Știri
Știri din categoria Politică
USR exclude intrarea la guvernare alături de PSD, o poziționare care îngustează opțiunile de formare a unei majorități și menține presiunea pe negocierile din zona partidelor pro-europene, potrivit Wall Street. Președintele USR, Dominic Fritz, spune că informațiile vehiculate „pe surse” despre discuții cu social-democrații sunt false.
Fritz afirmă că „nu există niciun fel de negocieri subterane” privind intrarea USR la guvernare alături de PSD și susține că astfel de scenarii sunt împinse în spațiul public pentru a „semăna neîncredere” și a „sparge alinierea” dintre USR și PNL, pe care le descrie drept „cele două partide mari de centru-dreapta”.
În mesajul publicat pe Facebook, liderul USR respinge explicit ideea unei formule în care partidul să joace un rol secundar într-un executiv care ar „masca colaborarea între PSD și AUR”.
„USR nu va fi niciodată de decor într-un guvern care maschează colaborarea între PSD şi AUR.”
Totodată, Fritz motivează refuzul prin nevoia de „asumare și claritate morală” pentru protejarea „drumului proeuropean și reformist al României”.
Dominic Fritz susține că USR nu va accepta o guvernare justificată prin argumentul stabilității, dacă aceasta ar compromite obiectivul unui „stat curat și performant”.
„Nu vom sacrifica speranţele românilor pentru un stat curat şi performant pentru o presupusă stabilitate. Nu dăm stabilitate corupţilor.”
Liderul USR le cere susținătorilor să nu se lase „dezbinati” de „virușii dezinformării” și să urmărească „ce fac miniștrii USR”, nu informațiile atribuite unor „surse”.
Recomandate
Blocajul politic împinge discuția spre anticipate , după ce președintele USR, Dominic Fritz , a spus că „șansele de a avea un nou guvern până la finalul lunii iulie sunt zero”, pe motiv că nu există o majoritate care să se coaguleze în Parlament, potrivit news.ro . Fritz a făcut declarațiile luni seară, la Digi24, unde a argumentat că, dacă „în peste două luni nu s-a degajat această majoritate”, nu există premise ca ea să apară „acum”. În același context, liderul USR a pus blocajul pe seama deciziei PSD de a merge mai departe cu moțiunea de cenzură împreună cu AUR, deși, spune el, USR și PNL își anunțaseră dinainte poziția. Ce variantă vede USR: guverne minoritare, în două etape În lipsa unei majorități, Dominic Fritz a susținut că „nu mai este posibil un guvern majoritar” și a indicat drept singură opțiune realistă un executiv minoritar. El a prezentat și o formulă în două etape, pe care o descrie ca „matură” și „pragmatică”: un guvern minoritar de centru-dreapta (PNL–USR–UDMR); urmat ulterior de un guvern minoritar PSD. Dacă PSD nu susține: „Alegeri anticipate” Întrebat ce se întâmplă dacă PSD nu acceptă să susțină un guvern minoritar de dreapta, Fritz a indicat alegerile anticipate ca soluție de ieșire din blocaj. „Alegeri anticipate. Nu cred că există alte soluții magice și nu cred că trebuie să existe.” El a mai spus că opoziția față de anticipate se bazează pe argumente „tactice” și „tehnice”, nu „de fond”, și a susținut că un nou vot ar „reseta situația”, în condițiile în care, în opinia sa, există o frustrare publică legată de lipsa de control asupra deciziilor politice. Din informațiile din sursă nu reiese un calendar concret pentru declanșarea anticipatelor sau pașii instituționali care ar urma, ci doar poziția politică exprimată de liderul USR în contextul negocierilor blocate. [...]
