Știri
Știri din categoria Politică

Dominic Fritz spune că ieșirea din blocajul de guvernare ar putea trece prin alegeri anticipate, în condițiile în care actuala aritmetică parlamentară face „extrem de greu” de format un executiv fără PSD și fără AUR, potrivit news.ro.
Președintele USR a declarat, într-un interviu difuzat vineri seară la Antena 3, că „singurul fel” de a „schimba matematica în Parlament” este revenirea la vot, adăugând că nu se teme de acest scenariu. Fritz a pus această opțiune în legătură cu o criză politică pe care o atribuie PSD, afirmând că, dacă social-democrații „nu găsesc o cale” de rezolvare, „s-ar putea să fie bine să ne întoarcem la popor”.
„Singurul fel cum putem să schimbăm matematica în Parlament este prin alegeri anticipate. Şi eu nu mă tem de alegeri anticipate (...) s-ar putea să fie bine să ne întoarcem la popor şi să ne rezolve această ecuaţie poporul.”
Fritz a susținut că, dacă AUR este „scos din ecuație” și PSD nu vrea să guverneze, formarea unui guvern devine foarte dificilă. În acest context, el a indicat drept singură variantă rămasă un guvern minoritar, care ar putea fi „tolerat de o parte din PSD și de o parte din parlamentari neafiliați”.
Declarațiile vin pe fondul discuțiilor despre posibile reconfigurări politice și despre capacitatea partidelor de a construi majorități funcționale în actuala legislatură, miza fiind deblocarea formării sau susținerii unui guvern în Parlament.
Recomandate

USR pregătește o alianță cu PNL ca alternativă la actuala guvernare , pe fondul acuzațiilor că PSD ar încerca să rămână simultan la putere și să se comporte ca partid de opoziție, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de președintele USR, Dominic Fritz , în timpul unei vizite la Buzău, unde a vorbit despre construirea unui „pol reformist” care să ofere o alternativă politică „fără PSD și fără AUR”. În logica anunțului, miza este una de arhitectură politică și de guvernare: USR susține că, singur, nici el și nici PNL nu pot strânge „tracțiunea necesară” pentru a deveni o alternativă credibilă, motiv pentru care cele două partide ar lucra la o formulă de colaborare, inclusiv o alianță electorală. De ce contează: repoziționare înainte de alegeri și o posibilă nouă formulă de guvernare Fritz a prezentat demersul ca pe o încercare de a coagula forțe politice și civice care „își doresc o altă Românie”, invocând riscul ca PSD și AUR să „acapareze și mai mult toată puterea” și, în consecință, „să sărăcească și mai mult această țară”. În același timp, liderul USR a încercat să delimiteze viitoarea construcție de actuala guvernare, susținând că PSD ar urmări să controleze deciziile, dar să evite asumarea costurilor politice ale guvernării. Acuzațiile la adresa PSD și a conducerii Guvernului În declarațiile de la Buzău, Fritz a acuzat PSD că joacă „un joc cu multe fumigene”, în care ar încerca să fie „în același timp la putere și în opoziție”. El a vorbit și despre un „monopol al puterii” la nivel național și local, pe care USR ar vrea să îl rupă. Pe zona executivă, Fritz a susținut că deciziile ar fi luate de vicepremierul Marian Neacșu , nu de premierul Luca Niculescu, descriind situația ca pe o „construcție fumigenă” în care „Neacșu trage sforile”, iar premierul este cel vizibil public. Ce urmează Din informațiile prezentate, USR se află în faza de lucru la această colaborare cu PNL, fără a fi anunțate detalii despre calendar, forma exactă a alianței sau condițiile politice ale unei înțelegeri. În lipsa acestor elemente, rămâne de urmărit dacă discuțiile se concretizează într-un acord electoral și ce alte „forțe” ar putea fi atrase în „polul reformist” invocat de Fritz. [...]

