acest vot: fie desemnează „cât mai repede posibil” un nou premier, fie convoacă alegeri anticipate. El a descris și o variantă intermediară: președintele să transmită parlamentarilor că următoarea nominalizare ar fi ultima, iar dacă și aceasta cade, va urma declanșarea anticipatelor — un semnal care, în opinia sa, ar putea influența votul în Parlament. Cinci luni de provizorat și riscul economic al prelungirii crizei Bolojan a respins ideea că respingerea guvernului ar fi făcut parte dintr-un plan comun cu președintele Nicușor Dan pentru a crea condițiile anticipatelor, afirmând explicit: „Nu a existat un plan, dar e o procedură normală și cea mai mare greșeală ar fi fost să prelungim această stare de incertitudine.” El a indicat că luni se împlinesc „5 luni de zile de provizorat” și a enumerat presiuni gestionate în această perioadă, de la închiderea unor etape legate de fonduri europene și PNRR, până la secetă, oprirea centralei de la Cernavodă și scumpirea combustibililor, pe fondul crizelor internaționale. Pe componenta financiară, Bolojan a avertizat că, în contextul actual, există „o creștere puternică a costurilor pe împrumuturile” statelor, inclusiv în România, ceea ce se traduce în dobânzi mai mari și o sarcină suplimentară pentru buget. Anticipatele „nu sunt o soluție magică”, dar pot deveni singura ieșire Întrebat despre poziția președintelui Nicușor Dan, care a spus în repetate rânduri că alegerile anticipate nu sunt o soluție în acest moment, Bolojan a afirmat că decizia aparține șefului statului și a nuanțat: anticipatele „nu sunt o soluție magică”, însă, dacă nu se ajunge la o formulă de guvernare, pot deveni „singura” cale de a debloca situația. În ceea ce privește ieșirea din criză fără anticipate, Bolojan a indicat că soluția depinde de președinte, după consultările cu partidele, și a susținut că, din perspectiva centrului-dreapta, votul din Parlament a arătat o limită de susținere: 182 de voturi din 465, pe care a echivalat-o cu „40%”. PNL, a mai spus el, a prezentat „mai multe soluții” și așteaptă propunerea pe care o va face președintele la următoarea rundă de consultări. [...]
