Știri
Știri din categoria Politică
PNL își închide oficial ușa către AUR în negocierile de guvernare, iar orice discuție pe această linie ar fi „pe barba” celui care o poartă, potrivit declarațiilor prim-vicepreședintelui PNL Ciprian Ciucu, citate de News. Mesajul vine în contextul tensiunilor din coaliție și al discuțiilor despre o posibilă moțiune de cenzură, cu implicații directe asupra stabilității guvernării.
Ciucu spune că forul de conducere al PNL i-a dat mandat președintelui partidului, Ilie Bolojan, să discute despre guvernare „doar cu USR, UDMR și minoritățile naționale”, nu cu AUR. El a insistat că PNL „nu negociază cu AUR pentru sprijin” și că nu au existat discuții cu această formațiune.
Potrivit lui Ciucu, mandatul primit de președintele PNL este „exclusiv” pentru discuții cu partidele din coaliție, iar o eventuală negociere cu AUR nu ar avea acoperire politică în partid.
„Nu negociem cu AUR pentru sprijin. (...) președintele partidului nu a primit mandat să negocieze cu AUR, a primit mandat exclusiv, astăzi, să discute cu partidele din coaliție.”
El a adăugat că PNL nu va guverna cu AUR și a avertizat că orice reprezentant al partidului care ar încerca să obțină susținere politică de la AUR ar face-o fără mandat.
În același timp, Ciucu a mutat accentul pe riscul ruperii actualei formule de guvernare și pe consecințele politice ale unei moțiuni de cenzură. El a afirmat că PNL vrea să continue să își asume guvernarea, însă dacă PSD va dărâma Guvernul prin depunerea sau susținerea unei moțiuni, atunci PSD ar trebui să își asume formarea unei noi majorități și a unui nou Guvern.
„Cine va dărâma guvernarea asta, să-și asume să facă alta fără noi.”
Ciucu a mai spus că PSD ar fi cel care a rupt protocolul coaliției din care a fost de acord să facă parte alături de PNL, USR, UDMR și minorități.
Recomandate
AUR își confirmă rolul de „balama” în criza guvernamentală , după ce prim-vicepreședintele partidului, Dan Dungaciu, a spus că formațiunea poartă discuții cu PSD, PNL și USR, pe fondul repoziționărilor din Parlament și al riscului unei moțiuni de cenzură, potrivit Antena 3 . Dungaciu a afirmat, în direct, că „toată lumea” caută AUR în această perioadă și că discuțiile nu sunt neapărat despre solicitări explicite, ci despre sugestii și cereri de opinie privind „anumite situații politice”. El a indicat că tema centrală a acestor contacte este „cum poate AUR să sprijine pe unii sau pe alții”, dar a susținut că discuțiile nu au „finalitatea” pe care ar spera-o cei care le inițiază. Moțiunea de cenzură: AUR spune că nu se grăbește În ceea ce privește PSD, Dungaciu a spus că partidul „vorbește despre multe”, însă AUR nu este „foarte” convins că social-democrații vor depune o moțiune de cenzură . El a adăugat că AUR nu va depune o moțiune „decât atunci când” a anunțat și că, dacă se va ajunge la o moțiune inițiată de PSD, poziția AUR ar urma să fie stabilită „după o negociere”. Totodată, Dungaciu a precizat că, în acest moment, AUR nu se află „în acel moment” și că nu știe „de nicio moțiune de cenzură din partea PSD”. Discuții și cu PNL, dar fără susținerea unui guvern minoritar Dungaciu a mai spus că există discuții și cu PNL „privind votul”, însă a exclus susținerea unui guvern minoritar, afirmând că AUR a anunțat „de la început” că nu va face acest lucru și că nu susține „nicio formă de guvern minoritar în România”. Context: retragerea PSD și consultările convocate de Nicușor Dan În același context politic, PSD și-a retras sprijinul pentru premierul liberal Ilie Bolojan, iar miniștrii social-democrați ar urma să demisioneze miercuri sau joi, conform informațiilor prezentate. Nicușor Dan a convocat partidele la consultări, marți, pentru identificarea unei soluții, iar premierul Ilie Bolojan a anunțat că începe chiar de marți negocierile pentru un guvern minoritar cu USR, UDMR și grupul minorităților. Bolojan nu a spus categoric dacă va negocia și cu parlamentari din opoziție, dar a lăsat să se înțeleagă că va purta discuții pentru ca o eventuală moțiune de cenzură împotriva sa să nu treacă. [...]
