Știri
Știri din categoria Politică
Parlamentul Ungariei începe o nouă legislatură cu o majoritate de peste două treimi pentru Tisza, ceea ce îi oferă viitorului premier Péter Magyar spațiu de manevră pentru schimbări rapide de reguli și instituții, după 16 ani de guvernare Viktor Orbán, potrivit G4Media.
Prima sesiune a noului Parlament de la Budapesta are loc după alegerile din aprilie, câștigate de mișcarea politică Tisza, în jurul căreia s-a format noua majoritate. Informațiile despre calendarul zilei și despre miza politică a tranziției sunt relatate de EFE, citată de Agerpres.
Tisza a câștigat alegerile din 12 aprilie „cu o marjă largă” în fața partidului Fidesz și va avea o majoritate absolută de peste două treimi, ceea ce, potrivit materialului, ar permite noului cabinet să își pună în aplicare promisiunea de a demonta „regimul iliberal”.
Distribuția mandatelor menționată în articol este:
Sâmbătă, deputații depun jurământul, iar apoi Parlamentul urmează să adopte legi privind funcționarea Adunării, inclusiv organizarea comisiilor și componența acestora.
Alegerea premierului este așteptată după ora locală 14:00, iar ulterior noul prim-ministru va depune jurământul și se va adresa Parlamentului. După ceremonia oficială, Péter Magyar urmează să se adreseze susținătorilor în Piața Kossuth, unde are loc până la miezul nopții „Festivalul Popular al Schimbării Regimului”.
Ca gest simbolic, drapelul Uniunii Europene — îndepărtat anterior la ordinul fostului președinte al Adunării, Laszlo Kover (Fidesz) — va fi readus pe fațada clădirii Parlamentului.
Totodată, Viktor Orbán și mai mulți lideri Fidesz au decis să renunțe la mandatele de parlamentari, deși făcuseră parte din Parlament încă de la primele alegeri de după 1990.
Potrivit articolului, după învestirea lui Magyar, miniștrii vor apărea în fața comisiilor parlamentare în zilele următoare, iar guvernul — format din 16 membri, inclusiv patru femei — ar putea fi format oficial „chiar de marți”, în scenariul optim menționat în material.
Noul prim-ministru a transmis că „nu este timp de pierdut” și că vizează reforme pentru restabilirea separării puterilor în stat, combaterea corupției, reconstruirea încrederii în instituții și normalizarea relațiilor cu UE.
Recomandate
Guvernul Ungariei anunță verificări ale subvențiilor externe, cu potențiale efecte directe asupra finanțărilor către organizații maghiare din România , într-un mesaj care vizează explicit rețelele de influență asociate vechiului regim Orbán și, implicit, lideri UDMR considerați apropiați de acesta, potrivit G4Media . Avertismentul vine de la Zoltán Tarr, noul ministru pentru Relații Sociale și Cultură în guvernul Ungariei condus de Péter Magyar . El susține că dialogul „politicos” cu politicienii maghiari din afara granițelor nu oprește investigațiile privind „alocările de fonduri publice dincolo de granițe” și „abuzul de putere”, invocând existența unei „rețele” de persoane loiale vechiului regim care ar fi folosit bani publici pentru consolidarea propriei puteri. „Faptul că vorbim politicos cu politicienii maghiari din străinătate nu înseamnă că nu vom investiga alocările de fonduri publice dincolo de granițe și cazurile de abuz de putere. Fiecare subvenție cheltuită în mod ilegal va avea consecințe.” Ce se schimbă: audit și responsabilitate politică pentru banii trimiși peste graniță Tarr afirmă că, după alegeri, premierul Péter Magyar s-a întâlnit cu reprezentanți politici ai comunităților maghiare din afara Ungariei, iar ulterior guvernul a anunțat că va investiga utilizarea subvențiilor acordate comunităților în ultimii 10 ani, invocând „anomalii” și „nenumărate forme de influențare politică”. În mesajul său, ministrul indică și o posibilă schimbare de abordare: nu doar controale administrative, ci și examinarea „responsabilității politice” legate de utilizarea fondurilor publice externe. Exemplul invocat de ministru: 6 miliarde de forinți către academii de fotbal, zero către ONG-uri Ca argument pentru dezechilibrele din sistem, oficialul maghiar indică perioada de la începutul lui 2026, în lunile premergătoare lunii aprilie, când ar fi fost transferate 6 miliarde de forinți către academii de fotbal din țările vecine, pe baza unor cereri individuale, în timp ce organizațiile civice care au aplicat prin apeluri de proiecte ar fi primit „exact zero forinți”. Tarr mai spune că cererile „de mică valoare” ale organizațiilor civice ar fi fost depuse încă din decembrie 2025, dar nu ar fi fost plătite până la schimbarea guvernului. În același