Știri
Știri din categoria Politică
UDMR avertizează că prelungirea interimatului la Guvern riscă să blocheze decizii-cheie, în condițiile în care PNL și PSD par „într-o stare ireconciliabilă”, iar găsirea rapidă a unei formule de majoritate devine tot mai dificilă, potrivit Digi24.
Cseke Attila (UDMR) spune că, din declarațiile publice din ultimele zile, „azi mai mult ne îndreptăm spre un blocaj, decât spre rezolvare” și susține că interesul statului este să aibă un guvern „cu mandat plin”, nu unul interimar pe termen lung. În același timp, el admite că un astfel de deznodământ „va fi foarte greu de realizat”.
În opinia sa, o ieșire din criză ar putea veni prin identificarea unui premier acceptat de ambele partide, PNL și PSD, sau printr-o altă soluție politică, fără a detalia scenariile alternative. Liderul UDMR avertizează însă că, dacă se rămâne la pozițiile exprimate „ieri”, există riscul ca guvernul să rămână interimar „luni de zile”.
Mesajul lui Cseke Attila pune accent pe costul instituțional al întârzierii: un executiv interimar, prelungit, poate limita capacitatea de decizie și poate împinge administrația într-o zonă de funcționare la minimum, în timp ce negocierile politice se prelungesc.
Totodată, el cere ca dezbaterea privind formarea guvernului să nu dureze „săptămâni sau luni” și plasează responsabilitatea găsirii unei soluții în sarcina „fiecărui partid proeuropean”.
„Dacă rămânem în declarațiile de ieri, s-ar putea să ne blocăm și acest guvern să rămână interimar luni de zile.”
Recomandate
Vasile Dîncu spune că un guvern minoritar PNL–USR nu are șanse în Parlament , după ce această formulă ar fi fost deja respinsă cu „281 de voturi împotrivă”, ceea ce menține blocajul politic și crește presiunea pentru o soluție de guvernare cu majoritate sau pentru o variantă tehnocrată, potrivit Digi24 . Vicepreședintele PSD a argumentat că reluarea unei investituri pe aceeași schemă ar duce, în opinia sa, la un nou vot negativ, chiar mai mare, invocând „dinamica” din Parlament și cerând „mai mult realism” în negocieri. Ce opțiuni rămân pe masă, în viziunea PSD Dîncu indică drept scenariu încă posibil refacerea unei „coaliții pro-occidentale”. În același timp, el spune că există și varianta unui guvern tehnocrat , cu un premier tehnocrat, care să strângă susținere „pe baza programului” inclusiv din partidele coaliției sau din afara ei. Separat, europarlamentarul PSD afirmă că, în condiții de criză, poate exista și un guvern minoritar, dacă vine cu un proiect acceptabil pentru ceilalți actori politici, fără a detalia însă o formulă concretă. Linia roșie: fără „contract politic” cu AUR Un element central în mesajul lui Dîncu este respingerea explicită a unei înțelegeri politice cu AUR. „Nu avem niciun fel de contract politic cu AUR.” El susține că AUR are „vocația de partid contra sistem” și s-ar „anula pe sine” dacă ar vota un guvern pe care l-a criticat constant, dar adaugă că partidul poate fi „previzibil” în comportament. De ce contează: semnal despre stabilitatea majorității și rolul opoziției Dîncu reia ideea, atribuită și lui Sorin Grindeanu, că intrarea PSD în opoziție „nu ar fi un dezastru”, prezentând-o ca pe o opțiune „normală” pentru reformarea partidului. În același registru, el spune că și trecerea PNL în opoziție nu ar fi „un dezastru”, invocând nivelul de susținere al liberalilor în Parlament și posibilitatea completării unei majorități cu alte partide. În final, Dîncu afirmă că se așteaptă ca PNL „să se țină de cuvânt” și să treacă în opoziție, după mai mulți ani la guvernare, criticând în același timp modul în care liberalii își împart responsabilitatea pentru situația actuală. [...]
