Știri
Știri din categoria Politică

USR ridică semne de întrebare asupra aleatorietății repartizării dosarelor la ANI, după ce Oana Țoiu a susținut, într-o postare publică, că același inspector din Agenția Națională de Integritate ar fi soluționat atât cazul deputatului Radu Miruță, cât și pe cel al primarului Timișoarei, Dominic Fritz, potrivit G4Media. Miza afirmației este una de credibilitate instituțională: dacă distribuirea dosarelor este într-adevăr aleatorie, coincidențele invocate ar trebui să fie rare.
Țoiu spune că, raportat la volumul de lucru și la numărul de inspectori, probabilitatea ca două dosare distincte să ajungă la același inspector și să fie ambele finalizate cu o decizie ar fi „0,001855%”, adică „o șansă la 50.000”. În argumentația sa, ea invocă date despre numărul de soluții emise de ANI și despre numărul de dosare aflate în lucru.
În postarea citată de G4Media, Oana Țoiu afirmă că:
Pe baza acestor elemente, Țoiu pune sub semnul întrebării cât de plauzibilă este coincidența ca două cazuri de profil înalt să fie instrumentate de același inspector.
Țoiu mai arată că repartizarea și redistribuirea lucrărilor în cadrul Direcției Inspecția de Integritate se fac „în mod aleatoriu” de către conducerea inspectorilor de integritate, prin sistem electronic, cu respectarea unor principii precum legalitatea, confidențialitatea și imparțialitatea.
În același mesaj, ea susține că este nevoie de „restabilirea regulilor” unui stat funcțional, astfel încât „oamenii cinstiți” să se poată implica „fără teama că vor fi vânați”.
Potrivit articolului, deputatul USR Radu Miruță a fost declarat incompatibil de ANI, care a constatat că, într-o perioadă din mandatul trecut, a desfășurat activități specifice unei persoane fizice autorizate (PFA) prin întocmirea și depunerea unui raport de expertiză judiciară.
Miruță a declarat pentru G4Media că decizia ar fi „o măciucă politică” și că ar fi întrebat anterior la ANI, primind „răspuns scris” că poate face expertiza. Articolul notează că știrea era „în curs de actualizare” la momentul publicării.
Recomandate

Radu Miruță contestă în instanță raportul ANI, iar miza este păstrarea mandatului și a dreptului de a candida . Potrivit Digi24 , fostul ministru respinge acuzația de incompatibilitate și susține că raportul Agenției Naționale de Integritate nu ar avea „încadrare legală”, invocând răspunsuri anterioare primite de la mai multe instituții. ANI consideră că Miruță s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada iunie 2022 – ianuarie 2023, pe motiv că, fiind deputat, ar fi desfășurat activități specifice unei persoane fizice autorizate (PFA) prin întocmirea și depunerea unui raport de expertiză judiciară. Argumentele lui Miruță: PFA suspendat, expertiza „nu ține de PFA” Miruță afirmă că avea PFA activ încă din 2020, când a devenit deputat, și că a cerut lămuriri oficiale de la ANI privind două aspecte: dacă poate avea PFA și dacă poate realiza expertize ca expert tehnic judiciar. El spune că răspunsul primit de la ANI ar fi indicat că exercitarea calității de deputat și expert tehnic judiciar „nu generează situație de incompatibilitate”, în timp ce combinația deputat–PFA „poate genera” incompatibilitate doar dacă sunt făcute acte de comerț; în acest context, Miruță precizează că și-a suspendat PFA. În plus, fostul ministru susține că expertiza invocată a fost una judiciară, realizată după desemnarea aleatorie de către un judecător din tabloul experților, și că refuzul ar fi putut atrage sancțiuni. El mai afirmă că PFA a rămas inactiv, lucru pe care spune că îl confirmă adrese de la Registrul Comerțului și ANAF, iar ANAF i-ar fi transmis că pe PFA nu au fost desfășurate acte de comerț care să genereze incompatibilitate. Miruță mai declară că nu a primit bani pentru expertiza tehnică judiciară menționată. Acuzații de politizare și reacția conducerii USR Miruță afirmă că modul în care a fost comunicată decizia îl face să creadă că este vorba despre o „execuție publică” și acuză că ANI ar fi controlată de PSD, punând acuzația pe seama „deranjului” produs de activitatea sa din mandatele de ministru. În apărarea lui a intervenit și liderul USR, Dominic Fritz , care susține că se încearcă „executarea politică” a lui Miruță și că efectul ar fi pierderea mandatului de parlamentar și imposibilitatea de a candida timp de trei ani. Fritz califică situația drept „o speță ridiculă” și critică felul în care ar fi ajuns informația în spațiul public. Ce urmează Miruță anunță că va contesta în instanță raportul ANI. Din informațiile prezentate de Digi24, disputa se va muta în zona juridică, unde va fi decis dacă interpretarea ANI privind incompatibilitatea se confirmă sau dacă argumentele invocate de Miruță (PFA suspendat/inactiv și expertiză judiciară distinctă de PFA) sunt suficiente pentru anularea raportului. [...]

