Știri
Știri din categoria Apărare
România riscă să piardă aproape 9 miliarde de euro (aprox. 45 miliarde lei) din finanțare europeană pentru înzestrare dacă Ministerul Apărării Naționale nu reușește să semneze, în doar patru zile, 12 contracte rămase din programul SAFE, potrivit Adevărul. Miza este operațională și bugetară: fără contracte la termenul-limită de vineri, banii destinați modernizării capacităților militare pot fi pierduți.
Programul SAFE presupune un împrumut european de aproximativ 9 miliarde de euro (aprox. 45 miliarde lei) pentru România, sumă care ar urma să fie împărțită între 15 contracte de înzestrare. Până acum au fost semnate doar trei, ceea ce lasă o fereastră foarte scurtă pentru finalizarea restului.
Surse din MApN susțin că negocierile s-au tensionat după ce unele companii ar fi modificat ofertele inițiale, inclusiv prin creșteri de preț, iar ministerul ar refuza semnarea în noile condiții, notează Digi24. În paralel, conducerea MApN afirmă că presiunea termenului ar fi folosită de unele firme pentru a renegocia în avantaj propriu.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a spus pe 15 mai că ministerul nu va accepta majorări față de forma aprobată instituțional:
„Prețurile astea umflate nu vor fi acceptate vreodată de Ministerul Apărării. Și asta nu pentru că spune ministrul, ci pentru că asta este forma care a fost trecută prin CSAT și prin Parlamentul României”
Potrivit ministrului, există un plafon aprobat, iar modificările substanțiale ale ofertelor nu pot fi acceptate.
Prin SAFE, Armata României ar urma să fie dotată cu blindate de luptă, nave militare, elicoptere, drone și sisteme de rachete, într-un proces de modernizare finanțat din fonduri europene.
Dacă acordurile sunt semnate, livrările ar trebui realizate până în 2030. Adevărul notează însă că există riscul ca unele companii să nu respecte termenele, caz în care MApN ar putea aplica penalități sau chiar rezilia contractele.
Analiști militari citați în material atrag atenția că o parte dintre achiziții ar viza „tehnică militară clasică”, deși războiul modern pune accent pe tehnologii noi, precum drone, sisteme antidronă și utilizarea inteligenței artificiale în activitatea militară, potrivit generalului în rezervă Dorin Toma.
Recomandate
O defecțiune tehnică la un elicopter IAR-330 în zbor de instrucție a declanșat verificări operaționale , după ce aeronava a aterizat în siguranță în apropierea municipiului Reșița , potrivit Digi24 . Ministerul Apărării Naționale precizează că incidentul a avut loc marți, 26 mai 2026, în timpul unui zbor de instrucție efectuat de o aeronavă IAR-330 aparținând Escadrilei 712 Elicoptere Transport Giarmata. Elicopterul a aterizat în siguranță, iar echipajul nu a fost rănit. La bord se aflau doi piloți și un mecanic de bord, iar MApN susține că „situația a fost gestionată în conformitate cu procedurile specifice aplicabile în astfel de cazuri”. Ce urmează: evaluarea tehnică a aeronavei MApN anunță că sunt în desfășurare activități de verificare tehnică și evaluare, fără a oferi, deocamdată, detalii despre natura defecțiunii sau despre eventuale măsuri privind utilizarea în continuare a aeronavei implicate. [...]