PNL își asumă trecerea în opoziție și ruperea de PSD ca test de credibilitate , iar premierul Ilie Bolojan susține că decizia a fost luată formal, prin vot, în conducerea partidului, nu „în alte birouri”, potrivit Euronews . Bolojan afirmă că PNL „și-a recâștigat respectul de sine” prin hotărârea de a nu mai face o coaliție cu PSD, partid pe care îl acuză că „duce țara într-o criză”, motiv pentru care liberalii au decis intrarea în opoziție. Mesajul a fost transmis într-o postare pe Facebook adresată colegilor, în care liderul PNL amintește că este membru al partidului de peste 30 de ani și descrie două momente pe care le consideră definitorii pentru direcția formațiunii. Comparația cu 2021: „deciziile se luaseră în alte birouri” Primul moment invocat este ședința conducerii PNL din 2021, la Vila Lac, când, spune Bolojan, partidul condus atunci de Florin Cîțu a decis alianța cu PSD, deși Cîțu venise pe un discurs anti-PSD. Bolojan descrie un vot în care „nu se numără” mâinile ridicate pentru, în timp ce voturile împotrivă ar fi fost numărate, iar concluzia ar fi fost trasă prin interpretarea absenței unui vot explicit. „Deciziile se luaseră în alte birouri, biroul de conducere al PNL doar le formaliza.” În aceeași rememorare, Bolojan leagă consecințele acelor decizii de situația de la finalul anului 2024, despre care spune că „se știe” unde au dus, adăugând: „Ne-a trecut glonțul pe la ureche...”. Votul de marți: 50 pentru, niciun vot împotrivă Al doilea moment este ședința extinsă a conducerii PNL de marți, când Bolojan spune că a supus la vot decizia de a nu mai face coaliție cu PSD și de a intra în opoziție, după „avertizarea” adresată PSD că „duce țara într-o criză” și că PNL nu va mai colabora dacă se ajunge acolo. Potrivit relatării sale, la vot: „50 de colegi” au votat pentru; nu a fost „nicio mână ridicată” împotrivă; „4 nu au votat”. „Decizia a fost luată în biroul de conducere al PNL, nu în alte birouri.” Ce urmează: opoziție și costuri politice asumate Bolojan avertizează că „nu va urma o perioadă ușoară” și că „nu există rezultate fără efort”, dar susține că separarea de PSD este „prima condiție” pentru ca PNL să recâștige încrederea publică. El afirmă că va lucra împreună cu colegii pentru ca PNL să redevină un partid în care „își pun speranța mai mulți români” și care poate contribui la modernizarea României. [...]
După moțiunea de cenzură , Cotroceniul testează două formule de guvernare în încercarea de a debloca criza politică, pe fondul refuzului PNL de a mai colabora cu PSD, potrivit Antena 3 . La două zile după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, președintele Nicușor Dan continuă consultările informale cu liderii politici. După discuția cu președintele USR, Dominic Fritz, la Palatul Cotroceni au fost invitați joi premierul demis Ilie Bolojan și liderul UDMR, Kelemen Hunor. Potrivit informațiilor citate de Antena 3 , președintele le cere liderilor politici să își facă propria analiză asupra crizei și să vină cu soluții, urmând ca abia apoi să își contureze o poziție și să reia discuțiile pentru a propune o ieșire din blocaj. Publicația notează că este puțin probabil ca un nou set de consultări să aibă loc mai devreme de jumătatea lunii mai. Două scenarii pe masă: refacerea coaliției sau guvern minoritar În acest moment, la Cotroceni sunt luate în calcul două variante, conform surselor citate: refacerea fostei coaliții PSD–PNL–USR–UDMR în jurul unui nou premier; un guvern minoritar PSD–UDMR, susținut în Parlament de PNL și USR. Antena 3 arată că președintele „încă speră” la refacerea coaliției, dar nu exclude varianta unui guvern minoritar. PNL rămâne pe linia opoziției, PSD respinge oficial guvernul minoritar Refacerea vechii coaliții este descrisă ca dificilă, în condițiile în care liderii PNL au votat intrarea în opoziție și refuză colaborarea cu PSD. Într-o declarație la Observator, Ilie Bolojan a invocat posibilitatea guvernelor minoritare și a justificat opțiunea opoziției în lipsa unor parteneri „care își respectă înțelegerile”. De cealaltă parte, Sorin Grindeanu a declarat că PSD a exclus varianta unui guvern minoritar, inclusiv scenariul în care PSD ar susține un astfel de executiv. UDMR, prin Kelemen Hunor, susține refacerea coaliției PSD–PNL–USR–UDMR, cu condiția identificării unui premier acceptabil pentru toate partidele și care „să nu fie un rival” pentru liderii PSD și PNL. Calendarul discuțiilor și cine mai intră în consultări Antena 3 a relatat că discuțiile la care a participat Kelemen Hunor s-au încheiat, după ce acesta a ajuns la Cotroceni la ora 9:30, potrivit unor surse politice. Totodată, publicația notează că Varujan Pambuccian, președintele grupului Minorităților Naționale, ar urma să meargă și el după-amiază la Cotroceni. Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis marți, 5 mai, după ce Parlamentul a votat moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. [...]