timp, bugetul total pentru granturile destinate organizațiilor civice ar reprezenta „doar o cincime” din sumele alocate rapid pe baza cererilor individuale. Ministrul afirmă că guvernul a început plata fondurilor către organizațiile civice și verificarea cererilor individuale. Fondul Bethlen Gábor , în vizor Conform transtelex.ro (citat de G4Media), ar fi fost deja demarată o anchetă la Fondul Bethlen Gábor, principala structură care intermediază alocarea fondurilor și care a gestionat cea mai mare parte a granturilor obținute de asociații și fundații maghiare din România. Tarr ar fi spus că urmează să fie schimbați o parte dintre angajații fondului. În context, G4Media amintește că sistemul de finanțare a fost investigat de-a lungul timpului de presa de opoziție din Ungaria și că un raport anterior privind politica de ajutor a indicat cheltuieli de 826 de milioane de euro în 2020 pentru afaceri transfrontaliere, aproape 70% din sumă ajungând în Transilvania. De ce contează pentru România Miza imediată este una de control și condiționare a finanțărilor externe: dacă Budapesta trece la audituri și eventuale sancțiuni, fluxurile de bani către organizații și proiecte din România pot fi întârziate, revizuite sau reorientate, iar actorii locali care au beneficiat de aceste subvenții pot intra sub presiune politică și administrativă. În plan politic intern, mesajul lui Tarr este prezentat ca un avertisment către lideri UDMR descriși ca loiali lui Viktor Orbán și ca beneficiari ai sprijinului financiar venit de la Budapesta prin asociații și fundații maghiare active în România. [...]
Negocierile pentru formarea Guvernului intră în linie dreaptă, cu miza unui acord rapid care să evite prelungirea blocajului politic și să permită instalarea Executivului până marți , potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan i-a invitat la Palatul Cotroceni , la ora 18:00, pe liderii PSD, PNL, USR și UDMR, alături de reprezentantul Minorităților Naționale, pentru a obține o soluție de ieșire din criza politică. În centrul discuțiilor sunt două variante de premier: Sorin Grindeanu, susținut de PSD, și europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan , pe care PNL, USR și UDMR anunță că îl vor propune. În paralel, partidele de dreapta vor cere PSD să accepte o rocadă guvernamentală. Două formule, aceeași problemă: majoritatea și calendarul Nicușor Dan a transmis că își dorește ca până marți să existe un guvern instalat la Palatul Victoria, în condițiile în care parlamentarii intră în vacanță parlamentară marți. Șeful statului a spus că așteaptă ca partidele să vină cu o majoritate și un acord politic, după o perioadă de negocieri care, potrivit lui, durează de două luni. Dacă nu se ajunge la o soluție în această zi, „în cel mai rău caz” președintele ar putea acorda timp suplimentar până duminică, conform informațiilor citate de Digi24. Propunerea PNL–USR–UDMR: Mureșan și un guvern minoritar, cu rotativă PNL, USR și UDMR au ieșit împreună la declarații și au anunțat susținerea pentru Siegfried Mureșan, argumentând că are experiență pe zona economică și în gestionarea fondurilor europene, în special a PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). În discuție este și o formulă de guvern minoritar PNL–USR–UDMR, cu sprijin parlamentar, însoțită de o rocadă: aceste partide ar urma să guverneze până în 2027, iar apoi PSD să preia Executivul și să propună un nou premier. Conducerea PNL a votat în unanimitate propunerea lui Mureșan și a dat un vot și pentru varianta rotativei, iar USR a votat, de asemenea, în acest sens, potrivit aceleiași surse. PSD respinge varianta „dreptei” și insistă pe Grindeanu PSD a criticat public decizia PNL, USR și UDMR de a-l nominaliza pe Siegfried Mureșan, vorbind despre un „blocaj politic total iresponsabil”. Din informațiile Digi24, social-democrații nu își doresc în acest moment un guvern din care să facă parte USR și merg cu Sorin Grindeanu ca propunere de premier. Totodată, PNL și UDMR nu își doresc un guvern fără USR, ceea ce menține negocierea într-un punct sensibil: formula de guvernare și numele premierului sunt interdependente, iar fiecare variantă presupune concesii politice. Ce urmează Întâlnirea de la Cotroceni este prezentată ca termenul-limită pentru ca partidele să vină cu o formulă finală. În lipsa unui acord, președintele ar putea prelungi fereastra de negociere până duminică, însă obiectivul rămâne instalarea guvernului până marți, pe fondul presiunii de calendar și al nevoii de stabilitate politică. [...]