USR pregătește o alianță cu PNL ca alternativă la actuala guvernare , pe fondul acuzațiilor că PSD ar încerca să rămână simultan la putere și să se comporte ca partid de opoziție, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de președintele USR, Dominic Fritz , în timpul unei vizite la Buzău, unde a vorbit despre construirea unui „pol reformist” care să ofere o alternativă politică „fără PSD și fără AUR”. În logica anunțului, miza este una de arhitectură politică și de guvernare: USR susține că, singur, nici el și nici PNL nu pot strânge „tracțiunea necesară” pentru a deveni o alternativă credibilă, motiv pentru care cele două partide ar lucra la o formulă de colaborare, inclusiv o alianță electorală. De ce contează: repoziționare înainte de alegeri și o posibilă nouă formulă de guvernare Fritz a prezentat demersul ca pe o încercare de a coagula forțe politice și civice care „își doresc o altă Românie”, invocând riscul ca PSD și AUR să „acapareze și mai mult toată puterea” și, în consecință, „să sărăcească și mai mult această țară”. În același timp, liderul USR a încercat să delimiteze viitoarea construcție de actuala guvernare, susținând că PSD ar urmări să controleze deciziile, dar să evite asumarea costurilor politice ale guvernării. Acuzațiile la adresa PSD și a conducerii Guvernului În declarațiile de la Buzău, Fritz a acuzat PSD că joacă „un joc cu multe fumigene”, în care ar încerca să fie „în același timp la putere și în opoziție”. El a vorbit și despre un „monopol al puterii” la nivel național și local, pe care USR ar vrea să îl rupă. Pe zona executivă, Fritz a susținut că deciziile ar fi luate de vicepremierul Marian Neacșu , nu de premierul Luca Niculescu, descriind situația ca pe o „construcție fumigenă” în care „Neacșu trage sforile”, iar premierul este cel vizibil public. Ce urmează Din informațiile prezentate, USR se află în faza de lucru la această colaborare cu PNL, fără a fi anunțate detalii despre calendar, forma exactă a alianței sau condițiile politice ale unei înțelegeri. În lipsa acestor elemente, rămâne de urmărit dacă discuțiile se concretizează într-un acord electoral și ce alte „forțe” ar putea fi atrase în „polul reformist” invocat de Fritz. [...]