Bruiajul GPS întâlnit de avionul militar care îl transporta pe ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, în zbor spre Lituania evidențiază riscuri operaționale tot mai frecvente pe flancul estic al NATO , într-un context în care astfel de perturbări pot afecta navigația și siguranța zborurilor în regiune, potrivit Adevărul . Incidentul a avut loc în timpul unui zbor de lucru către Lituania, unde Miruță a vizitat detașamentul românesc „ Carpathian Vipers ”, dislocat la baza aeriană Šiauliai . Ministrul a spus că a fost vorba despre un „bruiaj foarte puternic” al semnalului GPS. Ce s-a întâmplat în zbor și cum a fost gestionată situația Într-o declarație făcută în emisiunea „Frontul”, difuzată de TVR INFO , Radu Miruță a precizat că bruiajul a afectat o zonă extinsă și nu ar fi vizat în mod direct aeronava în care se afla. Potrivit ministrului, avionul militar era echipat cu sisteme anti-bruiaj, iar piloții au trecut pe proceduri de navigație militară pentru a continua zborul în siguranță. „A fost bruiat semnalul, dar nu neapărat pentru avionul nostru, ci pentru zonă. Avionul fiind militar are dispozitive anti-bruiaj. Am verificat și am avut un bruiaj foarte puternic. Au activat (piloții – n.red.) sistemul militar de navigație, și-au luat măsuri de protecție pentru a face un zbor către destinație în funcție de coordonatele pe care le au ca variantă adițională. Ne-am uitat unde ar putea fi poziționat avionul după informațiile GPS bruiate. A fost o întreagă discuție cu piloții în avion, pe măsură ce ne apropiam de Lituania.” Ministrul a mai afirmat că aeronava și echipajul au gestionat situația fără probleme, iar zborul a continuat în condiții de siguranță, în pofida perturbărilor semnalului de navigație. Context regional: incidente similare raportate în apropierea Rusiei Dezvăluirea vine pe fondul mai multor episoade similare raportate în regiune. Adevărul amintește și cazul unui avion al Royal Air Force care îl transporta pe ministrul britanic al Apărării, John Healey, afectat de bruiaj GPS în apropierea frontierei cu Rusia, potrivit unui material separat al publicației (detalii aici ). Din perspectivă operațională, repetarea acestor incidente întărește importanța redundanțelor de navigație (rute, proceduri și echipamente alternative la GPS) pentru zborurile militare și, în general, pentru activitățile aeriene din proximitatea zonelor cu risc ridicat de război electronic. [...]
NATO pregătește o nouă structură de comandă pentru flancul estic, menită să accelereze mobilizarea a zeci de mii de militari în statele baltice , potrivit Stirile Pro TV . Miza este una operațională: Alianța vrea să poată desfășura rapid forțe în Letonia și Estonia, în scenariul unui război cu Rusia. Germania și Țările de Jos, în coordonare cu NATO, au ajuns la un acord pentru alocarea Corpului Germano-Olandez , cu sediul la Münster (Germania), pentru apărarea Letoniei și Estoniei. Două surse familiarizate cu subiectul au declarat pentru Reuters că acordul a depășit ultimul obstacol, legat de lipsa unor capabilități critice la nivel de corp. Ce se schimbă concret în arhitectura de apărare Elementul central este apariția unui al doilea corp de armată alocat statelor baltice, pe lângă structura existentă. În prezent, forțele NATO din cele trei state baltice și din nordul Poloniei sunt sub comanda unui singur cartier general multinațional, cu sediul în Szczecin (Polonia). Alocarea unui al doilea corp ar permite mobilizarea rapidă a unor „forțe masive”, potrivit unui oficial militar citat în material, într-o regiune descrisă ca având spațiu strategic limitat și vulnerabilități. Dimensiunea forțelor și capabilitățile lipsă Când este pe deplin operațional, un corp de armată comandă de obicei trei divizii, adică între 40.000 și 60.000 de soldați. În timp de pace, funcționează de regulă ca o structură de comandă „scheletică”, cu funcții specializate care fac posibilă desfășurarea rapidă la nevoie. Sursele citate indică faptul că problema de fond a fost lipsa trupelor de corp în domenii precum: artileria de lungă distanță; apărarea aeriană; ingineri; personal medical. Germania și Olanda, împreună cu alți parteneri, ar urma să constituie acum aceste forțe, conform acelorași surse. Ce nu este încă stabilit Nu este clar când va intra în vigoare decizia și nici câte trupe ar intra efectiv sub comanda noii structuri de cartier general în cazul unui conflict. Ministerul olandez al Apărării a transmis că atribuirea corpului este „în prezent în curs de elaborare” și a refuzat să ofere detalii. Ministerul german al Apărării a refuzat să comenteze, invocând coordonarea în curs cu NATO, iar Alianța a precizat că va răspunde ulterior. Context: presiune pe europeni și calendarul de risc invocat de NATO Materialul plasează schimbarea în contextul în care aliații europeni își asumă mai multă responsabilitate pentru propria securitate, pe fondul criticilor președintelui SUA, Donald Trump , și al anunțului privind retragerea a 5.000 de soldați americani din Germania. Totodată, oficiali NATO au avertizat de ani de zile asupra unei amenințări crescute din partea Rusiei, despre care susțin că ar putea lansa un atac la scară largă asupra teritoriului aliat încă din 2029. Moscova neagă intențiile agresive și acuză NATO că alimentează tensiunile prin extindere. [...]