PSD admite pierderi de electorat către AUR, iar miza imediată devine stabilitatea guvernării , în condițiile în care partidul ia în calcul inclusiv să voteze o moțiune de cenzură depusă de AUR pentru a forța plecarea premierului Ilie Bolojan , potrivit HotNews . Sorin Grindeanu a declarat marți, la Radio România Actualități, că „în mod evident” o parte din electoratul PSD a migrat către AUR, susținând că fenomenul se vede și la alte partide, inclusiv la PNL. Liderul PSD a pus creșterea AUR în legătură cu redistribuirea voturilor după intrarea formațiunii în Parlament în 2020. „Acele procente au venit de undeva. Au venit și de la PSD, au venit și de la PNL, au venit și de la alte partide (...). Și de la PSD, evident.” Linia roșie declarată: fără majoritate cu AUR, dar fără garanții „pentru totdeauna” Grindeanu a exclus o colaborare cu AUR „în această perioadă”, însă a spus că nu poate garanta că această poziție va rămâne neschimbată pe termen lung. El a argumentat diferențele prin raportarea la Uniunea Europeană și prin poziționarea față de războiul din Ucraina, afirmând că PSD este un partid „proeuropean”, spre deosebire de AUR, pe care l-a încadrat în zona „antieuropeană”. Moțiunea de cenzură: PSD ia în calcul să voteze inclusiv un demers inițiat de AUR În același context, Grindeanu a spus că depunerea unei moțiuni de cenzură este „una din variantele luate în calcul”, după ce PSD i-a retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan. Întrebat explicit dacă PSD ar vota o moțiune de cenzură a AUR, el a răspuns că și aceasta este „una din variante”, invocând mandatul primit de la partid: retragerea încrederii premierului. Contextul din sondaje: AUR, peste dublul PSD în intenția de vot Datele citate indică o presiune electorală majoră asupra PSD. Un sondaj al Agenției de Rating Politic (ARP), publicat la finalul săptămânii trecute, arată AUR pe primul loc, cu 35,8%, față de 17,2% pentru PSD, în timp ce PNL ar avea 14,2%, iar USR 11,2%. Prezența estimată la urne este de 48%. Potrivit informațiilor prezentate, sondajul ARP (Barometrul POLL/INT) a fost realizat în perioada 1–10 aprilie 2026, pe un eșantion de 1.187 de persoane, cu o eroare statistică de 2,8%. Tendința este descrisă ca fiind în linie cu un sondaj CURS de la finalul lunii martie, care plasa tot AUR pe primul loc. [...]
Ilie Bolojan avertizează că un premier tehnocrat fără experiență politică are șanse mari să eșueze în gestionarea unei coaliții , în condițiile în care guvernarea depinde de susținere parlamentară și de capacitatea de a „împinge” decizii dificile, potrivit News . Declarația vine pe fondul discuțiilor despre un scenariu în care ar fi propus un premier independent, care să nu facă parte din partidele pro-europene, cu PSD rămas la guvernare. Bolojan a spus că astfel de ipoteze apar atunci când un guvern nu mai are susținere parlamentară, iar președintele face o propunere de premier după consultarea partidelor. De ce contează: guvernarea depinde de „forța” politică, nu doar de expertiză Bolojan a argumentat că administrarea unei coaliții formate din patru partide este „foarte dificilă” și a invocat, ca exemplu, dificultatea de a avansa legislația privind pensiile speciale . În acest context, el a susținut că lipsa unei experiențe mari, inclusiv politice, crește semnificativ riscul ca un premier tehnocrat să nu poată gestiona blocajele și negocierile necesare. „Dacă nu ai o experienţă mare, inclusiv politică, riscul să nu reuşeşti să administrezi lucrurile, să împingi lucrurile mai departe, este destul de mare.” Totodată, premierul a afirmat că nu există „o rețetă generală” pentru alegerea între un premier tehnocrat și unul politic, pentru că rezultatul depinde de persoane, partide și valori. Avertismentul privind eșecul: când „lucruri inacceptabile” sunt forțate Bolojan a mai susținut că, în situații în care se forțează decizii care „nu pot fi acceptate” și care ar duce „într-o fundătură”, eșecul devine doar o chestiune de timp, indiferent dacă premierul este tehnocrat sau politic. „Poţi să ai un premier tehnocrat, poţi să ai un premier politic, că lucrurile e doar o problemă de timp până vor eşua.” Ce urmează: PNL își calibrează poziția după consultări Întrebat ce va face PNL dacă președintele ar propune un premier de la PSD, Bolojan a spus că poziționările partidului au fost exprimate „astăzi”, iar după discuțiile și consultările anunțate pentru „mâine” cu celelalte partide, PNL va analiza variantele. El a adăugat că „generarea unei crize politice” nu mai permite o astfel de formulă și a pus sub semnul întrebării existența unor garanții că lucrurile ar merge mai bine într-un scenariu alternativ, în condițiile în care, spune el, nici cu un premier PNL care „și-a asumat” măsuri nepopulare nu a existat susținere pentru continuarea guvernării, deși protocolul coaliției prevede o rotativă „în primăvara anului viitor”. [...]
