Știri
Știri din categoria Politică
UDMR cere menținerea coaliției ca „soluție de stabilitate”, avertizând că tensiunile dintre PSD și PNL pot alimenta ascensiunea AUR, potrivit Digi24. Mesajul a fost transmis luni de ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, într-o conferință de presă la Baia Mare, în contextul crizei politice din coaliție.
Cseke Attila a spus că, din perspectiva UDMR, „două lucruri sunt importante”: în primul rând, stabilitatea României, iar în al doilea rând riscul ca „al treilea” să câștige atunci când partenerii de guvernare se ceartă. În logica ministrului, beneficiarul direct al disputelor dintre PSD și PNL ar fi AUR, care ar putea câștiga „prestanță” și un rol mai influent în Parlament.
„Noi nu vedem o alternativă la această coaliţie. Şi doi - când doi se ceartă, întotdeauna câştigă al treilea.”
Ministrul a reiterat că partidele din coaliție trebuie să găsească o soluție pentru ca alianța să meargă mai departe „într-o formulă sau alta”, argumentând că alternativa ar însemna, din nou, un avantaj politic pentru AUR, pe care l-a descris drept „periculos pentru România”.
În același context, Cseke Attila a susținut că o eventuală creștere a influenței AUR nu ar fi în interesul niciunuia dintre actorii politici enumerați de el: PSD, PNL, UDMR și USR.
Cseke Attila a făcut declarațiile la Baia Mare, unde a participat la deschiderea a două creșe construite din fonduri europene. La eveniment au fost prezenți și primarul municipiului Baia Mare, Doru Dăncuș, președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, și prefectul Florian Sălăjeanu.
Recomandate
Primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu , susține că președintele Nicușor Dan ar fi putut tempera rapid criza politică , printr-un mesaj către PSD care să descurajeze o criză guvernamentală înainte de rotația premierilor, potrivit G4Media . Miza, în lectura lui Ciucu, este una de funcționare a guvernării: dacă șeful statului nu intervine politic pentru a stabiliza majoritatea, riscul de blocaj crește. Declarațiile au fost făcute luni, la Digi24, unde Ciucu a afirmat că președintele „se coordonează mai mult cu PSD decât cu Partidul Național Liberal sau cu USR”. Ce reproșează Ciucu și de ce contează În intervenția sa, Ciucu a conturat o problemă de aliniere politică între Cotroceni și partidele din coaliție, susținând că PNL nu mai acceptă rolul de anexă în raport cu PSD și nici statutul de „partid prezidențial”. „Cred că din păcate în acest moment președintele României se coordonează mai mult cu PSD decât cu Partidul Național Liberal sau cu USR.” Tot el a spus că liberalii au fost „multă vreme brelocul PSD”, dar că acum nu mai acceptă această poziționare, adăugând și observația: „N-am avut curajul să spunem că împăratul e gol”. Context: rotația premierilor și scenariul anticipatelor Ciucu a mai declarat că România nu a avut niciodată alegeri anticipate și că un astfel de scenariu ar deveni posibil doar dacă președintele și-ar asuma explicit direcția, prin nominalizări de premier care să fie respinse de Parlament. În același set de declarații, Ciucu a caracterizat USR drept un partid cu puțină experiență la guvernare, iar PSD drept „antireformist” și cu probleme de corupție. [...]