SUA pregătesc o reducere a capacităților militare pe care le pun la dispoziția NATO în caz de criză , o schimbare care ar muta o parte mai mare din povara operațională către europeni și canadieni, potrivit Digi24 , care citează Spiegel via Reuters. Planul, relatat de Spiegel, ar fi fost prezentat la sediul NATO din Bruxelles, la finalul săptămânii trecute, de un reprezentant al secretarului american al Apărării, Pete Hegseth . Trei surse familiarizate cu discuțiile au declarat pentru Reuters că administrația Trump intenționa să îi informeze pe aliați încă de săptămâna trecută despre reducerea „fondului” de capabilități americane disponibil alianței în caz de criză. Ce se schimbă, potrivit informațiilor din presă Conform articolului Spiegel, SUA ar urma să reducă mai multe tipuri de capabilități puse la dispoziția NATO: numărul de bombardiere strategice ar urma să fie menținut la jumătate din nivelul anterior; numărul avioanelor de vânătoare americane disponibile pentru NATO ar urma să scadă cu o treime ; Marina SUA ar urma să ofere mai puține distrugătoare ; SUA nu ar mai intenționa să furnizeze NATO niciun submarin ; Europa ar urma să fie nevoită să își asigure propriile drone de recunoaștere , în timp ce SUA ar reduce semnificativ furnizarea de drone înarmate. Spiegel îl citează pe reprezentantul american Alexander Velez-Green ca participant la reuniunea cu ușile închise în care ar fi fost discutate aceste reduceri. De ce contează pentru aliații europeni Miza este una operațională: dacă aceste reduceri se confirmă, planificarea de forțe a NATO ar trebui ajustată, iar statele europene ar fi împinse să acopere mai rapid goluri de capabilități, de la aviație la componenta navală și la drone. O purtătoare de cuvânt a NATO a declarat pentru Spiegel că, în planificarea forțelor, s-a ajuns la o „dependență excesivă” de SUA și că, pe măsură ce Europa și Canada investesc mai mult în apărare, responsabilitățile militare din alianță ar putea fi reorganizate. Context: presiune politică și următorii pași În material sunt menționate tensiuni transatlantice mai vechi, alimentate de criticile președintelui Donald Trump la adresa aliaților europeni pentru nivelul cheltuielilor militare și de discuțiile despre o posibilă retragere a unor militari americani din Germania , precum și de poziționări legate de NATO și de obligațiile de apărare reciprocă. Potrivit Spiegel, SUA ar urma să ofere mai multe detalii la începutul lunii iunie , într-o conferință. Ministerul Apărării din Germania nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii din partea Reuters, mai notează Digi24. [...]
Escaladarea atacurilor cu drone în nordul Israelului pune presiune directă pe economia locală , iar pe acest fond o inițiativă de donații încearcă să acopere nevoi imediate ale familiilor afectate, potrivit The Jerusalem Post . Publicația relatează că establishmentul de securitate israelian a identificat o „escaladare semnificativă” a amenințării cu drone din partea Hezbollah , după un atac de amploare asupra nordului Israelului, descris de un oficial de securitate drept „cel mai puternic atac cu drone lansat vreodată împotriva Israelului”. Mai multe drone ar fi pătruns pe teritoriul israelian, provocând incendii și rănind atât soldați, cât și civili; altele ar fi planat deasupra unor orașe și obiective strategice, amplificând starea de insecuritate. Dincolo de componenta militară, articolul insistă asupra efectului economic și operațional asupra comunităților de la graniță: sirene repetate, perturbarea muncii și a activității firmelor, precum și dificultăți tot mai mari pentru familii în acoperirea cheltuielilor curente. În acest context, sunt menționate organizații de ajutor alimentar care livrează mese, pachete cu alimente, medicamente și alte produse esențiale direct la domiciliul persoanelor aflate în dificultate. Inițiativă de sprijin financiar și logistic pentru civili Materialul prezintă „The Daily Giving Israel Emergency Fund”, un fond de urgență care își propune să ofere asistență imediată celor care se confruntă cu război, traumă și dificultăți financiare. Fondul ar fi fost înființat cu sprijinul unor rabini, cu obiectivul de a permite evreilor din întreaga lume să sprijine direct civilii israelieni din nord în timpul războiului. Conform aceleiași surse, fondul susține organizații din prima linie, inclusiv Magen David Adom și United Hatzalah, care continuă să opereze „sub foc” pentru salvarea de vieți și acordarea de îngrijiri medicale imediate. Presiunea pe bugete: consiliere pentru evitarea „colapsului financiar” În paralel cu ajutorul de urgență, articolul menționează implicarea organizației Paamonim, care oferă îndrumare și instrumente practice pentru familiile intrate în criză financiară din cauza războiului. Pentru multe gospodării din nord, acest sprijin ar face diferența între „colaps financiar” și menținerea unei stabilități minime. Totodată, sunt amintite Brothers for Life și alte organizații de reziliență care oferă sprijin emoțional, echipamente de urgență și asistență pentru soldați, veterani răniți și rezerviști afectați de traumă, pierderi și strămutare prelungită. Articolul precizează că a fost realizat în colaborare cu organizația Paamonim și include un link către pagina de donații a inițiativei: The Daily Giving . [...]