Tensiunile din coaliție riscă să complice finanțarea statului și accesul la bani europeni , pe fondul unei posibile treceri la un guvern minoritar, potrivit declarațiilor fostului premier Theodor Stolojan, citate de news.ro . Stolojan susține că România „își dă cu stângul în dreptul” din cauza deciziei PSD de a „distruge o coaliție care și-a îndeplinit până în prezent misiunea” și avertizează că țara se îndreaptă spre un guvern minoritar, care ar trebui să continue un program agreat anterior în coaliție, „de care depinde bunăstarea românilor”. Miza economică: dobânzi, împrumuturi și fonduri UE Fostul premier afirmă că pentru publicul larg este greu de înțeles dimensiunea presiunii bugetare, indicând că România plătește „60 de miliarde de lei numai dobânzi”. În același timp, el avertizează că ar putea fi puse în pericol „miliardele de euro” care ar putea fi obținute de la Uniunea Europeană dacă România își respectă programul asumat. Stolojan leagă stabilitatea cursului de schimb de intrările de bani din UE și de finanțarea datoriei publice pe piețele externe, susținând că România încasează „miliarde de euro” din fonduri europene și se împrumută tot mai mult extern. În acest context, el afirmă că „numai în acest an” România „se va împrumuta cu peste 50 de miliarde de euro” (aprox. 250 de miliarde de lei), pentru finanțarea deficitului bugetar și a datoriei publice ajunse la scadență, „la niște dobânzi în creștere”. Ce urmează politic: discuții pentru susținerea unui guvern minoritar În același material, președintele PNL și premierul Ilie Bolojan declară că vor exista consultări cu grupurile parlamentare care susțin actualul guvern – USR, UDMR și grupul minorităților – pentru a stabili „în ce formulă ar putea funcționa un guvern minoritar”, după ce liberalii au decis să nu mai colaboreze cu PSD. „Vom iniția discuții cu grupurile politice care susțin actualul guvern, în zilele următoare, începând de astăzi și mâine, grupurile USR, UDMR și grupul minorităților, în așa fel încât să clarificăm în ce formulă ar putea funcționa un guvern minoritar.” Bolojan mai spune că „responsabilitatea pentru perioada următoare este imensă”, invocând presiunile și provocările existente, și reafirmă decizia PNL de a nu mai colabora cu PSD. Totodată, PNL transmite că sprijină continuarea guvernării sub conducerea lui Ilie Bolojan și finalizarea reformelor asumate, conform unei rezoluții votate în unanimitate de Biroul Politic Național al partidului. [...]
