Știri
Știri din categoria Politică
USR încearcă să transmită continuitate guvernării înaintea votului pe moțiune, iar președintele partidului, Dominic Fritz, susține că miniștrii USR „își vor face datoria” indiferent de rezultatul moțiunii de cenzură programate marți, potrivit Agerpres.
Într-o postare pe Facebook, Fritz afirmă că, în ziua votului, parlamentarii ar avea de ales între „ordinul șefului de partid” și „responsabilitatea” față de România. El leagă miza moțiunii de continuarea activității Guvernului condus de Ilie Bolojan și avertizează că, dacă moțiunea trece, „ca efect aproape imediat românii vor rămâne cu mai puțini bani în buzunare”, fără a detalia mecanismul sau măsurile concrete la care se referă.
„Indiferent ce se întâmplă la moțiune mâine, miniștrii USR își vor face datoria și poimâine.”
Fritz enumeră câteva acțiuni atribuite miniștrilor și reprezentanților USR din Executiv și din zona guvernamentală, prezentate ca argument pentru continuarea „curățeniei”:
Mesajul liderului USR urmărește să reducă incertitudinea operațională înaintea votului pe moțiune, printr-o promisiune de continuitate a activității miniștrilor și prin plasarea votului într-o logică de cost politic și economic. În același timp, unele afirmații cu impact (precum efectul „aproape imediat” asupra veniturilor populației sau „sumele-record” din bugetul ANAR) rămân, în materialul citat, fără detalii cuantificabile.
Recomandate
Interdicția cumulului pensie–salariu la stat pentru pensionarii MAI riscă să blocheze reangajarea în sectorul public și să amplifice tensiunile cu sindicatele , într-un moment în care Guvernul vrea să împingă în sus vârsta de pensionare și să schimbe regulile pensiilor de serviciu, potrivit Adevărul . Miza imediată este una de reglementare, cu efecte directe asupra pieței muncii din sectorul public: Executivul a aprobat recent interdicția cumulării pensiei de serviciu cu salariul la stat, măsură care îi vizează pe foștii angajați ai Ministerului Afacerilor Interne și care vine pe fondul discuțiilor mai largi despre reforma pensiilor din structurile de siguranță națională. Ce schimbă Guvernul și de ce contează Guvernul condus de Ilie Bolojan a demarat în martie un proiect de lege pentru pensiile din MAI, MApN și alte structuri, cu două direcții: creșterea vârstei de pensionare (în condițiile în care, în prezent, mulți se pensionează între 47 și 53 de ani) și modificarea modului de calcul al pensiei. Bolojan a argumentat că acolo unde pensionarea se face la 50–52 de ani, iar pensia ajunge la nivelul ultimului salariu, „trebuie corectate lucrurile”. Separat, Guvernul a aprobat interdicția cumulului pensiei de serviciu cu salariul la stat. În forma prezentată public, sancțiunea pentru cei care rămân în activitate în sectorul public este reducerea cu 85% a componentei „non-contributive” a pensiei speciale (adică partea care nu rezultă din contribuții), pe perioada în care persoana este angajată la stat. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a spus că proiectul vizează doar sectorul public și doar pe cei cu pensii speciale, în timp ce în privat cumulul rămâne permis. Justificarea invocată: „o problemă de echitate”, pentru că „nu se mai poate încasa în același timp și pensie specială integrală și salariu întreg, tot de la stat”. Un alt obiectiv menționat este eliberarea posturilor ocupate de pensionari pentru a face loc debutanților, într-o administrație descrisă ca „osificată”. Reacția sindicatelor: contestarea sancțiunii și acuzații de discriminare Federația Sindicatelor Naționale ale Polițiștilor și Personalului Contractual din România a criticat propunerile legislative care limitează cumulul, în special reducerea cu 85% a pensiei pentru cei care continuă să lucreze la stat. Sindicaliștii susțin că măsura ar fi inechitabilă și neconstituțională, invocând, între altele, dreptul la muncă, caracterul de „drept câștigat” al pensiei militare și jurisprudența Curții Constituționale. Ei mai reclamă: discriminare între public și