Știri
Știri din categoria Politică
Parlamentul Ungariei începe o nouă legislatură cu o majoritate de peste două treimi pentru Tisza, ceea ce îi oferă viitorului premier Péter Magyar spațiu de manevră pentru schimbări rapide de reguli și instituții, după 16 ani de guvernare Viktor Orbán, potrivit G4Media.
Prima sesiune a noului Parlament de la Budapesta are loc după alegerile din aprilie, câștigate de mișcarea politică Tisza, în jurul căreia s-a format noua majoritate. Informațiile despre calendarul zilei și despre miza politică a tranziției sunt relatate de EFE, citată de Agerpres.
Tisza a câștigat alegerile din 12 aprilie „cu o marjă largă” în fața partidului Fidesz și va avea o majoritate absolută de peste două treimi, ceea ce, potrivit materialului, ar permite noului cabinet să își pună în aplicare promisiunea de a demonta „regimul iliberal”.
Distribuția mandatelor menționată în articol este:
Sâmbătă, deputații depun jurământul, iar apoi Parlamentul urmează să adopte legi privind funcționarea Adunării, inclusiv organizarea comisiilor și componența acestora.
Alegerea premierului este așteptată după ora locală 14:00, iar ulterior noul prim-ministru va depune jurământul și se va adresa Parlamentului. După ceremonia oficială, Péter Magyar urmează să se adreseze susținătorilor în Piața Kossuth, unde are loc până la miezul nopții „Festivalul Popular al Schimbării Regimului”.
Ca gest simbolic, drapelul Uniunii Europene — îndepărtat anterior la ordinul fostului președinte al Adunării, Laszlo Kover (Fidesz) — va fi readus pe fațada clădirii Parlamentului.
Totodată, Viktor Orbán și mai mulți lideri Fidesz au decis să renunțe la mandatele de parlamentari, deși făcuseră parte din Parlament încă de la primele alegeri de după 1990.
Potrivit articolului, după învestirea lui Magyar, miniștrii vor apărea în fața comisiilor parlamentare în zilele următoare, iar guvernul — format din 16 membri, inclusiv patru femei — ar putea fi format oficial „chiar de marți”, în scenariul optim menționat în material.
Noul prim-ministru a transmis că „nu este timp de pierdut” și că vizează reforme pentru restabilirea separării puterilor în stat, combaterea corupției, reconstruirea încrederii în instituții și normalizarea relațiilor cu UE.
Recomandate
Preluarea puterii de către Péter Magyar declanșează o test pentru rețeaua economică apropiată de Viktor Orbán , după ce un magnat din industria comunicării a anunțat că își cedează către stat cele patru companii, într-un gest prezentat drept „în interes public”, chiar înaintea învestirii noului premier, potrivit Le Figaro . Péter Magyar, politicianul care l-a învins pe Viktor Orbán la alegerile legislative, urmează să fie întronizat sâmbătă, la Budapesta. Data aleasă este 9 mai, de Ziua Europei, un detaliu cu încărcătură simbolică, pe fondul „debandadei” taberei „orbaniste”, notează publicația. Un semnal din interiorul mediului de afaceri „orbanist” În acest context, Gyula Balasy, descris ca magnat al comunicării, a apărut pe canalul YouTube Kontroll – lansat de fratele viitorului prim-ministru – pentru a face un anunț cu impact: își cedează cele patru societăți de comunicare către stat. Balasy susține că transferul este făcut „în interes public” și afirmă că firmele: ar valora 80 de miliarde de forinți (225 milioane de euro, aprox. 1,1 miliarde lei); au circa 500 de angajați; ar putea funcționa „perfect” într-un cadru de stat. Publicația descrie apariția sa ca fiind una neobișnuită față de imaginea anterioară, asociată cu opulența și cu evitarea presei. De ce contează: presiune pe active și contracte din zona politică Din informațiile prezentate, gestul lui Balasy sugerează o repoziționare rapidă a unor actori economici asociați vechii puteri, chiar înainte de instalarea noului guvern. În lipsa altor detalii din materialul disponibil, nu este precizat dacă cedarea către stat este voluntară în sens strict, negociată sau determinată de riscuri juridice ori politice iminente. Le Figaro amintește, în trimitere la un articol anterior, că Péter Magyar a lansat inițiative de tip „vânătoare” a „oligarhilor” din jurul lui Orbán, inclusiv prin instrumente precum o comisie de anchetă și o nouă autoritate de recuperare, ceea ce amplifică miza pentru companiile conectate la vechiul establishment. [...]