Slăbirea Ligii la 6% în sondaje riscă să tragă în jos coaliția lui Meloni și să complice calculele pentru următoarele alegeri, într-un moment în care dreapta italiană intră într-o fază de reașezare internă. Potrivit Reuters , declinul lui Matteo Salvini reduce capacitatea coaliției de guvernare de a rămâne competitivă în fața opoziției de centru-stânga, pe fondul tensiunilor din partid și al apariției unor rivali pe flancul drept. Liga, condusă de Salvini din 2013, este creditată acum cu 6% în sondaje, mult sub vârful de 34% obținut la alegerile europene din 2019. Reuters notează că scăderea s-a accelerat după februarie, când un fost aliat al lui Salvini a lansat Futuro Nazionale , un grup desprins care a „depășit” Liga pe dreapta. Efectul de coaliție: Meloni domină, dar partenerul slab apasă scorul comun În timp ce Giorgia Meloni a consolidat votul de dreapta în jurul partidului său, Brothers of Italy, slăbirea Ligii devine o problemă de aritmetică electorală pentru întreaga alianță (Brothers of Italy, Forza Italia și Liga). Șeful institutului de sondare YouTrend , Lorenzo Pregliasco, a declarat că declinul lui Salvini pare unul „natural” după mai bine de un deceniu la conducere, iar atractivitatea anti-sistem a partidului a fost erodată de participarea repetată la guvernare din 2018 încoace. „Nu există lideri pentru toate anotimpurile”, a spus Pregliasco, citat de Reuters. Potrivit YouTrend, coaliția lui Meloni este în urma blocului de centru-stânga, iar scăderea Ligii trage în jos ansamblul alianței, în condițiile în care ceilalți parteneri și-au menținut, în linii mari, propriul bazin electoral. Criză internă în Ligă și lipsă de succesor asumat Reuters descrie o creștere a tensiunilor interne: un oficial al partidului, sub protecția anonimatului, a spus că ședințele interne au devenit tot mai conflictuale, cu critici deschise la adresa lui Salvini. Partidul este împărțit între loialiști și cei care vor revenirea la agenda tradițională, axată pe comunitățile locale din nordul bogat. Analistul Lorenzo De Sio (Universitatea Luiss) afirmă că, deși rivalii interni au câștigat teren pe fondul presiunii asupra lui Salvini, „nimeni nu a ieșit în față” ca succesor. Presa italiană a speculat că Salvini ar putea demisiona înainte de alegeri; între numele vehiculate sunt Luca Zaia (fost guvernator al Veneto) și Massimiliano Fedriga (președintele regiunii Friuli-Venezia Giulia). Pariuri de relansare: autonomie regională, migrație și un bilanț guvernamental contestat Salvini este ministru al transporturilor din 2022, iar Reuters menționează că întârzierile persistente din transportul feroviar i-au afectat reputația, în timp ce proiectul emblematic al unui pod între Sicilia și Calabria a rămas blocat. În încercarea de a-și reveni, aliați ai lui Salvini au sugerat readucerea lui la Interne, portofoliu pe care l-a deținut în 2018–2019 și care i-a crescut atunci popularitatea prin politici anti-migrație. Propunerea a fost primită rece în coaliție, pe fondul schimbării priorităților publice: migrația nu mai este, potrivit sondajelor citate, o temă principală, iar atenția s-a mutat spre inflație, în contextul efectelor economice ale războiului din Iran. Fedriga a spus pentru Reuters că partidul ar trebui să prioritizeze reforma pentru o autonomie mai mare a regiunilor din nord, într-un moment în care alegătorii devin sceptici față de sloganuri. În același timp, un lider important al Ligii, Stefano Candiani, a avertizat că autonomia regională, singură, nu va fi suficientă, invocând creșterea prețurilor la combustibili. Ce urmează Reuters relatează că un miting major planificat pentru începutul lui iulie, lângă Treviso, a fost anulat pentru a câștiga timp în vederea conturării unei strategii de relansare. În paralel, Salvini a câștigat recent un vot intern pentru desemnarea candidatului partidului la primăria Milanului, într-un scrutin așteptat anul viitor, mișcare interpretată de unii ca posibilă ieșire din conducerea națională. Pentru Meloni, miza imediată este menținerea coeziunii și a performanței electorale a coaliției: un partener aflat în declin, fără succesiune clară și cu linie politică disputată, poate deveni un factor de vulnerabilitate în fața opoziției, chiar dacă partidul premierului rămâne dominant în tabăra de dreapta. [...]