AUR condiționează sprijinul pentru moțiunea PSD de negocieri prealabile , iar mesajul ridică miza politică a unei eventuale moțiuni de cenzură: fără o înțelegere asupra „pașilor următori”, partidul lui George Simion spune că nu vrea să fie folosit doar pentru a dărâma Guvernul Bolojan, potrivit Antena 3 . George Simion a declarat luni că parlamentarii AUR ar vota „orice moțiune de cenzură ”, inclusiv una depusă de PSD, însă a susținut că „ar fi normal ca PSD să ceară susținerea AUR” și că, până acum, „nu a venit o astfel de cerere”. Liderul AUR a criticat ideea de a reacționa automat la un demers al PSD, afirmând că nu vrea să fie „un idiot util”. În același timp, Simion a spus că nu este convins că Guvernul va cădea și a atacat poziționarea PSD, sugerând că nu poți fi „în același timp și la putere și în opoziție”. Ce cere AUR înainte de un vot la moțiune Din declarațiile lui Simion, condiția politică principală este negocierea înainte de depunerea sau susținerea unei moțiuni, pentru a stabili ce urmează după o eventuală demitere a Guvernului. Liderul AUR a indicat că partidul nu ar susține o soluție de tip „înlocuire” fără schimbări de fond, spunând că o „copie” a actualei formule nu ar ajuta. Totodată, Simion a afirmat că AUR își dorește alegeri anticipate și că partidul va depune propria moțiune de cenzură în luna mai. Linii roșii: guvernare fără AUR și relația cu PSD Simion a mai declarat că AUR nu va susține un guvern care nu are AUR în componență și a insistat că „AUR nu va face un guvern cu PSD”. În contextul unor eventuale consultări la Cotroceni, liderul AUR a spus că partidul va propune un prim-ministru, dar că este „prematur” să facă nominalizări. A precizat și că premierul pe care l-ar propune nu este Călin Georgescu, invocând „realitatea politică” și faptul că Nicușor Dan ar fi exclus nominalizarea unui premier de la AUR. Contextul imediat: criticile către Nicușor Dan și Sorin Grindeanu Simion i-a criticat pe Nicușor Dan și pe Sorin Grindeanu pentru că au exclus o guvernare cu AUR, afirmând că AUR „nu e unealta unora sau altora” și că nu se va implica în „certurile iresponsabile” dintre partidele aflate la guvernare. Pe fond, liderul AUR a descris actuala coaliție drept „toxică” și a vorbit despre o „criză politică” aflată la început, susținând că „au de suferit românii” și că situația este „dramatică”. [...]
O nouă criză în coaliția de guvernare riscă să împingă în sus costurile de finanțare ale României , într-un moment în care investitorii și agențiile de rating cer stabilitate politică pentru reducerea deficitului bugetar și evitarea unei retrogradări, potrivit Biziday , care citează o analiză Bloomberg . Tensiunile vin pe fondul intenției PSD, cel mai mare partid din coaliția aflată la guvernare, de a-i retrage sprijinul politic premierului Ilie Bolojan . Social-democrații îi reproșează acestuia adoptarea unor măsuri de austeritate, precum și lipsa comunicării și coordonării în cadrul coaliției cvadrilaterale. Premierul a indicat că nu intenționează să demisioneze, chiar dacă PSD își retrage sprijinul. Bloomberg notează că România se poate confrunta cu prăbușirea coaliției pro-europene instalate în urmă cu zece luni, după o criză politică majoră declanșată de anularea alegerilor prezidențiale . Ce opțiuni are premierul dacă pierde majoritatea Pierderea sprijinului PSD ar lăsa guvernul fără majoritate parlamentară, iar Bolojan ar trebui să aleagă între mai multe variante, potrivit Bloomberg: continuarea cu un guvern minoritar; trecerea în opoziție; susținerea unui alt candidat la funcția de premier pentru refacerea alianței. Dacă miniștrii PSD ar demisiona, premierul ar avea la dispoziție 45 de zile pentru a cere un vot de încredere în Parlament, perioadă în care și-ar păstra atribuțiile depline, după numirea unor interimari pentru portofoliile vacante. Într-un interviu acordat vineri, Bolojan a spus că este pregătit să conducă un guvern minoritar atât timp cât Constituția permite sau până la adoptarea unei moțiuni de cenzură. Totodată, el a afirmat că PNL va refuza să formeze o altă coaliție. De ce contează pentru piețe și rating Bloomberg avertizează că noul episod de instabilitate politică ar putea alarma investitorii și agențiile de rating, care au semnalat că stabilitatea este esențială pentru reducerea deficitului bugetar — cel mai mare din Uniunea Europeană — și pentru evitarea unei scăderi a ratingului de țară. În același context, publicația arată că România plătește deja cele mai ridicate costuri de împrumut din regiune, iar obligațiunile denominate în dolari au avut vineri cele mai slabe performanțe dintre piețele emergente, pe fondul creșterii riscului politic. Sursele citate nu oferă, în materialul preluat de Biziday, un calendar sau o estimare numerică a impactului asupra dobânzilor. [...]
