Știri
Știri din categoria Politică
Retragerea statutului de „utilitate publică” pentru o asociație prezidată de Adrian Năstase intră în procedură guvernamentală, după ce Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat că va formaliza decizia prin Hotărâre de Guvern, potrivit Mediafax. În acest context, liderul USR Dominic Fritz a ieșit public în sprijinul Oanei Țoiu, ministra care a comunicat măsura.
MAE vizează Asociația de Drept Internațional și Relații Internaționale (A.D.I.R.I.), prezidată de fostul premier Adrian Năstase. Oana Țoiu a motivat că organizația „nu mai îndeplinește de 7 ani criteriile legale” pentru păstrarea statutului de utilitate publică și a precizat că decizia trebuie adoptată în ședința de Guvern, prin Hotărâre de Guvern, urmând să fie reintrodusă pe ordinea de zi la următoarea ședință.
„Am decis retragerea statutului de utilitate publică al Asociației de Drept Internațional și Relații Internaționale (A.D.I.R.I.) pentru că nu mai îndeplinește de 7 ani criteriile legale. Decizia MAE trebuie formalizată în ședință de guvern prin Hotărâre de Guvern și nu vom renunța la asta, va fi reintrodusă pe ordinea de zi în următoarea ședință pentru că nu am văzut nicio analiză juridică consistentă care să poată să susțină continuarea statutului de utilitate publică în absența respectării criteriilor legale”, a transmis Oana Țoiu.
Dominic Fritz a susținut, într-o postare pe Facebook, că reacțiile critice au apărut imediat după anunțul MAE și al Oanei Țoiu și a afirmat că organizația ar beneficia de avantaje „pe care nu le mai justifică”.
„Nici nu a apucat ministra Oana Țoiu să anunțe că una dintre asociațiile controlate de Adrian Năstase va rămâne fără statutul de «utilitate publică», că a și început cuibul de viespi să se agite”, a scris Dominic Fritz.
Liderul USR a legat explicit retragerea statutului de „utilitate publică” de pierderea dreptului de folosință gratuită asupra unei vile de pe Șoseaua Kiseleff, imobil despre care a spus că aparține statului.
„Odată cu statutul de utilitate publică, vor pierde și privilegiul de a folosi vila de pe Kiseleff, care e a statului”, a afirmat Fritz.
Fritz a încadrat măsura ca fiind una „legală” și a susținut că statutul de utilitate publică nu poate fi menținut în lipsa respectării obligațiilor prevăzute de lege, anticipând că decizia va fi atacată în spațiul public ca „răzbunare politică”.
„Atacurile vor fi dure, vor spune că e răzbunare politică, dar legea e cât se poate de clară: statutul de utilitate nu e un privilegiu pe viață, ci vine cu niște responsabilități minime, pe care această asociație nu le-a respectat”, a transmis Dominic Fritz.
În același mesaj, el a invocat lipsa unui raport de activitate pe o perioadă de 7 ani, ca argument pentru retragerea beneficiilor asociate statutului.
„Cine de 7 ani nu a putut să producă un simplu raport de activitate (oare ce au de ascuns?) nu poate să pretindă dreptul la o vilă gratis în centrul Bucureștiului. Reguli egale pentru toți!”, a mai scris liderul USR.
Ce urmează, conform informațiilor prezentate, este formalizarea deciziei MAE în ședința de Guvern, prin Hotărâre de Guvern, după reintroducerea subiectului pe ordinea de zi.