La o lună de la intrarea PSD la guvernare, europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan acuză că partidul a prioritizat consolidarea puterii interne și negocieri pentru funcții, în timp ce promisiuni cu impact fiscal și social – precum reducerea TVA la carburanți – nu au fost puse în practică , potrivit Digi24 . Mureșan, care este europarlamentar și este prezentat de Digi24 drept „fosta desemnare a președintelui pentru funcția de premier”, susține într-o postare pe Facebook că bilanțul PSD după prima lună în Executiv ar arăta o „concentrare a puterii guvernamentale” în jurul vicepremierului Marian Neacșu și „înțelegeri cu AUR pentru împărțirea funcțiilor în stat”. „Bilanțul PSD după o lună de guvernare: Concentrarea puterii guvernamentale în mâinile lui Marian Neacșu, pentru a servi clientela de partid – DA. Înțelegeri cu AUR pentru împărțirea funcțiilor în stat – DA.” Miza economică: promisiuni fiscale invocate ca neîndeplinite În aceeași postare, Mureșan enumeră măsuri pe care PSD le-ar fi promis înainte de intrarea la guvernare și care, la o lună, nu ar fi fost implementate. Printre acestea, el menționează explicit: reducerea TVA la carburanți – „NU”; reducerea generală a accizelor la carburanți – „NU”; indexarea salariilor și alocațiilor – „NU”; indexarea pensiilor – „încă «se analizează»”; identificarea „găurii” bugetare despre care PSD ar fi spus că a fost lăsată de Guvernul Bolojan – „NU”. Tot în postare, Mureșan afirmă că „PSD este cel care lăsase o gaură mare în buget”, iar „Guvernul Bolojan a acoperit o mare parte din ea”, fără ca materialul să ofere cifre sau o evaluare independentă a acestor afirmații. Context politic: PSD, rol major în coaliție fără premier PSD a intrat la guvernare la 20 octombrie 2026, într-o coaliție condusă de premierul independent Luca Niculescu. Deși nu deține funcția de prim-ministru, partidul are, potrivit Digi24, 11 miniștri și un ministru delegat și controlează portofolii precum Transporturile, Justiția, Apărarea, Agricultura și Sănătatea. Afirmațiile lui Mureșan sunt prezentate ca poziție politică exprimată pe Facebook; materialul nu include un răspuns al PSD la criticile formulate. [...]

AUR ridică miza politică pentru 2028 după ce președintele Nicușor Dan a spus că se teme de rezultatul alegerilor parlamentare, iar prim-vicepreședintele partidului, Dan Dungaciu , a interpretat declarația ca semn că „se coace ceva la Cotroceni”, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a afirmat că teama sa vizează strict alegerile parlamentare din 2028 și a refuzat să detalieze. În declarația citată de Digi24, șeful statului a spus că îi este teamă de „un eventual rezultat” al scrutinului, fără alte explicații. În replică, Dan Dungaciu a ironizat poziția președintelui și a susținut că, încă din noiembrie 2026, acesta ar fi vorbit „explicit” despre „inacceptabilitatea aducerii AUR la guvernare”, iar îngrijorarea legată de 2028 ar indica o mișcare politică pregătită la Palatul Cotroceni. „Sigur că se întâmplă ceva și se coace ceva la Cotroceni”, a declarat Dan Dungaciu. De ce contează: semnal de polarizare înainte de ciclul electoral Schimbul de declarații mută discuția despre alegerile din 2028 în registrul confruntării directe între președinte și AUR, cu o miză explicită: accesul partidului la guvernare după parlamentare. În lipsa unor detalii suplimentare din partea președintelui despre natura temerilor sale, reacția AUR funcționează ca încercare de a transforma subiectul într-o temă de campanie și de a sugera existența unor planuri instituționale sau politice la Cotroceni. Contextul invocat de AUR: 2027, an electoral în Europa Dan Dungaciu a legat disputa internă de evoluțiile politice europene, susținând că 2027 ar putea aduce schimbări majore pe continent, pe fondul alegerilor din mai multe state. El a enumerat alegeri prezidențiale în Franța și a menționat Italia și Polonia, afirmând că ar putea ajunge la putere politicieni „suveraniști” și „conservatori”, care ar schimba „comportamentul Uniunii Europene”. În materialul Digi24 nu apar dovezi sau detalii concrete despre ce anume ar urma să se pregătească „la Cotroceni”, dincolo de interpretarea politică formulată de reprezentantul AUR. [...]