Stabilitatea Guvernului Bolojan depinde de voturile AUR la o eventuală moțiune de cenzură , iar această dependență poate bloca sau accelera schimbarea executivului în următoarele săptămâni, potrivit unei analize publicate de Adevărul . Constituția permite guvernului condus de Ilie Bolojan să funcționeze interimar timp de 45 de zile fără votul Parlamentului, însă perioada se poate încheia mai devreme dacă Legislativul adoptă o moțiune de cenzură. În acest context, PSD ar putea reuși să treacă o moțiune doar cu sprijinul AUR, în timp ce o moțiune inițiată de AUR ar avea, potrivit sursei, sprijinul social-democraților „garantat”. De ce AUR devine actorul-cheie în Parlament Profesorul Sergiu Mișcoiu (Universitatea Babeș-Bolyai) susține că AUR are motive să ezite să ajute PSD să obțină o victorie politică împotriva lui Ilie Bolojan, în condițiile în care cele două partide concurează pe același electorat. În același timp, AUR ar încerca să proiecteze o imagine de partid „responsabil”, inclusiv prin promovarea unor figuri care să transmită „competență și seriozitate”, ceea ce ar explica prudența tactică. Analiza indică și un paradox politic: PSD ar avea nevoie de AUR pentru a debarca un guvern, dar AUR poate refuza să-și „unească voturile” cu PSD, tocmai pentru că ar fi dificil de justificat public o convergență cu un partid pe care l-a atacat, mai ales în condițiile în care PSD a fost anterior la guvernare. Coaliție PSD–AUR: puțin probabilă și cu obstacol la Cotroceni O coaliție formală PSD–AUR este descrisă drept „foarte puțin probabilă”, pe fondul competiției directe pentru electorat. În plus, Mișcoiu invocă un obstacol instituțional: președintele Nicușor Dan ar fi spus explicit că nu va numi un premier propus de o asemenea grupare, ceea ce ar face o astfel de formulă dificil de pus în practică. În paralel, PSD ar prefera, potrivit analizei, revenirea la o coaliție cu PNL, dar cu schimbarea premierului. Sorin Grindeanu este citat afirmând: „Nu poate nimeni să facă majoritate fără PSD și fără AUR. Ori faci o majoritate care să includă PSD, ori faci o majoritate care să includă AUR”. Ce urmează după interimat: două variante discutate Mișcoiu conturează două direcții principale după căderea guvernului sau după expirarea interimatului de 45 de zile: Un alt premier din partea PNL , „mai abil” în negocieri și „mai puțin intransigent” pe reforme; este menționat numele lui Predoiu, cu riscul unei reacții negative în zona de centru-dreapta, care ar putea percepe schimbarea ca „o trădare”. Un premier tehnocrat , care ar presupune rescrierea protocolului coaliției și ridică semne de întrebare privind susținerea din partea USR și chiar a întregului PNL. Mișcoiu avertizează că un tehnocrat ar putea aplica doar un program pe termen mediu de „limitare a daunelor economice”, fiind „la mila partidelor”. În privința alegerilor anticipate, analiza notează că acestea ar fi dorite doar de AUR, în timp ce celelalte partide ar evita scenariul din cauza riscurilor electorale. [...]