SUA au dat Poloniei undă verde preliminară să producă rachete Patriot , o decizie care poate accelera livrările și poate reduce dependența de importuri într-un moment în care cererea de muniție antiaeriană crește, potrivit Mediafax . Aprobarea vizează fabricarea în Polonia a rachetelor PAC-3 MSE, muniția pentru sistemul de apărare aeriană Patriot, a declarat ministrul adjunct al Apărării, Cezary Tomczyk, într-un interviu pentru postul privat TVN24. El a spus că Washingtonul și-a schimbat poziția după o perioadă de scepticism și după o vizită a părții poloneze în SUA. „După vizita noastră în SUA, cred că totul este deschis și am primit aprobarea preliminară de la Departamentul de Stat pentru a produce rachete pentru sistemele Patriot. Acestea ar urma să fie produse în industria de apărare poloneză. Este vorba despre un consorțiu – avem astfel de capacități în Polonia.” De ce contează: presiune pe capacitățile de producție și pe stocuri Conform portalului industriei de apărare Defence24 , SUA au fost mult timp reticente să transfere astfel de capabilități de producție, însă „circumstanțele schimbătoare” ar fi modificat calculele. În același context, producția anuală a rachetei PAC-3 MSE este indicată la aproximativ 700 de unități, iar obiectivul SUA ar fi creșterea la 2.000 până la finalul lui 2030. Materialul notează că stocurile americane au fost afectate de recentul război cu Iranul, de livrările către Ucraina și de achizițiile aliaților, inclusiv Polonia, în timp ce armata SUA încearcă să își refacă și să își extindă rezervele. Această combinație creează, potrivit aceleiași surse, cerere pentru un partener de producție. Ce înseamnă pentru Polonia: livrări, mentenanță și extinderea localizării Polonia operează deja două baterii Patriot și așteaptă încă șase. În condițiile unor posibile întârzieri la livrarea celor mai noi rachete, armata poloneză ar fi explorat alternative, iar generalul Michał Marciniak, șef adjunct al Agenției pentru Armament, a declarat la mijlocul lunii că un contractor a fost deja selectat în acest sens, potrivit informațiilor citate. Tomczyk a mai afirmat că SUA ar fi interesate și de un scenariu în care Polonia ar produce muniții cu rază lungă de acțiune pentru sistemele HIMARS și rachete Hellfire folosite pe elicopterele Apache, între alte platforme. Separat, Polonia urmărește localizarea producției și a serviciilor pentru echipamente militare cumpărate din străinătate; în acest cadru, un centru de reparații pentru motoarele tancurilor americane Abrams ar urma să fie înființat la Dęblin. Context politic: legătura cu Trump și suplimentarea trupelor SUA În articol se menționează că unda verde pentru producția de rachete Patriot este „considerată” încă o favoare a președintelui SUA, Donald Trump, pentru Karol Nawrocki. Totodată, sunt amintite declarații ale lui Trump pe Truth Social privind trimiterea a încă 5.000 de soldați americani în Polonia, după alegerea lui Nawrocki. [...]