PNL și USR spun că au finalizat, la nivel de grupuri parlamentare, proiectul de reducere a numărului de parlamentari , iar inițiativa urmează să fie prezentată „în perioada următoare”, potrivit Antena 3 . Miza este una de reglementare: dacă proiectul intră în procedură legislativă, poate redeschide discuția despre arhitectura Parlamentului și despre capacitatea actualei majorități de a împinge reforme instituționale. Ilie Bolojan , președintele PNL, a declarat vineri seara, într-o conferință de presă la Sibiu, că propunerea este „practic definitivată” de grupurile parlamentare ale PNL și USR și că prezentarea ar trebui făcută de parlamentarii care au lucrat la text. „Vom face această propunere (...). Practic, este definitivată de către grupurile USR și PNL și mi se pare de bun-simț să o prezinte colegii care au lucrat la acest proiect.” Fără cifre și fără calendar, deocamdată Întrebat când va fi prezentată inițiativa și cu cât ar urma să fie redus numărul parlamentarilor, Bolojan nu a avansat nici o cifră și nici un calendar precis, conform informațiilor transmise de Agerpres și preluate de Antena 3. De ce spune Bolojan că „nu mai există constrângeri” Liderul PNL a explicat că, în perioada în care a condus Guvernul, reducerea numărului de parlamentari nu a putut fi promovată din cauza lipsei unui acord între partidele din coaliție, menționând că același blocaj a existat și pe tema reorganizării administrative . „Nu a fost un acord nici pe reducerea numărului de parlamentari, nici pe reorganizarea administrativă. Aceasta este realitatea. Acum nu mai avem niciun fel de constrângere și vom propune reducerea numărului de parlamentari, o formulă cât se poate de serioasă.” Următorul subiect: reorganizarea administrativ-teritorială Bolojan a mai spus că PNL va pregăti și o propunere privind reorganizarea administrativ-teritorială, cu accent pe fundamentare în „soluții concrete”, nu pe simple anunțuri politice. În acest punct, articolul nu oferă detalii despre conținutul reformei sau despre un calendar de prezentare. [...]

PNL acuză lipsa unui proiect concret pentru reorganizarea administrativă , iar Ilie Bolojan spune că, dincolo de comasarea voluntară posibilă deja prin lege, „nu există nimic serios” în demersul anunțat de guvernul dominat de PSD, potrivit Digi24 . Într-o conferință de presă la Sibiu, vineri seară, președintele PNL a criticat faptul că tema reorganizării administrative este „aruncată” în spațiul public fără un proiect și fără o discuție pe „ceva concret”, în condițiile în care, susține el, există declarații diferite la Ministerul Dezvoltării, la partid și la Guvern. „Nu poţi să vii să arunci tema reorganizării administrative, care are un impact mare asupra cetăţenilor multor localităţi, fără să vii cu un proiect şi să discuţi pe ceva concret.” Ce spune Bolojan că există, de fapt, acum Bolojan a afirmat că singurul element „anunțat” care poate fi pus în practică imediat este comasarea voluntară între localități, deoarece aceasta se poate face pe baza legislației actuale, fără modificări legislative. Totodată, el a arătat că orice primărie are deja baza legală pentru a propune fuziunea cu o altă primărie, iar dacă autoritățile din două comune se înțeleg, nu vede „niciun fel de problemă”. Miza: reorganizare cu efecte asupra serviciilor, nu doar tăieri de cheltuieli Liderul PNL a spus că România are nevoie de o reorganizare administrativă, dar că aceasta trebuie gândită „cât se poate de serios” și cu accent pe calitatea serviciilor și pe factorii care pot genera dezvoltare. În argumentația sa, a dat exemplul comunelor sărace: dacă se alătură două astfel de comune, rezultatul nu devine automat o comună bogată. Bolojan a mai susținut că reducerea cheltuielilor este necesară, dar „nu e suficientă”, și a acuzat PSD de inconsecvență între pozițiile anterioare și anunțurile actuale. „Este o fractură logică între tot ceea ce au făcut până acum şi anunţurile pe care le fac.” Ce urmează în PNL PNL va continua consultările interne cu primarii, inclusiv cu cei din comune, iar partidul ar urma să își exprime un punct de vedere la începutul lunii decembrie. Digi24 notează că informațiile despre consultările anunțate sunt relatate de News.ro. Bolojan a mai precizat că, în perioada în care a fost la guvernare, nu a promovat reorganizarea administrativă din lipsa unui acord între partide pe acest subiect. [...]