USR își asumă scenariul alegerilor anticipate ca instrument de presiune în coaliție , în condițiile în care ministrul Economiei, Radu Miruță , acuză PSD că blochează reformele și că încearcă să se delimiteze de deciziile guvernării, potrivit Mediafax . Miruță spune că USR este pregătit să meargă la anticipate dacă partenerii de coaliție își retrag sprijinul pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan . Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, ministrul afirmă că la preluarea mandatului a găsit „ani de inerție” rezumați în „nu se poate”, dar susține că în ultimele luni au fost luate „decizii concrete”, inclusiv pe proiecte industriale și pe recuperarea unor active ale statului. Ce reforme invocă ministrul Economiei Miruță enumeră, între exemplele de măsuri pe care le consideră relevante: fabrica de pulberi de la Făgăraș; programe de înzestrare a Armatei Române prin SAFE, cu producție în România; recuperarea unor active ale statului; sesizarea instituțiilor competente în cazul „celor care au tratat bunurile publice ca pe proprietăți personale”. Miza politică: responsabilitatea pentru criza bugetară și „blocajul” din coaliție Ministrul le cere social-democraților să își asume responsabilitatea pentru situația financiară a țării și afirmă că, „în ultimele luni”, PSD nu ar fi venit „cu nicio soluție reală” pentru criza bugetară, pe care o pune pe seama acestora. Totodată, Miruță susține că deciziile Guvernului Bolojan au fost luate cu acordul PSD în coaliție și critică ideea ca un partid să fie „ziua la guvernare și seara în opoziție” în spațiul public. În același registru, el acuză PSD de blocarea reformelor și de menținerea unor practici precum politizarea funcțiilor și înlocuirea performanței cu loialitatea. Anticipatele, scenariu asumat, dar cu costuri de guvernare Miruță afirmă explicit că USR este pregătit pentru alegeri anticipate dacă PSD își retrage miniștrii din guvern și avertizează că renunțarea la reforme „ar fi un abandon”. În același timp, recunoaște că ieșirea PSD de la guvernare ar complica aplicarea reformelor, din cauza lipsei de sprijin parlamentar, deși spune că „mai greu” nu înseamnă imposibil. În mesajul său, ministrul își justifică abordarea prin ideea că măsurile sunt dificile, dar necesare, sintetizată în formula: „Curățenia doare, dar stagnarea costă”. [...]
Președintele Nicușor Dan respinge varianta anticipatelor, invocând costul de timp și blocajul instituțional , într-un moment în care presiunea politică pentru resetarea majorității ar putea crește, dar mecanismul constituțional face scenariul greu de declanșat și lent, potrivit Mediafax . Întrebat dacă alegerile anticipate ar fi o soluție pentru situația politică actuală, șeful statului a argumentat că intenția de vot din sondaje este „relativ apropiată” de reprezentarea din Parlament, iar demersul ar însemna, în esență, o amânare a rezolvării crizei. „Nu cred că e o soluție, mai ales că procentele…, intenția de vot din sondaj este relativ apropiată de reprezentarea în Parlament. Nu facem decât să mai pierdem niște luni încercând să aducem la aceeași masă aceleași persoane”. De ce anticipatele sunt greu de declanșat, potrivit Constituției Materialul trece în revistă condițiile constituționale pentru alegeri anticipate, subliniind că ele sunt posibile doar în urma dizolvării Parlamentului. Concret, anticipatele pot fi organizate numai dacă: două propuneri de guvern sunt respinse de Parlament la un interval de 60 de zile una de cealaltă; președintele solicită celor două Camere dizolvarea Parlamentului, după consultarea președinților Camerelor și a liderilor grupurilor parlamentare. În plus, chiar și după respingerea a două propuneri de Executiv, anticipatele nu se declanșează automat: este necesară o solicitare expresă a președintelui, după îndeplinirea condițiilor. Mediafax notează și constrângeri suplimentare: Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată într-un an și nu poate fi dizolvat în ultimele șase luni ale mandatului prezidențial, nici în timpul stărilor excepționale (mobilizare, război, asediu sau urgență). Poziții divergente în partide În același context, este menționată poziția USR: ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că partidul este pregătit pentru scenariul alegerilor anticipate, dacă PSD își retrage miniștrii din guvern. În logica prezentată de președinte, însă, anticipatele ar prelungi perioada de incertitudine fără să schimbe semnificativ raportul de forțe, ceea ce mută presiunea spre soluții de guvernare în actuala configurație parlamentară. [...]