Recomandate
MAE retrage statutul de utilitate publică al ADIRI, iar decizia poate afecta accesul la un imobil al statului. Potrivit News , ministrul de Externe Oana Țoiu a decis retragerea statutului de utilitate publică al Asociației de Drept Internațional și Relații Internaționale (ADIRI) , motivând că organizația nu mai îndeplinește de șapte ani criteriile legale. Decizia Ministerului Afacerilor Externe trebuie însă formalizată prin Hotărâre de Guvern. Țoiu spune că subiectul va fi reintrodus pe ordinea de zi la următoarea ședință a Guvernului, invocând lipsa unei „analize juridice consistente” care să justifice menținerea statutului în absența respectării condițiilor legale. Ce se schimbă, practic Miza imediată ține de efectele administrative ale statutului de utilitate publică. Liderul USR, Dominic Fritz , susține că, odată cu retragerea acestuia, asociația ar urma să piardă și „privilegiul de a folosi vila de pe Kiseleff”, despre care afirmă că este proprietate a statului. Într-o postare pe Facebook, Fritz a legat decizia de obligațiile asociate statutului, afirmând că acesta „nu e un privilegiu pe viață” și acuzând lipsa unui raport de activitate pe o perioadă de șapte ani. Reacția lui Adrian Năstase Fostul premier Adrian Năstase a criticat măsura, pe care o numește „decizie inutilă a guvernului interimar”. El descrie ADIRI drept o instituție relevantă pentru politica externă românească din perioada Războiului Rece și afirmă că organizația „nu lua bani de la MAE sau de la guvern”, „nu mai avea sediu” și „nu mai avea salariați”, dar ar avea un prestigiu care nu ar fi afectat de hotărârea Executivului. Năstase mai susține că, după 1989, apariția mai multor centre de analiză și ONG-uri ar fi redus treptat rolul ADIRI, activitatea ajungând să se concentreze în întâlniri restrânse. Ce urmează Următorul pas este adoptarea unei Hotărâri de Guvern pentru formalizarea retragerii statutului, după reintroducerea subiectului pe agenda Executivului, conform ministrului de Externe. În funcție de această decizie, pot apărea consecințe administrative privind folosirea imobilului menționat de liderul USR. [...]
USR exclude o majoritate cu PSD , iar această poziționare complică formarea rapidă a unei majorități parlamentare care să susțină un nou guvern, în condițiile în care PSD este acuzat că a făcut o majoritate cu AUR, potrivit Libertatea . Dominic Fritz , președintele USR și primar al Timișoarei, a spus că, în acest context, discuția despre numele premierului – inclusiv ipoteza Ilie Bolojan – este secundară față de întrebarea esențială: cine strânge voturile în Parlament. Miza: majoritatea din Parlament, nu numele premierului Fritz a susținut că problema centrală în actuala criză politică este capacitatea de a construi o majoritate parlamentară care să voteze un guvern, nu alegerea unui nume pentru funcția de prim-ministru. În acest cadru, el a afirmat că nu crede că un tehnocrat ar putea aduna sprijinul necesar în Parlament. Totodată, liderul USR a indicat că partidul său va colabora cu PNL „pentru pașii viitori”, în timp ce PSD „va trebui să facă un nou guvern”, însă fără USR. De ce refuză USR colaborarea cu PSD Dominic Fritz a explicat că USR nu va mai face parte dintr-o majoritate guvernamentală alături de PSD, motivând decizia prin formarea unei majorități parlamentare între PSD și AUR. În opinia sa, după acest pas PSD nu mai poate fi considerat un partid care își dorește „un drum de reforme” și „un drum proeuropean”. În același timp, Fritz a spus că USR nu negociază cu PSD, dar că „ascultă” ideile și propunerile președintelui. Critici după moțiunea de cenzură și acuzații de „majoritate de rezervă” Fritz a criticat PSD pentru moțiunea de cenzură care a dus la căderea guvernului anterior, pe care a numit-o „iresponsabilă”. El a mai afirmat că PSD ar fi avut „constant” o „majoritate de rezervă” și a dat ca exemple voturi comune PSD-AUR în mai multe situații, inclusiv „împotriva Dianei Buzoianu” și „în cazul Avocatului Poporului”. În acest context, liderul USR a cerut PSD să vină cu soluții „în noua realitate politică” și a invocat caracterul „antieuropean și antireformist” al textului moțiunii. Ținta politică pe termen lung: „curățarea României de pesedism” Fritz a prezentat și o direcție strategică pentru USR până în 2028, descriind un program de „curățenie” politică și economică, cu obiectivul de a „curăța România de pesedism”. El a susținut că PSD ar avea „tentaculele sale peste tot în structura statului” și a descris demersul drept o provocare majoră pentru USR. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că România va avea un guvern pro-occidental „într-un termen rezonabil”, iar viitorul Executiv va trebui să vină rapid cu bugetul pe 2027 , după demiterea Guvernului Bolojan, potrivit Antena 3 . Mesajul fixează o prioritate cu impact direct asupra calendarului fiscal și asupra predictibilității deciziilor economice în următoarele luni. Declarațiile au fost făcute sâmbătă, la Palatul Cotroceni, după un prim set de discuții informale cu liderii PSD, PNL, USR, UDMR și reprezentanții minorităților naționale, convocate în contextul crizei guvernamentale. „Reafirm: România va avea un guvern pro-occidental într-un termen rezonabil.” Bugetul pe 2027, obiectivul anunțat pentru viitorul guvern Nicușor Dan a indicat că, din discuțiile cu partidele, „s-au conturat niște scenarii” pe care negocierile vor continua. În același timp, a spus că există „acord pe politicile mari” și pe „traiectoria fiscală” asumată de România, iar guvernul care va fi format ar urma să aibă ca obiectiv definirea și trimiterea către Parlament a bugetului pentru 2027 „până în toamnă”. În lista de teme unde președintele a indicat existența unui acord sunt menționate OECD, SAFE și PNRR . Context: guvern interimar, fereastră limitată de decizie România nu are în prezent un guvern cu puteri depline, iar Guvernul Bolojan poate rămâne interimar maximum 45 de zile, perioadă în care poate adopta doar decizii strict administrative, necesare funcționării statului, conform informațiilor prezentate. Guvernul Bolojan a fost demis marți, 5 mai, după ce Parlamentul a votat moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. Poziționări politice care complică refacerea majorității După demitere, Sorin Grindeanu i-a cerut lui Ilie Bolojan să demisioneze și a anunțat că PSD își dorește să rămână la guvernare, cu refacerea fostei coaliții, „poate ajustată”, inclusiv cu un alt premier de la PNL. În schimb, liberalii au decis în ședință că nu mai vor o nouă alianță cu PSD și au anunțat că vor trece în opoziție, mesaj transmis ulterior și președintelui, deși în partid există și voci care cer rămânerea la guvernare și propunerea unui premier. Tot după discuțiile cu șeful statului, Ilie Bolojan și Dominic Fritz au anunțat o alianță pentru a „apăra direcția de reformă și corectitudine” a guvernării comune. Potrivit unor surse ale postului, Nicușor Dan și-ar fi dorit refacerea coaliției, dar este dispus să accepte și un guvern minoritar. [...]
Parlamentul Ungariei începe o nouă legislatură cu o majoritate de peste două treimi pentru Tisza , ceea ce îi oferă viitorului premier Péter Magyar spațiu de manevră pentru schimbări rapide de reguli și instituții, după 16 ani de guvernare Viktor Orbán , potrivit G4Media . Prima sesiune a noului Parlament de la Budapesta are loc după alegerile din aprilie, câștigate de mișcarea politică Tisza, în jurul căreia s-a format noua majoritate. Informațiile despre calendarul zilei și despre miza politică a tranziției sunt relatate de EFE, citată de Agerpres. O majoritate care poate rescrie rapid regulile jocului Tisza a câștigat alegerile din 12 aprilie „cu o marjă largă” în fața partidului Fidesz și va avea o majoritate absolută de peste două treimi, ceea ce, potrivit materialului, ar permite noului cabinet să își pună în aplicare promisiunea de a demonta „regimul iliberal”. Distribuția mandatelor menționată în articol este: Tisza: 141 de locuri; Fidesz: 52 de locuri; partidul de extremă dreapta Patria Noastră: 6 locuri. Ce urmează în Parlament: jurământ, reguli de funcționare, votul pentru premier Sâmbătă, deputații depun jurământul, iar apoi Parlamentul urmează să adopte legi privind funcționarea Adunării, inclusiv organizarea comisiilor și componența acestora. Alegerea premierului este așteptată după ora locală 14:00, iar ulterior noul prim-ministru va depune jurământul și se va adresa Parlamentului. După ceremonia oficială, Péter Magyar urmează să se adreseze susținătorilor în Piața Kossuth, unde are loc până la miezul nopții „Festivalul Popular al Schimbării Regimului”. Semnale politice și primele repere ale noului guvern Ca gest simbolic, drapelul Uniunii Europene — îndepărtat anterior la ordinul fostului președinte al Adunării, Laszlo Kover (Fidesz) — va fi readus pe fațada clădirii Parlamentului. Totodată, Viktor Orbán și mai mulți lideri Fidesz au decis să renunțe la mandatele de parlamentari, deși făcuseră parte din Parlament încă de la primele alegeri de după 1990. Potrivit articolului, după învestirea lui Magyar, miniștrii vor apărea în fața comisiilor parlamentare în zilele următoare, iar guvernul — format din 16 membri, inclusiv patru femei — ar putea fi format oficial „chiar de marți”, în scenariul optim menționat în material. Noul prim-ministru a transmis că „nu este timp de pierdut” și că vizează reforme pentru restabilirea separării puterilor în stat, combaterea corupției, reconstruirea încrederii în instituții și normalizarea relațiilor cu UE. [...]