Solicitarea AUR către președinte ridică miza unei dispute de procedură care poate întârzia numirea unui nou Guvern , într-un moment în care România funcționează cu un executiv interimar, potrivit Digi24 . Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) îi cere președintelui Nicușor Dan să desemneze „de urgență” un prim-ministru, invocând un comunicat publicat pe site-ul oficial al partidului. AUR susține că „România nu poate trăi pe termen nedeterminat sub zodia interimatului și a crizei politice” și îi solicită șefului statului să „respecte Constituția”, fără „invenții” de tip „consultări informale”, termen despre care partidul afirmă că nu există în Constituție. În același mesaj, AUR acuză că președintele ar folosi „ consultările informale ” ca „tertip neconstituțional” pentru a exclude de la discuții partidele „care nu îi sunt convenabile”. Formațiunea indică întâlnirile deja avute de Nicușor Dan cu Dominic Fritz și Sorin Grindeanu și menționează că urmează o întâlnire cu Kelemen Hunor. AUR mai afirmă că „pe surse” ar fi vehiculată ideea ca președintele să discute nu doar cu liderii partidelor, ci și cu „unii lideri din anumite partide”, lucru pe care îl califică drept „un alt derapaj grav de la atribuțiile constituționale”. George Simion, președintele AUR, îl indică pe Nicușor Dan drept „principalul vinovat” pentru criza politică și îl somează să revină „la cadrul democratic”, renunțând la „jocurile politicianiste” care, în opinia sa, au produs instabilitate. „AUR îl consideră pe Nicușor Dan principalul vinovat pentru criza politică și îl somează să revină la cadrul democratic, renunțând la jocurile politicianiste care au creat doar instabilitate și în care și-a dovedit nepriceperea”, a declarat George Simion. [...]
PNL ia în calcul un Congres extraordinar care să tranșeze ieșirea de la guvernare , pe fondul unei dispute interne între aripa care îl susține pe Ilie Bolojan și lideri care vor menținerea partidului în coaliție cu PSD, potrivit Adevărul . Miza este una operațională: partidul ar urma să voteze explicit dacă rămâne la guvernare fără Bolojan sau trece în opoziție alături de acesta. În material se arată că demersul vine după ce „tabăra anti-Bolojan” ar fi cerut o nouă consultare internă pentru a bloca trecerea în opoziție. În acest context, Dan Motreanu, secretarul general al PNL și apropiat al lui Bolojan, ar fi propus convocarea unui congres care „să limpezească apele”, inclusiv prin vot pe moțiuni. „Este a treia oară când votăm că nu mai facem nicio coaliție cu PSD. Dacă nici acum nu încheiem subiectul, atunci putem să convocăm un congres în care să candidăm pe moțiuni: moțiunea pro-PSD și moțiunea Bolojan” Două direcții în partid: opoziție cu Bolojan sau guvernare cu PSD, fără el Potrivit sursei, o parte dintre liderii PNL – între care sunt menționați Hubert Thuma, Alina Gorghiu și Cătălin Predoiu – ar susține rămânerea la guvernare, cu un alt premier liberal. De cealaltă parte, aripa Bolojan împinge partidul spre opoziție, după decizia recentă de ieșire din coaliția cu PSD. În paralel, Ilie Bolojan, premier interimar, a transmis pe 7 mai un mesaj către membrii partidului, în care susține că intrarea în opoziție ar fi un „moment de resetare” și că decizia ar fi redat PNL „respectul de sine”, considerat esențial pentru recâștigarea încrederii electoratului (postare pe Facebook, menționată de publicație). Efect imediat: poziționarea PNL în