privat (măsura se aplică doar în sectorul public); lipsă de proporționalitate a sancțiunii; încălcarea principiului neretroactivității, prin afectarea unor planuri de venit construite pe legislația actuală; diferență de tratament între pensionarii civili (care pot cumula) și cei militari. Într-un mesaj citat de publicație, federația afirmă: „Statul român acționează ca un angajator de rea-credință: încasează contribuțiile de la polițiștii și militarii rezerviști, activi și utili în câmpul muncii, dar le refuză recalcularea drepturilor, iar acum, prin acest nou proiect, vrea să le confiște și pensia deja dobândită.” Datele MAI: pensionare în jur de 50 de ani și pensii concentrate peste 5.000 lei Conform informațiilor solicitate de publicație de la MAI, vârsta medie de pensionare a fost de 50 de ani în 2024 și a urcat ușor la 50 de ani și 3 luni în 2025. Distribuția pensiilor pentru circa 90.000 de beneficiari (octombrie 2025) arată că cea mai numeroasă categorie este între 5.001 și 7.000 lei (35.423 de persoane), urmată de intervalul 3.001–5.000 lei (29.848). La niveluri mai ridicate, 11.932 de beneficiari au avut pensii între 7.001 și 9.000 lei, iar la vârf 5.594 au încasat între 10.001 și 20.000 lei, respectiv 2.905 între 9.001 și 10.000 lei. La polul inferior, 407 persoane au primit sub 700 lei, iar 925 între 701 și 1.500 lei. În același material se arată că 61% dintre pensionarii MAI au pensii de peste 5.000 lei și că, în februarie 2026, salariul mediu net în România a fost de 5.557 lei , potrivit INS . Ce urmează Premierul Ilie Bolojan a anunțat că va trimite proiectul în Parlament și cere adoptarea în procedură de urgență. În paralel, conflictul cu sindicatele rămâne deschis: acestea susțin că pensionarea la 50 de ani este justificată și că problema apare când statul interzice cumulul pensiei de serviciu cu un salariu tot la stat, ceea ce, în interpretarea lor, transformă „munca după 50 de ani” într-o opțiune acceptabilă doar dacă include cumulul. [...]
Fisurile din Opoziție reduc șansele moțiunii PSD–AUR și mențin guvernarea Bolojan pe traiectoria actuală , după ce șase parlamentari ai partidului UNIT au anunțat că nu vor vota moțiunea de cenzură , deși au semnat-o inițial, potrivit Digi24 . Parlamentarii vizați sunt aleși inițial pe listele POT, formațiune din care au plecat ulterior, contribuind la înființarea partidului UNIT. Ei își justifică decizia prin faptul că moțiunea nu ar veni cu o alternativă de guvernare și nici cu un plan economic nou, ci ar urmări doar schimbarea premierului. De ce refuză votul, deși au semnat Deputatul Andrei Csillag, citat de Digi24, susține că grupul nu vrea să „gireze jocurile PSD–AUR” și că a încercat să identifice „soluția” propusă de inițiatori, fără rezultat. „Nu girăm jocurile PSD–AUR. Nu votăm o moțiune fără soluții! (...) Nu există o alternativă de guvernare, nu există un plan economic nou, doar dorința de a schimba un nume” În același mesaj, Csillag critică PSD, pe care îl numește „principalul responsabil pentru dezechilibrele economice actuale”, și afirmă că demersul ar suprapune o criză politică peste una economică. Discuții cu premierul și semnalul de continuitate a politicilor Potrivit deputatului, parlamentarii UNIT ar fi avut discuții directe cu premierul Ilie Bolojan , iar concluzia transmisă public este că nu ar exista intenția de a modifica politicile actuale. „Ni s-a confirmat că nu există intenția de a modifica politicile actuale.” În această logică, parlamentarii UNIT susțin că miza moțiunii ar fi, de fapt, „eliminarea unui personaj devenit incomod”, nu o schimbare de direcție în guvernare. Ce înseamnă politic, pe termen scurt Anunțul introduce o vulnerabilitate suplimentară pentru inițiatorii moțiunii, prin pierderea unor voturi care, cel puțin formal, păreau asigurate prin semnătură. Digi24 nu oferă în acest material un calcul al voturilor sau un scenariu numeric privind șansele moțiunii, astfel că impactul exact asupra rezultatului rămâne deocamdată necuantificat. [...]