PNL-USR-UDMR îl împing pe Siegfried Mureșan ca premier cu miza PNRR , iar europarlamentarul susține că experiența sa de negociator-șef al Parlamentului European pe Mecanismul european de redresare și reziliență îl recomandă pentru a „încheia cu succes” planul, potrivit POLITICO . Mureșan, propunerea PNL-USR-UDMR pentru funcția de prim-ministru, afirmă că vrea un guvern „pro-european prin acțiune, nu prin declarații” și spune că are convingerea că românii își doresc modernizare și reforme. PNRR, argumentul central al candidaturii Europarlamentarul afirmă că „urgențele României” sunt exact temele pe care lucrează de ani de zile în Parlamentul European și „la nivel european”, indicând în special zona de buget, economie și reforme. În același context, el își leagă explicit candidatura de capacitatea de a livra rezultatele necesare pentru PNRR, invocând rolul său de negociator-șef al Parlamentului European pentru Mecanismul european de redresare și reziliență (instrumentul UE din care sunt finanțate planurile naționale de redresare). „Știm exact ce e de făcut pentru a încheia cu succes PNRR.” Ce transmite coaliția și ce urmează Mureșan spune că are încredere că, alături de PNL, USR și UDMR – partidele care „în mod responsabil asigură guvernarea României” – poate finaliza PNRR și poate lucra pe celelalte teme pe care le consideră urgente pentru țară. Declarațiile nu includ un calendar, măsuri concrete sau ținte asumate pentru PNRR, astfel că rămâne neclar ce pași ar urma să fie propuși imediat în cazul în care candidatura se materializează într-un mandat de guvernare. [...]
Disputa politică pe numirea premierului riscă să prelungească blocajul guvernamental , în condițiile în care PSD acuză PNL și USR că „nu vor soluții”, iar cele două partide, împreună cu UDMR, au anunțat o propunere comună de prim-ministru, potrivit Agerpres . Vicepreședintele PSD Diana Tușa a susținut, într-o postare pe Facebook, că PNL și USR „își bat joc de România” și că, după ce „au urlat o lună de zile” ca PSD „să-și asume”, deși ar fi votat „rezoluții după rezoluții” că nu vor mai face guvern cu PSD, „acum schimbă foaia”. „În fapt, nu vor niciun alt Guvern. Nu vor soluții. Doar inventează motive ridicole, condiții absurde și crize false pentru a-și păstra scaunele, salariile, casele de protocol și privilegiile.” Propunerea PNL–USR–UDMR: Siegfried Mureșan , premier În paralel, PNL, USR și UDMR îl propun pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru al României, conform unui comunicat transmis vineri de USR și PNL. În comunicat, cele trei formațiuni argumentează că România ar avea nevoie de un guvern care să gestioneze „urgențele și prioritățile țării”, fiind menționate explicit PNRR, Programul SAFE, „echilibrele financiar-bugetare” și aderarea la OCDE, precum și continuarea reformelor. [...]
PNL condiționează formarea guvernului de o „reciprocitate” cu PSD și avertizează că nu va vota un executiv minoritar PSD , în timp ce împinge în față varianta Siegfried Mureșan premier, pe care o numește „propunere serioasă”, potrivit Agerpres . Raluca Turcan (PNL) susține că prelungirea crizei politice „face rău României și românilor” și cere un guvern cu majoritate „responsabilă” și „decizii rapide” pentru problemele urgente. În mesajul publicat pe Facebook, ea afirmă că România „nu își mai permite blocaje” și are nevoie de „stabilitate și predictibilitate” inclusiv „pentru mediul de afaceri” și în relația cu partenerii internaționali. Linia roșie a PNL: fără guvern minoritar PSD Turcan spune că PNL este deschis unui acord politic „indiferent cine va fi desemnat prim-ministru”, dar doar dacă există „reciprocitate” și asumare comună a responsabilității. În lipsa acesteia, PNL nu ar vota un guvern minoritar PSD. „Nu vom susține însă o formulă în care responsabilitatea aparține doar unora, iar PSD își rezervă doar avantajele politice.” Mureșan, propunerea PNL–USR–UDMR: argumentul PNRR și al reformelor În același mesaj, Turcan afirmă că președintelui României, Nicușor Dan, i-a fost făcută „o propunere serioasă” de premier: Siegfried Mureșan, susținut de PNL, USR și UDMR. Ea îl descrie drept „competent și un bun negociator” și invocă rolul său în negocierea bugetului UE și a cadrului financiar multianual, din care sunt finanțate planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR). Turcan leagă urgența instalării unui guvern „cu puteri depline” de îndeplinirea jaloanelor din PNRR pentru atragerea fondurilor europene, continuarea reformelor, consolidarea securității naționale și accelerarea aderării României la OECD. Contextul imediat, potrivit aceleiași surse, este că PNL, USR și UDMR au decis vineri să îl propună pe Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. [...]