USR ridică semne de întrebare asupra aleatorietății repartizării dosarelor la ANI , după ce Oana Țoiu a susținut, într-o postare publică, că același inspector din Agenția Națională de Integritate ar fi soluționat atât cazul deputatului Radu Miruță, cât și pe cel al primarului Timișoarei, Dominic Fritz , potrivit G4Media . Miza afirmației este una de credibilitate instituțională: dacă distribuirea dosarelor este într-adevăr aleatorie, coincidențele invocate ar trebui să fie rare. Țoiu spune că, raportat la volumul de lucru și la numărul de inspectori, probabilitatea ca două dosare distincte să ajungă la același inspector și să fie ambele finalizate cu o decizie ar fi „0,001855%”, adică „o șansă la 50.000”. În argumentația sa, ea invocă date despre numărul de soluții emise de ANI și despre numărul de dosare aflate în lucru. Ce cifre invocă Oana Țoiu despre activitatea ANI În postarea citată de G4Media, Oana Țoiu afirmă că: în 2025, ANI ar fi decis „doar 75 de soluții”, iar „trimestrul acesta” ar fi fost „14 soluții”, dintre care „13 incompatibilități”; ANI ar fi avut „o medie de 3.802 dosare în lucru” (pe toate categoriile), conform raportului de activitate pe 2025, iar „anul acesta în septembrie” ar fi avut „3.388”; procentul dosarelor la care s-a dat o soluție, din dosarele în lucru pe 2025, ar fi fost „doar 2%”. Pe baza acestor elemente, Țoiu pune sub semnul întrebării cât de plauzibilă este coincidența ca două cazuri de profil înalt să fie instrumentate de același inspector. Ce spune despre mecanismul de repartizare Țoiu mai arată că repartizarea și redistribuirea lucrărilor în cadrul Direcției Inspecția de Integritate se fac „în mod aleatoriu” de către conducerea inspectorilor de integritate, prin sistem electronic, cu respectarea unor principii precum legalitatea, confidențialitatea și imparțialitatea. În același mesaj, ea susține că este nevoie de „restabilirea regulilor” unui stat funcțional, astfel încât „oamenii cinstiți” să se poată implica „fără teama că vor fi vânați”. Context: cazul Radu Miruță Potrivit articolului, deputatul USR Radu Miruță a fost declarat incompatibil de ANI, care a constatat că, într-o perioadă din mandatul trecut, a desfășurat activități specifice unei persoane fizice autorizate (PFA) prin întocmirea și depunerea unui raport de expertiză judiciară. Miruță a declarat pentru G4Media că decizia ar fi „o măciucă politică” și că ar fi întrebat anterior la ANI, primind „răspuns scris” că poate face expertiza. Articolul notează că știrea era „în curs de actualizare” la momentul publicării. [...]