Extinderea atribuțiilor vicepremierului Marian Neacșu asupra avizării deciziilor tuturor ministerelor ridică semne de întrebare despre controlul politic și filtrul aplicat cheltuielilor publice , potrivit News . Deputatul USR Radu Miruță susține că această schimbare confirmă faptul că guvernul este „controlat exclusiv de PSD” și pune sub presiune inclusiv autonomia ministrului de Finanțe în zona aprobării unor cheltuieli. Miruță a declarat, joi, la Prima News , că printr-o decizie „publicată ieri” premierul i-a dat vicepremierului Neacșu puterea de a aviza „deciziile și hotărârile tuturor ministerelor”. În opinia sa, această extindere a atribuțiilor ar reduce spațiul de manevră al miniștrilor, inclusiv al celor pe care îi descrie drept „tehnocrați” și „de bună-credință”. Ce se schimbă, în termeni practici Din declarațiile citate reiese că vicepremierul Marian Neacșu ar urma să aibă un rol de avizare transversală, care acoperă toate ministerele. Miruță indică explicit și zona Finanțelor, sugerând că avizul vicepremierului poate influența deciziile legate de cheltuieli. „Imaginați-vă ce mai poate face ministrul de Finanțe dacă domnul vicepremier Neacșu dă aviz și pe Ministerul de Finanțe în ceea ce privește unele cheltuieli”, a afirmat Radu Miruță. Deputatul a făcut și o paralelă cu perioada în care a fost vicepremier, susținând că, în mandatul său, nu a existat „un singur document” pe care să fi dat aviz negativ și care să ajungă totuși pe agenda ședinței de guvern. Argumentul premierului: control mai strict al cheltuielilor Premierul Luca Niculescu a justificat decizia prin nevoia de prudență bugetară și prin evaluarea sa asupra vicepremierului. „Avem nevoie să fim foarte atenți la toate cheltuielile pe care le aprobăm”, a afirmat premierul. În același context, Niculescu l-a descris pe Marian Neacșu drept „unul dintre cei mai competenți, meticuloși și bine pregătiți oameni din administrația română”. De ce contează Mutarea descrisă în declarațiile politice are o miză directă pentru funcționarea aparatului guvernamental: dacă avizarea vicepremierului devine un filtru obligatoriu pentru deciziile ministerelor, inclusiv pe zona de cheltuieli, atunci centrul de greutate al controlului administrativ se poate deplasa de la miniștri către vicepremier și, implicit, către premier. În lipsa altor detalii în material despre actul normativ sau procedura exactă, rămâne neclar cum se aplică avizarea și ce tipuri de documente intră sub această regulă. [...]

Ministerul Economiei ia în calcul creșterea voucherelor de vacanță pentru bugetari la 1.000 de lei , de la 800 de lei în prezent, o măsură care ar majora costul programului și ar putea influența cererea din turismul intern, potrivit Digi24 . Daniel Zamfir a spus că discută un cuantum „undeva la 1.000 de lei de persoană” pentru sectorul public. Declarația a fost făcută la Târgul de Turism al României (ediția de toamnă), iar citarea este atribuită de Digi24 agenției News.ro. Extinderea către privat, cu deducere din impozitul pe profit Ministrul a indicat și o posibilă schimbare cu impact direct asupra companiilor: în 2027, angajații din mediul privat „ar putea” primi vouchere de vacanță , în baza unui proiect de lege aflat în Parlament. Conform explicațiilor din articol, proiectul ar permite firmelor să acorde vouchere cu posibilitatea deducerii sumelor din impozitul pe profit, o măsură cerută de mai mult timp de asociațiile din turism. Context: prag salarial mai mic și valoare redusă față de anii anteriori În 2026, voucherele de vacanță pentru bugetari sunt de 800 de lei, iar condiția de acordare este un salariu net de până la 6.000 de lei, față de până la 8.000 de lei în 2025. Digi24 amintește că valoarea voucherelor a fost de 1.600 de lei în 2024, dar s-a redus la jumătate începând cu 2025. Alte măsuri anunțate pentru turism: „la negru” și promovare externă Zamfir a mai afirmat că ministerul pregătește măsuri pentru combaterea concurenței neloiale, cu obiectivul reducerii „turismului la negru”, fără a oferi detalii suplimentare. Separat, ministrul a criticat utilizarea fondurilor de promovare turistică din trecut și a spus că România își va dubla participările la târgurile internaționale de turism în 2027. În bugetul pentru anul viitor, numărul de participări la târguri ar fi fost deja dublat față de acest an, potrivit declarațiilor sale. [...]