PNL încearcă să reducă riscul de cădere a Guvernului la moțiune prin negocieri „de la om la om” cu parlamentari din AUR și din alte partide, inclusiv cu unii semnatari ai moțiunii, potrivit Antena 3 . Miza este una operațională imediată: asigurarea prezenței și a voturilor necesare în plen, într-un scrutin în care o diferență relativ mică poate decide demiterea Executivului. Conform unor surse politice citate de publicație, liberalii ar fi mobilizat trei echipe de negociere care au discutat cu parlamentari „din toate partidele”, pentru a-i convinge să nu voteze moțiunea de cenzură programată marți. În paralel, PNL ar fi început discuțiile încă de săptămâna trecută. În același context, sursele menționează că secretarul general al PNL, Dan Motreanu , nu ar mai fi participat la sesiunea de la Strasbourg a Parlamentului European, rămânând în București pentru negocieri cu parlamentari din alte formațiuni, cu obiectivul de a bloca moțiunea. De ce votul de marți e „la limită” Moțiunea de cenzură este inițiată de PSD și AUR și este semnată de 254 de parlamentari, potrivit informațiilor din articol. Pentru adoptare și demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan sunt necesare 233 de voturi. Publicația notează că, deși numărul de semnături pare confortabil, diferența este „fragilă” într-un vot în care pot apărea absențe sau schimbări de poziție. Moțiunea este semnată de parlamentari de la PSD, AUR, Grupul PACE, POT, precum și de independenți și neafiliați. Ce urmează în PNL și care e miza politică În interiorul PNL ar exista tensiune înaintea votului, iar după moțiune partidul ar urma să aibă o ședință pentru a stabili pașii următori, în funcție de rezultat, potrivit surselor citate. Antena 3 mai arată că Ilie Bolojan ar putea discuta luni cu liberalii pentru a se asigura că nu vor exista absențe la vot. Totodată, ziua de marți este prezentată ca decisivă și pentru liderii PNL și PSD: dacă moțiunea trece, Ilie Bolojan este demis și „nu mai poate fi propus premier”; dacă moțiunea pică, presiunea politică s-ar muta pe Sorin Grindeanu, în logica costurilor politice descrise în articol. Duminică seara, prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a spus la Antena 3 CNN că ar mai lipsi „5-10 voturi” pentru ca moțiunea să nu treacă. „În acest moment, se joacă. Cred că lipsesc vreo 5-10 voturi ca să nu treacă. Nu pot să vă zic cu siguranță pentru că eu, personal, nu am participat la nicio discuție. Există și posibilitatea să vedem și-n alte părți, adică de ambele părți, să vedem dezertări”, a spus Ciucu. [...]
Cei șase parlamentari ai UNIT anunță că nu vor vota moțiunea de cenzură , reducând șansele de a demite Guvernul Bolojan , după ce inițial semnaseră demersul PSD–AUR, potrivit Biziday . Grupul susține că moțiunea nu vine cu o alternativă de guvernare sau un plan economic și că miza ar fi „înlocuirea unui om”, nu schimbarea direcției. Decizia a fost comunicată într-o postare pe Facebook de deputatul Andrei Csillag, care afirmă că parlamentarii UNIT au discutat atât cu inițiatorii moțiunii, cât și cu premierul. În urma acestor discuții, Csillag spune că nu a rezultat „o alternativă de guvernare” și nici „un plan economic nou”, ci doar intenția de a schimba numele premierului. „Nu există o alternativă de guvernare, nu există un plan economic nou, doar dorința de a schimba un nume.” Argumentul economic invocat: evitarea suprapunerii unei crize politice peste cea economică În mesaj, Csillag acuză PSD că ar fi „principalul responsabil pentru dezechilibrele economice actuale” și că, prin moțiune, ar încerca să „adâncească criza economică” prin declanșarea uneia politice. Totodată, el critică AUR pentru susținerea inițiativei fără a prezenta, la rândul său, o soluție de guvernare, descriind demersul drept o „schimbare de fațadă”. UNIT precizează că a semnat moțiunea pentru „clarificarea rapidă a situației politice”, dar susține că România „nu își permite un blocaj prelungit” și că votul ar trebui să reflecte „interesul public, nu calcule politice de culise”. Ce spune UNIT despre Bolojan și de ce refuză votul Parlamentarii UNIT afirmă că l-au criticat pe premierul Ilie Bolojan pentru „rigiditate”, „lipsa de empatie” în aplicarea unor măsuri dure și „priorități discutabile”, însă adaugă că „necinstea” nu i-a fost imputată. În acest context, ei susțin că nu vor sprijini înlăturarea premierului în lipsa unei schimbări a politicilor sau a mecanismelor care au dus la criza actuală. Cine sunt cei șase parlamentari UNIT Conform postării citate, cei șase aleși (intrați în Parlament pe listele POT) sunt: Aurora Tășică Simu – președinte, deputat de Cluj Andrei Csillag – președinte executiv, deputat de Bistrița Dumitrița Albu – deputat de Diaspora Călin Groza – deputat de Maramureș Ștefan Borțun – senator de Tulcea Gheorghe-Petru Pîclișan – deputat de Botoșani [...]