Președintele Nicușor Dan cere o poziționare mai fermă a României în UE , susținând că statul român nu și-a apărat „în mod coerent” obiectivele și că negocierile de la Bruxelles sunt „politică, nu cenaclu”, potrivit Antena 3 , într-un mesaj transmis de Ziua Europei . În intervenția sa, șeful statului a descris Europa drept „un subiect care divizează societatea noastră” și a spus că România a fost „slabă” în interiorul Uniunii Europene. În același timp, Nicușor Dan a insistat asupra menținerii și susținerii parteneriatului cu Statele Unite. Miza: cum își promovează România interesele în UE Președintele a argumentat că, în interiorul UE, statele își promovează interesele naționale și că România trebuie să acționeze mai ferm, inclusiv prin alianțe, pentru a-și susține politicile și a-și apăra interesele. „România nu și-a apărat, de mult ori, în mod coerent, obiectivele. E politică, nu cenaclu.” Tot în acest context, Nicușor Dan a respins ideea că liderii români „se duc la cei europeni să primească ordine”, pe care a numit-o „o lozincă”. Critici la decizii europene cu efecte economice și de securitate În mesajul de Ziua Europei, președintele a enumerat mai multe decizii pe care le consideră greșeli ale Europei, cu implicații directe pentru economie și securitate: renunțarea la energia nucleară și bazarea pe „gaz ieftin din Rusia”; neglijarea industriei de apărare; stabilirea unor ținte de mediu „mult prea ambițioase”, care ar fi afectat industria grea; acțiuni „ideologice” pe unele subiecte. În același timp, el a spus că Europa rămâne „o construcție democratică”, iar aceste teme trebuie discutate „cu cărțile pe masă”. Relația cu SUA, reafirmată Șeful statului a adăugat că Europa și România au nevoie de „un parteneriat solid, corect, echitabil cu Statele Unite” și că România susține un astfel de parteneriat. [...]
Preluarea funcției de premier de către Peter Magyar deschide o etapă de „curățare” a banilor publici și de resetare a relației Ungariei cu UE , cu efecte potențiale asupra accesului la fonduri și a poziționării Budapestei în dosarele europene, potrivit Euronews . Magyar a depus jurământul de învestire, iar așteptările sunt ridicate atât în Ungaria, cât și la nivelul Uniunii Europene. Momentul marchează finalul oficial al celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán , după victoria partidului Tisza la alegerile din 12 aprilie, care i-a asigurat o majoritate absolută de peste două treimi în noul Parlament. Miza economică: recuperarea fondurilor și anticorupție Noul premier a promis eliminarea corupției, despre care susține că i-a privat pe maghiari de oportunități economice. În acest sens, intenționează să înființeze un Oficiu Național de Recuperare și Protecție a Activelor , o autoritate care ar urma să investigheze și să recupereze fonduri publice folosite abuziv în perioada Orbán. În plan intern, Magyar a anunțat că „nu este timp de pierdut” și că va începe rapid reforme pentru restabilirea separării puterilor în stat, combaterea corupției și reconstruirea încrederii în instituții. Semnale către Bruxelles și Kiev Magyar a indicat și o schimbare de direcție în politica externă, cu obiectivul de a restabili relațiile Ungariei cu partenerii europeni. În paralel, relațiile dintre Budapesta și Kiev „au început să se dezghețe”, în contextul în care Ungaria și-a retras veto-ul privind acordarea împrumutului UE de 90 de miliarde de euro către Ucraina și a restituit milioane de euro în numerar și aur confiscate dintr-un convoi al băncii de stat ucrainene. Ce urmează: formarea guvernului După învestirea lui Magyar, miniștrii urmează să fie audiați în comisiile parlamentare în zilele următoare. Conform informațiilor din articol, există așteptarea ca, „în cel mai bun caz”, guvernul de 16 membri (inclusiv patru femei) să poată fi format oficial chiar de marți. În plan simbolic, drapelul Uniunii Europene ar urma să fie readus pe fațada Parlamentului, după ce fusese îndepărtat la decizia fostului președinte al Adunării, László Kövér, unul dintre fondatorii Fidesz. Totodată, Viktor Orbán și mai mulți lideri Fidesz au renunțat la mandatele de parlamentari. [...]