Criza politică declanșată de ieșirea PSD de la guvernare riscă să împingă în sus costurile de finanțare ale României și să blocheze proiecte cu bani europeni , iar premierul Ilie Bolojan spune că miza conflictului a fost, în esență, limitarea accesului „baronilor locali” la fonduri publice, potrivit Știrile ProTV . În interviul față în față cu Andreea Esca , Bolojan susține că, odată cu trecerea la reforma administrației și la reduceri de cheltuieli, PSD ar fi făcut „opoziție din interiorul puterii”, deși deciziile ar fi fost luate „în comun”. Premierul afirmă că introducerea unei discipline bugetare – inclusiv schimbarea modului de utilizare a fondului de rezervă – a generat nemulțumiri în rândul liderilor locali social-democrați, obișnuiți, spune el, să direcționeze bani de la buget către administrații neperformante. De ce contează: finanțarea statului și funcționarea guvernului, sub presiune Bolojan leagă direct tensiunile politice de riscuri economice: creșterea costurilor de finanțare pentru România și efecte pe piețe („influență pe burse”), în contextul în care instabilitatea reduce randamentul „mașinăriei guvernamentale” și afectează capacitatea executivului de a livra. Premierul a invocat și povara dobânzilor plătite de stat: „60 de miliarde de lei” plătite într-un an doar pe dobânzi; echivalentul a „2,8% din PIB”, potrivit declarațiilor sale. În acest context, Bolojan argumentează că risipa banilor publici face imposibilă reducerea deficitelor și că măsurile de disciplină bugetară sunt o condiție pentru „o altfel de administrare” a țării. Ce urmează: guvern fără PSD, consultări și obiectivul de a nu pierde fonduri europene Bolojan a anunțat că PNL nu va mai face alianță cu PSD și că începe consultări cu grupurile parlamentare pentru susținerea unui guvern minoritar. El spune că, dacă miniștrii PSD se retrag, executivul este pregătit să îi înlocuiască prin preluarea portofoliilor de către titularii rămași, pentru a menține activitatea guvernamentală. Printre prioritățile pe care le indică, premierul pune pe primul loc continuarea proiectelor mari finanțate din fonduri europene (autostrăzi, școli, spitale), avertizând că România poate pierde banii dacă lucrările nu sunt finalizate la timp. În paralel, insistă că menținerea disciplinei în cheltuielile bugetare este esențială pentru a evita anularea „sacrificiilor” făcute anterior. Bolojan mai afirmă că un guvern cu mai puțini miniștri ar putea „lucra mai ieftin” și ar produce rezultate mai bune, iar despre scenariul demisiei spune că a discutat cu președintele și că nu va demisiona, conform fragmentului publicat de Știrile ProTV (textul din sursă este trunchiat spre final). [...]
Victor Ponta ridică miza crizei guvernamentale prin ideea unor discuții PSD–AUR , într-un moment în care PSD tocmai a decis retragerea sprijinului pentru premierul Ilie Bolojan , potrivit Digi24 . Mesajul vine după o scurtă vizită a fostului lider PSD în biroul lui Sorin Grindeanu și indică o posibilă reconfigurare a majorității parlamentare, cu efect direct asupra stabilității politice și a predictibilității decizionale. Ponta a spus că nu a discutat cu Grindeanu despre criza politică, ci despre „chestiuni care țin de Parlament”. Întrebat despre o eventuală moțiune de cenzură , el a susținut că președintele Nicușor Dan „va veni cu o soluție mai rapidă și mai favorabilă”. În același timp, Ponta a criticat formula actuală de guvernare, afirmând că „nu va funcționa niciodată un Guvern cu PSD și cu USR” și că premierul Bolojan „a greșit” pentru că „a dat toată puterea USR-ului în Guvern”. În logica sa, o soluție de „pace” ar putea fi găsită între PSD, PNL și UDMR, dar a adăugat că „poate fi discutat și trebuie discutat și cu AUR”. „Eu cred întotdeauna că o pace strâmbă e mai bună decât un război drept, iar o pace poate fi găsită între PSD, PNL, UDMR. Poate fi discutat și trebuie discutat și cu AUR.” Semnal politic: AUR intră în ecuația de majoritate Propunerea de a deschide discuții cu AUR este relevantă în contextul în care PSD a anunțat retragerea susținerii pentru Ilie Bolojan, iar partidele caută variante de majoritate care să susțină Guvernul. Chiar dacă Ponta nu are o poziție formală de conducere în PSD, intervenția sa publică împinge dezbaterea spre scenarii care până recent erau mai degrabă evitate explicit în negocierile de guvernare. Ce spun PSD și PNL, pe fondul reconfigurării Claudiu Manda, secretarul general al PSD, a declarat la Digi24 că după anunțul privind retragerea susținerii pentru Bolojan „acum nu vedem turbulențe”. El a mai spus că, în privința retragerii miniștrilor PSD de la guvernare, „n-avem niciun fel de emoții” și că Sorin Grindeanu va renunța la șefia Camerei Deputaților. În PNL, „se conturează deja primele tabere” privind formarea unei noi majorități parlamentare: potrivit unor stenograme menționate în material, unii lideri au cerut discuții cu Opoziția, în timp ce alții ar prefera renegocierea protocolului de guvernare cu PSD. [...]