Președintele PSD spune că instalarea unui nou Guvern până la 1 septembrie este incertă , pe fondul blocajelor din negocierile dintre partidele care au discutat la Cotroceni , potrivit Agerpres . Sorin Grindeanu a declarat la Parlament că îi este „foarte greu” să facă o astfel de predicție înainte de începutul sesiunii parlamentare. Negocierile: propuneri acceptate de PSD, respinse de PNL și USR Grindeanu a spus că au existat propuneri venite de la grupul minorităților naționale și de la UDMR, cu care PSD a fost de acord, dar care au fost respinse de PNL și USR. În acest context, liderul PSD a invocat o formulă descrisă de Kelemen Hunor drept „Guvern de armistițiu”, care ar presupune găsirea unui prim-ministru și „punerea în paranteză” a constrângerilor politice. Varianta „tehnocrat cu miniștri politici”, blocată în discuții Întrebat despre posibilitatea unui Guvern condus de un tehnocrat, cu miniștri politici, Grindeanu a confirmat că varianta a fost discutată, dar a susținut că „nu la noi este problema”. El a adăugat că Ilie Bolojan și Dominic Fritz s-ar opune unei astfel de soluții. PSD: „Suntem în opoziție” și nu votăm legea ANI Grindeanu a afirmat că le-a transmis la Cotroceni că PSD „este în opoziție” și a acuzat că Ilie Bolojan „blochează România”. Totodată, liderul PSD a anunțat că partidul nu va vota legea ANI și legea privind competențele ANI, susținând că acestea „ciuntesc atribuțiile Agenției Naționale de Integritate”. În lipsa unui acord între formațiunile implicate, mesajul transmis de liderul PSD indică prelungirea incertitudinii politice cel puțin până la începutul sesiunii parlamentare, termen pe care chiar el îl consideră nesigur pentru instalarea unui nou Executiv. [...]
Ilie Bolojan spune că blocajul politic poate împinge România spre alegeri anticipate , dacă partidele nu reușesc să ajungă la o formulă de guvernare care să poată fi învestită, potrivit news.ro . Mesajul vine pe fondul crizei politice și al presiunii de a asigura stabilitate pentru decizii cu impact bugetar și pentru implementarea proiectelor din PNRR. Bolojan, președinte PNL și premier interimar, a declarat la B1 TV că, în democrațiile europene, alegerile anticipate sunt o soluție folosită atunci când nu mai poate funcționa „într-o formulă cât de cât stabilă” un guvern rezultat din configurația parlamentară. „Cel puţin, dacă nu se va ajunge la o soluţie, cred că alegerile anticipate pot fi luate la modul serios în calcul, dar asta este perspectiva pe care o pot prezenta.” De ce contează: stabilitatea guvernării, legată de corecții bugetare și PNRR În aceeași intervenție, Bolojan a făcut trimitere la faptul că alte state au recurs la anticipate, dar a avertizat că „modelul bulgar” – cu mai multe runde de alegeri fără schimbări majore – nu ar fi de dorit, în contextul în care România are o „situație bugetară” care ar impune „corecții puternice”. Totodată, el a legat miza politică de riscul de a pierde bani prin blocaje care ar afecta proiectele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) , sugerând că lipsa unei înțelegeri politice poate avea consecințe directe asupra finanțărilor. Ce spune despre cadrul legal și calendar: „depinde de modul în care evoluează lucrurile” Bolojan a afirmat că eventualele modificări legislative necesare pentru organizarea anticipatelor ar putea fi făcute „în baza unui acord politic”, în condițiile în care există deja „comentarii și interpretări” pe această temă. În privința momentului, a evitat să avanseze un termen ferm, indicând doar că, dacă nu funcționează nicio înțelegere, alegerile ar putea fi luate în calcul „în toamna acestui an” sau „în primăvara anului viitor”, în funcție de evoluția negocierilor. [...]
Mesajul lui Sorin Grindeanu de Ziua Franței repoziționează relația bilaterală ca argument politic pro-european , într-un moment în care partidele își calibrează discursul pe axa valorilor și a alianțelor externe. Într-o postare pe Facebook citată de Agerpres , președintele PSD afirmă că Franța rămâne pentru România nu doar un partener strategic, ci și „un reper” în democrație, curaj civic și valori europene. Grindeanu a legat simbolistica zilei de 14 iulie de ideea de libertate și a transmis felicitări „prietenilor noștri francezi”, insistând că, într-o „Europă și o lume atât de complexă”, prietenia româno-franceză „contează mai mult ca oricând”. Ce mesaj transmite PSD despre direcția externă Potrivit liderului PSD, România și Franța au construit „o relație solidă”, bazată pe respect reciproc și pe o viziune comună despre cum ar trebui să arate Europa. Mesajul plasează explicit relația cu Parisul în registrul valorilor europene, nu doar al cooperării instituționale. În același context, Grindeanu a susținut că „împreună putem face mai mult” pentru cetățenii celor două țări și pentru „un continent mai puternic și mai unit”. Contextul declarației Mesajul a fost transmis cu ocazia Zilei Naționale a Franței. În finalul postării, Grindeanu a făcut și o referire la semifinala Campionatului Mondial din seara respectivă, încurajând echipa Franței. [...]