Ilie Bolojan încearcă să închidă discuția despre o posibilă scindare în PNL , spunând că nu se așteaptă la plecări din partid și invocând o „majoritate confortabilă” care susține direcția politică stabilită recent, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută vineri seara, la Sibiu, într-o conferință de presă, în contextul întrebărilor legate de riscul ca unii liberali să părăsească formațiunea în perioada următoare. „Nu ne așteptăm la plecări din partid.” Mesajul de disciplină internă, după decizia privind direcția partidului Președintele PNL a susținut că linia politică a partidului a fost decisă printr-un vot cu susținere largă. „ Partidul Național Liberal și-a luat deciziile privind direcția lui. Există o majoritate confortabilă care susține această direcție.” În același timp, Bolojan a transmis că cei care acceptă decizia majorității ar trebui să se implice în reformarea partidului și în recâștigarea încrederii electoratului. Pentru cei care nu sunt de acord, a indicat posibilitatea unei separări de drumuri, dar a argumentat că performanța politică presupune „disciplină și coerență”, inclusiv în interiorul unui partid. De ce a mers la Sibiu Bolojan a explicat că vizita la Sibiu face parte dintr-o serie de întâlniri cu organizațiile PNL din țară, organizate după trecerea partidului în opoziție, pentru discuții despre direcția politică și perspectivele formațiunii. [...]

PNL pregătește pentru decembrie un proiect de reorganizare administrativ-teritorială , cu miză pe eficiența cheltuielilor publice , după ce liderul partidului, Ilie Bolojan, a criticat drept „neserioasă” inițiativa PSD și a spus că simpla comasare de localități nu rezolvă problemele de dezvoltare, potrivit G4Media . Bolojan a declarat la Sibiu, după o întâlnire cu primarii PNL, că partidul își propune să formuleze „un punct de vedere” la începutul lunii decembrie, în urma unor consultări cu aleșii locali, inclusiv cu primari de municipii. Ideea, spune el, este ca proiectul să fie documentat și să țină cont de calitatea serviciilor publice și de factorii care pot genera dezvoltare, nu doar de reducerea cheltuielilor. „România are nevoie de reorganizare administrativă, dar trebuie gândit un proiect serios. Acum de exemplu, dacă se alătură două comune sărace nu înseamnă că vom avea o comună bogată.” De ce contează: reorganizarea, legată explicit de costuri și servicii publice În intervenția sa, liderul PNL a insistat că reducerea cheltuielilor este „necesară”, dar „nu este suficientă” fără o fundamentare care să arate cum se îmbunătățesc serviciile și cum se creează premise de dezvoltare. Mesajul vine în contextul în care Bolojan susține că PSD s-ar fi opus anterior reducerii cheltuielilor și acuză lipsa unui proiect coerent la nivel guvernamental. Totodată, el a criticat faptul că, pe tema reorganizării, ar exista poziții diferite între Ministerul Dezvoltării, partid și Guvern și că, în lipsa unui proiect, singurul element rămas este „planul de comasare benevolă”, posibil și în baza legislației actuale. De ce nu a fost făcută reforma când era premier și ce spune despre UDMR Întrebat de ce nu a promovat reorganizarea administrativ-teritorială sau reducerea numărului de parlamentari în perioada în care a fost premier, Bolojan a spus că prioritatea guvernului a fost reducerea deficitelor bugetare. El a invocat și o înțelegere în coaliție potrivit căreia proiectele fără acordul tuturor partidelor nu intrau în dezbaterea parlamentară. Pe tema opoziției din coaliție, Bolojan nu a negat că UDMR ar fi avut rezerve, invocând sensibilități legate de efectele unificării unor comunități cu etnii diferite, în special în județe cu populație preponderent maghiară, precum Covasna și Harghita. Ce urmează Bolojan a spus că va continua consultările cu primarii și că în decembrie PNL va veni cu un proiect „serios” de reorganizare administrativă. În același timp, a afirmat că, fiind în prezent în afara guvernării și fără constrângeri, intenționează să revină și asupra proiectului de reducere a numărului de parlamentari. [...]