Premierul Ilie Bolojan își leagă sprijinul din stradă de agenda de „modernizare” a statului , într-un mesaj public transmis după manifestații de susținere în București și Oradea, potrivit News . Miza politică a declarației este încercarea de a transforma mobilizarea „din piețe” și „online” într-un mandat pentru reforme administrative, pe fondul tensiunilor generate de moțiunea de cenzură depusă în Parlament. Într-o postare pe Facebook, Bolojan le-a mulțumit susținătorilor și a spus că vede sprijinul ca pe unul „pentru modernizarea României, o țară fără privilegii, cu un stat eficient, care își respectă cetățenii”. Ce s-a întâmplat în Piața Victoriei și la Oradea Duminică seară, persoane de toate vârstele, inclusiv familii cu copii, s-au adunat în Piața Victoriei la o manifestație de susținere a premierului. Participanții au venit cu drapele ale României și steaguri ale Uniunii Europene, explicând că mesajul lor este ca România să continue drumul pro-european început înainte de 2007. În jurul orei 21.00, prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a mers în mijlocul manifestanților, a discutat cu oamenii și s-a fotografiat cu ei. Potrivit aceleiași surse, manifestații de susținere au avut loc și la Oradea. Mesajele și mobilizarea: pro-european și anti-moțiune Mobilizarea pentru mitinguri s-a făcut pe rețelele de socializare, sub îndemnuri precum „aprindem lumina” sau „deratizare”, expresii asociate unor declarații recente ale lui Ilie Bolojan despre modul în care a acționat ca prim-ministru. În Piața Victoriei, manifestanții i-au scandat numele și au strigat lozinci împotriva partidelor care au depus moțiunea de cenzură, inclusiv: „Nu vă fie frică, moțiunea pică” și „AUR și PSD, aceeași mizerie”. [...]
PNL încearcă să închidă rapid scenariul unui premier tehnocrat cu Dragoș Pîslaru , pe fondul incertitudinii politice generate de moțiunea de cenzură de marți, 5 mai, potrivit Antena 3 . Ciprian Ciucu, primar al Capitalei și prim-vicepreședinte PNL, spune că a discutat personal cu Dragoș Pîslaru și susține că acesta „cu siguranță nu va fi” varianta de premier tehnocrat. Declarațiile vin în contextul în care, în spațiul public, sunt vehiculate mai multe nume ca posibile opțiuni pentru un mandat de formare a guvernului, în scenariul în care Cabinetul Bolojan ar fi demis prin moțiune de cenzură. Ciucu a comentat subiectul la emisiunea „Ora de foc”, în discuție fiind și ipoteza ca președintele Nicușor Dan să încredințeze unui tehnocrat mandatul de a forma un nou guvern. Ce nume au fost vehiculate și ce exclude Ciucu În dialogul din studio au fost enumerate patru variante aflate „în discuție”, conform realizatoarei Oana Zamfir: Anca Dragu (guvernator al Băncii Naționale din Republica Moldova); Șerban Matei (director al Direcției Relații Internaționale din BNR), despre care s-a spus că ar fi propus de Mugur Isărescu; Radu Burnete, consilier prezidențial; Dragoș Pîslaru, despre care s-a menționat că „ar urma să fie propunere de premier tehnocrat”. Ciucu a exclus explicit numele lui Dragoș Pîslaru și a spus că îi este „greu să creadă” că Anca Dragu ar fi o opțiune, iar despre ceilalți doi nu s-a pronunțat. Argumentul PNL: „scenariul ar semăna cu guvernarea Cioloș” Liderul liberal a motivat respingerea variantei Pîslaru printr-o discuție directă cu acesta și printr-o comparație cu guvernarea Cioloș, despre care a afirmat că a fost atacată politic de PSD. „Dragoș Pîslaru cu siguranță nu va fi. Am vorbit cu dânsul personal și nu crede într-un astfel de scenariu, care ar semăna foarte mult cu guvernarea Cioloș, care a fost ‘bumbăcită’, ca să mă exprim așa, de către Partidul Social Democrat. Nu credem în bunele lor intenții.” „Tehnocratul” ar fi chiar Bolojan, spune Ciucu În aceeași intervenție, Ciucu a avansat ideea că Ilie Bolojan , deși „politician vechi”, se comportă „la guvern ca un tehnocrat” și că acest lucru i se reproșează inclusiv în partid. Întrebat dacă speră ca, în cazul căderii guvernului, președintele să îl propună tot pe Bolojan, Ciucu a răspuns că „nu s-a gândit la asta”. Miza imediată rămâne votul din Parlament asupra moțiunii de cenzură programate marți, 5 mai, care poate declanșa negocieri accelerate pentru o nouă formulă guvernamentală. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre o decizie a președintelui sau despre un calendar al consultărilor. [...]