Ruptura PSD–USR riscă să blocheze negocierile politice și să complice adoptarea rapidă a unor legi legate de fondurile UE , după ce președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus la news.ro că, „sub nicio formă”, cele două partide „nu vor mai putea sta la aceeași masă pentru a discuta”. Declarația a fost făcută luni seară, la România TV, când Grindeanu a fost întrebat dacă PSD și USR mai pot lua loc la aceeași masă pentru discuții. Răspunsul său a fost tranșant: „Nu, din punctul meu de vedere nu, sub nicio formă!” „ Guvern de armistițiu ”, variantă respinsă Grindeanu a afirmat că a fost de acord cu varianta unui „guvern de armistițiu”, dar că aceasta a fost respinsă. În același context, el a criticat USR, referindu-se la ponderea electorală a partidului: „Eu azi am fost de acord cu această variantă, dar au respins-o. Domnii sunt puternici, domnii cu 10% încearcă să dea linia în România.” Miza: voturile din Parlament și legislația cu impact pe bani europeni Liderul PSD a susținut că USR ar fi luat, în ultimele luni, decizii de delimitare față de PSD, iar în acest context a pus sub semnul întrebării așteptarea ca PSD să continue să susțină inițiativele USR în Parlament. În declarațiile sale, Grindeanu a legat explicit discuția de nevoia de soluții legislative „transparent”, inclusiv pentru ca „România să nu piardă bani europeni”, cu dezbateri în Parlament și consultări cu „partenerii sociali”. Acuzații privind inițiative legislative „retroactive” Grindeanu a mai spus că PSD nu ar susține legi care, în opinia sa, ar urmări să „scape liderii USR de eventuale condamnări” sau să ducă la „albiri de caziere”. El a invocat și o explicație atribuită „juriștilor”, potrivit căreia retroactivitatea nu ar fi posibilă, dar că „lucrurile se pot întoarce dacă există o schimbare de lege”. „Nu vă supărați, dar asta nu e o chestiune pe care să o votăm noi în Parlament!” [...]
Ilie Bolojan avertizează că o coaliție „cu toate partidele” riscă să amplifice votul antisistem la parlamentarele din 2028 , în condițiile în care electoratul nemulțumit rămâne fără alternative în opoziție, potrivit news.ro . Președintele PNL a spus, luni seară, la B1 TV, că în 2024 și 2025 „votul antisistem” a fost puternic deoarece „am adunat toate partidele într-o coaliție” și „a rămas doar un singur partid în opoziție”, ceea ce a concentrat voturile de protest într-o singură direcție. În acest scenariu, a avertizat el, repetarea formulei ar duce „cu siguranță” la un vot și mai puternic în 2028, pe fondul percepției că guvernarea „nu face ceea ce trebuie pentru România”. Ce opțiuni de guvernare vede Bolojan În acest context, Bolojan a susținut că proiecțiile politice trebuie construite pe variante „care pot funcționa” și a indicat „2-3 ipoteze de lucru”, între care: o posibilă colaborare PSD–AUR „la dărâmarea Guvernului”, invocând un vot la o moțiune de cenzură care „a trecut” pe această bază; dacă o coaliție între partidele de centru-dreapta și PSD „nu poate funcționa”, alternativa ar fi guverne minoritare sprijinite de un „acord pentru România” propus de PNL. „Acord pentru România”: guverne succesive, cu proiecte agreate și cu opoziția Bolojan a descris o formulă în care, pentru o perioadă, ar funcționa un guvern de centru-dreapta, cu principalele elemente legislative agreate inclusiv cu zona de opoziție, astfel încât proiecte considerate esențiale – precum PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) – să poată fi adoptate. Ulterior, după „un anumit timp”, ar urma un guvern de centru-stânga, cu aceeași logică de susținere transversală pentru „lucrurile vitale”, inclusiv bugetele, pentru a asigura stabilitate și respectarea angajamentelor internaționale. În același cadru, liderul PNL a respins ipoteza ca PSD să fie primul care preia guvernarea în acest scenariu, invocând neîncrederea generată în rândul foștilor parteneri de guvernare. [...]