Preluarea funcției de premier de către Peter Magyar deschide o etapă de „curățare” a banilor publici și de resetare a relației Ungariei cu UE , cu efecte potențiale asupra accesului la fonduri și a poziționării Budapestei în dosarele europene, potrivit Euronews . Magyar a depus jurământul de învestire, iar așteptările sunt ridicate atât în Ungaria, cât și la nivelul Uniunii Europene. Momentul marchează finalul oficial al celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán , după victoria partidului Tisza la alegerile din 12 aprilie, care i-a asigurat o majoritate absolută de peste două treimi în noul Parlament. Miza economică: recuperarea fondurilor și anticorupție Noul premier a promis eliminarea corupției, despre care susține că i-a privat pe maghiari de oportunități economice. În acest sens, intenționează să înființeze un Oficiu Național de Recuperare și Protecție a Activelor , o autoritate care ar urma să investigheze și să recupereze fonduri publice folosite abuziv în perioada Orbán. În plan intern, Magyar a anunțat că „nu este timp de pierdut” și că va începe rapid reforme pentru restabilirea separării puterilor în stat, combaterea corupției și reconstruirea încrederii în instituții. Semnale către Bruxelles și Kiev Magyar a indicat și o schimbare de direcție în politica externă, cu obiectivul de a restabili relațiile Ungariei cu partenerii europeni. În paralel, relațiile dintre Budapesta și Kiev „au început să se dezghețe”, în contextul în care Ungaria și-a retras veto-ul privind acordarea împrumutului UE de 90 de miliarde de euro către Ucraina și a restituit milioane de euro în numerar și aur confiscate dintr-un convoi al băncii de stat ucrainene. Ce urmează: formarea guvernului După învestirea lui Magyar, miniștrii urmează să fie audiați în comisiile parlamentare în zilele următoare. Conform informațiilor din articol, există așteptarea ca, „în cel mai bun caz”, guvernul de 16 membri (inclusiv patru femei) să poată fi format oficial chiar de marți. În plan simbolic, drapelul Uniunii Europene ar urma să fie readus pe fațada Parlamentului, după ce fusese îndepărtat la decizia fostului președinte al Adunării, László Kövér, unul dintre fondatorii Fidesz. Totodată, Viktor Orbán și mai mulți lideri Fidesz au renunțat la mandatele de parlamentari. [...]
Vladimir Putin a folosit parada de 9 mai pentru a susține că Rusia „avansează” în Ucraina , într-un mesaj menit să întărească ideea de unitate internă și să justifice continuarea războiului, în condițiile în care Moscova invocă sprijinul „întregului bloc NATO” pentru Kiev, potrivit Adevărul . În discursul din Piața Roșie, liderul de la Kremlin a afirmat că militarii ruși implicați în ceea ce Moscova numește „operațiune militară specială” continuă tradiția Armatei Roșii din al Doilea Război Mondial. Putin a prezentat Ziua Victoriei drept „cea mai importantă, sacră și glorioasă sărbătoare” și a legat-o de „datoria” de a apăra „interesele și viitorul Patriei”. „Chiar dacă luptă împotriva unei forțe agresive susținute de întregul bloc NATO, eroii noștri continuă să avanseze.” Mesajul politic: războiul, încadrat ca test de rezistență națională Putin a insistat pe ideea că „loialitatea față de Patrie” este „adevărul suprem” și a susținut că unitatea națională și „forța morală” sunt „cheia succesului”. În final, a transmis un mesaj de certitudine privind rezultatul conflictului: „Sunt ferm convins că cauza noastră este dreaptă. Suntem împreună, iar victoria a fost și va fi întotdeauna a noastră.” În același discurs, președintele rus a reluat și o teză istorică frecvent folosită în retorica oficială, afirmând că Armata Roșie ar fi „salvat” nu doar Uniunea Sovietică, ci și Europa, pe fondul capitulării unor state în fața avansului nazist. Participare externă redusă și paradă fără armament greu La ceremonie au participat, potrivit sursei, cinci lideri străini: președinții Belarusului, Kazahstanului, Laosului, Malaeziei și Uzbekistanului. Premierul slovac Robert Fico ar urma să se întâlnească sâmbătă cu Putin la Kremlin, dar nu a fost prezent la paradă. Parada a fost coordonată de ministrul rus al Apărării, Andrei Belousov . Pentru prima dată din 2007, evenimentul s-a desfășurat fără armament greu, pe fondul a ceea ce Kremlinul a descris drept o „amenințare teroristă” din partea Ucrainei. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că România va avea „un guvern pro-occidental într-un termen rezonabil”, pe fondul consultărilor cu partidele și al nevoii de continuitate pe dosare cu impact economic și bugetar, potrivit Economica . Șeful statului a indicat că există „acord pe politicile mari” și pe traiectoria fiscală asumată, iar viitorul executiv ar urma să aibă ca obiectiv definirea și trimiterea în Parlament a bugetului pe 2027 până în toamnă. Consultări pentru guvern și continuitate pe agenda economică Nicușor Dan a anunțat că a încheiat un prim set de întâlniri cu partidele pro-occidentale și cu reprezentanții minorităților naționale, menționând că a văzut „constrângerile” cu care fiecare formațiune vine la negocieri. Discuțiile, a spus el, vor continua pe „niște scenarii” pe care părțile se vor concentra în perioada următoare. În același mesaj, președintele a enumerat domeniile unde ar exista deja convergență între actorii politici: OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică); SAFE; PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) ; traiectoria fiscală a României „asumată”. Mesaj despre poziționarea României în UE și relația cu SUA Într-o declarație de presă susținută la Palatul Cotroceni, Nicușor Dan a afirmat că România „a fost de multe ori slabă” în interiorul Uniunii Europene și „deseori nu și-a apărat în mod coerent obiectivele”, subliniind că în UE statele își promovează interesele naționale. În același timp, el a susținut că România este „în momentul în care” este credibilă, știe să acționeze în UE și să facă alianțe pentru a-și susține politicile. Președintele a respins ideea că liderii români ar merge la liderii europeni „ca să primească ordine”, pe care a catalogat-o drept „o lozincă” ce îndepărtează dezbaterea de la întrebarea despre locul României în UE. Referitor la relația transatlantică, șeful statului a spus că Europa și România au nevoie de un „parteneriat corect, solid, echitabil” între Uniunea Europeană și Statele Unite, iar România ar fi un susținător al acestui tip de parteneriat. Critici la adresa unor decizii europene, dar apărarea cadrului democratic În mesajul de Ziua Europei, Nicușor Dan a mai spus că Europa „divizează” societatea românească și a cerut o discuție „altfel decât cu lozinci”. El a indicat mai multe „greșeli” ale Europei, între care renunțarea la energia nucleară și dependența de gazul ieftin din Rusia, neglijarea industriei de apărare și ținte de mediu considerate „mult prea ambițioase” care ar fi afectat industria grea. În același timp, președintele a susținut că Europa rămâne „o construcție democratică”, iar aceste teme ar trebui discutate „cu cărțile pe masă” în instituțiile europene, adăugând că astfel de dezbateri sunt reflectate „mult prea puțin” în media din România. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că România va avea un guvern pro-occidental „într-un termen rezonabil”, iar viitorul Executiv va trebui să vină rapid cu bugetul pe 2027 , după demiterea Guvernului Bolojan, potrivit Antena 3 . Mesajul fixează o prioritate cu impact direct asupra calendarului fiscal și asupra predictibilității deciziilor economice în următoarele luni. Declarațiile au fost făcute sâmbătă, la Palatul Cotroceni, după un prim set de discuții informale cu liderii PSD, PNL, USR, UDMR și reprezentanții minorităților naționale, convocate în contextul crizei guvernamentale. „Reafirm: România va avea un guvern pro-occidental într-un termen rezonabil.” Bugetul pe 2027, obiectivul anunțat pentru viitorul guvern Nicușor Dan a indicat că, din discuțiile cu partidele, „s-au conturat niște scenarii” pe care negocierile vor continua. În același timp, a spus că există „acord pe politicile mari” și pe „traiectoria fiscală” asumată de România, iar guvernul care va fi format ar urma să aibă ca obiectiv definirea și trimiterea către Parlament a bugetului pentru 2027 „până în toamnă”. În lista de teme unde președintele a indicat existența unui acord sunt menționate OECD, SAFE și PNRR . Context: guvern interimar, fereastră limitată de decizie România nu are în prezent un guvern cu puteri depline, iar Guvernul Bolojan poate rămâne interimar maximum 45 de zile, perioadă în care poate adopta doar decizii strict administrative, necesare funcționării statului, conform informațiilor prezentate. Guvernul Bolojan a fost demis marți, 5 mai, după ce Parlamentul a votat moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. Poziționări politice care complică refacerea majorității După demitere, Sorin Grindeanu i-a cerut lui Ilie Bolojan să demisioneze și a anunțat că PSD își dorește să rămână la guvernare, cu refacerea fostei coaliții, „poate ajustată”, inclusiv cu un alt premier de la PNL. În schimb, liberalii au decis în ședință că nu mai vor o nouă alianță cu PSD și au anunțat că vor trece în opoziție, mesaj transmis ulterior și președintelui, deși în partid există și voci care cer rămânerea la guvernare și propunerea unui premier. Tot după discuțiile cu șeful statului, Ilie Bolojan și Dominic Fritz au anunțat o alianță pentru a „apăra direcția de reformă și corectitudine” a guvernării comune. Potrivit unor surse ale postului, Nicușor Dan și-ar fi dorit refacerea coaliției, dar este dispus să accepte și un guvern minoritar. [...]
Președintele Nicușor Dan cere o poziționare mai fermă a României în UE , susținând că statul român nu și-a apărat „în mod coerent” obiectivele și că negocierile de la Bruxelles sunt „politică, nu cenaclu”, potrivit Antena 3 , într-un mesaj transmis de Ziua Europei . În intervenția sa, șeful statului a descris Europa drept „un subiect care divizează societatea noastră” și a spus că România a fost „slabă” în interiorul Uniunii Europene. În același timp, Nicușor Dan a insistat asupra menținerii și susținerii parteneriatului cu Statele Unite. Miza: cum își promovează România interesele în UE Președintele a argumentat că, în interiorul UE, statele își promovează interesele naționale și că România trebuie să acționeze mai ferm, inclusiv prin alianțe, pentru a-și susține politicile și a-și apăra interesele. „România nu și-a apărat, de mult ori, în mod coerent, obiectivele. E politică, nu cenaclu.” Tot în acest context, Nicușor Dan a respins ideea că liderii români „se duc la cei europeni să primească ordine”, pe care a numit-o „o lozincă”. Critici la decizii europene cu efecte economice și de securitate În mesajul de Ziua Europei, președintele a enumerat mai multe decizii pe care le consideră greșeli ale Europei, cu implicații directe pentru economie și securitate: renunțarea la energia nucleară și bazarea pe „gaz ieftin din Rusia”; neglijarea industriei de apărare; stabilirea unor ținte de mediu „mult prea ambițioase”, care ar fi afectat industria grea; acțiuni „ideologice” pe unele subiecte. În același timp, el a spus că Europa rămâne „o construcție democratică”, iar aceste teme trebuie discutate „cu cărțile pe masă”. Relația cu SUA, reafirmată Șeful statului a adăugat că Europa și România au nevoie de „un parteneriat solid, corect, echitabil cu Statele Unite” și că România susține un astfel de parteneriat. [...]