negocierile pentru noul guvern În același context, deputatul Robert Sighiartău a declarat că PNL nu va propune un candidat de premier la consultările cu președintele Nicușor Dan pentru formarea unui nou guvern, susținând că responsabilitatea revine PSD după căderea executivului. Întrebat despre varianta Cătălin Predoiu premier, Sighiartău a spus că este „aproape imposibil” în lipsa unui mandat din partea PNL. Pe fondul consultărilor informale de la Cotroceni, vicepreședintele PNL Florin Birta a indicat că liberalii ar putea susține prin vot un guvern minoritar PSD–UDMR–minorități, deși PNL ar rămâne în opoziție, argumentând că PSD „trebuie să-și asume în acest moment guvernarea”. Ce scenarii sunt discutate la Cotroceni Potrivit sursei, liderul UDMR Kelemen Hunor a discutat cu președintele Nicușor Dan despre refacerea coaliției, iar una dintre variantele aflate în discuție ar fi un guvern minoritar PSD–UDMR, susținut de un premier tehnocrat, în ipoteza în care PNL intră în opoziție. Deocamdată, articolul nu indică un calendar sau o dată pentru un eventual Congres extraordinar, ci doar faptul că pregătirile ar fi în curs și că disputa internă rămâne deschisă. [...]
UDMR avertizează că întârzierea formării Guvernului riscă să lovească în finanțarea din PNRR și în credibilitatea fiscală a României , iar „prima opțiune” rămâne refacerea fostei coaliții, cu condiția găsirii unui premier acceptat de toate partidele, potrivit Digi24 . Kelemen Hunor a făcut declarațiile după consultările informale de la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan. Liderul UDMR a spus că România „nu își permite” o perioadă lungă de instabilitate și că problemele legate de deficitul bugetar, credibilitatea externă și fondurile din PNRR trebuie rezolvate rapid. În acest context, Kelemen Hunor estimează că în „două-trei săptămâni, maxim” ar trebui să existe un nou Guvern și susține că refacerea coaliției destrămate este varianta preferată de UDMR, dar doar dacă există un premier care poate fi acceptat de PNL, PSD, UDMR și USR. El a indicat că o astfel de persoană „probabil” nu poate veni nici din PSD, nici din PNL, pentru a evita blocaje între cele două partide. Presiunea PNRR și riscul de retrogradare Liderul UDMR a legat direct criza politică de riscuri economice imediate, invocând atât calendarul PNRR, cât și percepția creditorilor. În declarațiile citate, el a avertizat că România ar putea pierde „miliarde” dacă nu se închid la timp proiectele și a spus că, dacă deficitul bugetar nu este ținut sub control, țara riscă să fie „aruncată în junk” (categorie de rating nerecomandată investițiilor, care scumpește finanțarea). Alternativele discutate și liniile roșii Pe lângă refacerea coaliției, Kelemen Hunor a spus că este luată în calcul și varianta unui guvern minoritar, susținut „transparent” în Parlament, dar a avertizat că o astfel de formulă ar avea „o viață scurtă” și ar funcționa sub presiune permanentă. Totodată, în discuțiile despre formule alternative apare și varianta unui executiv de dreapta (PNL–USR–UDMR), care ar putea beneficia de susținere parlamentară din partea PSD. Kelemen Hunor a exclus însă o majoritate construită cu SOS România. În ceea ce privește rolul președintelui, liderul UDMR a susținut că Nicușor Dan nu poate găsi singur o soluție fără sprijinul partidelor, punctând că fără o majoritate politică funcțională nu poate exista stabilitate guvernamentală. [...]
