Știri
Știri din categoria Politică
Un draft al noii legi a salarizării ar recalibra grila de venituri în sectorul public și ar plafona ecartul la 1:8, într-un context în care cheltuielile cu salariile bugetare au urcat la 164 miliarde lei în 2024 și au depășit 30% din veniturile statului, potrivit Adevărul. Documentul nu este însă publicat oficial, iar Ministerul Muncii spune că materialele care circulă „nu reprezintă o formă oficială”.
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale afirmă că nu a făcut public niciun proiect de act normativ privind salarizarea unitară și că o variantă „agreată de toți decidenții politici” va fi prezentată transparent și supusă consultării publice.
În paralel, premierul Ilie Bolojan a confirmat, într-un interviu la Europa FM, caracterul oficial al documentului la care ProTV spune că a avut acces și a indicat că „de săptămâna viitoare” ar urma să înceapă primele discuții pentru definitivarea unei „forme agregate”, care ulterior să intre în dezbatere publică și apoi în Parlament.
Potrivit documentului consultat de ProTV, salariile ar urma să fie calculate pe baza unor coeficienți raportați la salariul minim, care „urmează să crească din iulie la 4.325 lei brut”. În același timp, draftul ar limita diferența dintre cel mai mic și cel mai mare salariu la un raport de 1:8, față de 1:12 în prezent.
O altă schimbare cu impact de reglementare este că drepturile salariale ar urma să fie acordate exclusiv prin această lege, ceea ce ar elimina beneficii stabilite prin alte acte normative. Sunt menționate, totuși, excepții pentru instituții precum BNR, ASF și ANRE.
În zona demnitarilor, coeficientul maxim ar ajunge la 8,00 pentru Președintele României, ceea ce ar însemna un salariu brut de 34.600 lei. Premierul și șefii Parlamentului ar avea 7,00 (30.275 lei), iar miniștrii 6,26 (27.074 lei). În prezent, președintele are „aproximativ 24.960 lei brut”, iar șefii Parlamentului sunt la „20.000–24.000 lei brut”.
În administrația locală, primarul general al Capitalei ar ajunge la 5,89 (25.474 lei), în timp ce în localitățile mici coeficientul ar coborî până la 4,35 (18.814 lei). În prezent, primarul Capitalei câștigă 24.150 lei brut.
În educație, rectorii ar ajunge la 5,50 (23.788 lei), profesorii universitari până la 4,00 (17.300 lei), iar în preuniversitar salariile ar porni de la 1,84 (7.958 lei) și ar urca la 2,35 (10.164 lei). În sănătate, managerii de spitale ar putea ajunge la 5,50 (23.788 lei).
În justiție, judecătorii de la Înalta Curte ar ajunge la 6,00 (25.950 lei), iar debutanții ar porni de la aproximativ 3,01 (13.018 lei). Pentru preoți, salariile sunt indicate între 6.142 și 6.920 lei brut. În apărare și ordine publică, funcțiile de vârf ar ajunge la aproximativ 5,00 (21.625 lei), iar nivelul mediu ar fi între 11.764 și 15.527 lei.
Deși sunt vehiculate coeficienți și exemple de salarii, situația rămâne fluidă: Ministerul Muncii contestă caracterul oficial al drafturilor „care circulă”, iar premierul vorbește despre o etapă de agregare și clarificare înainte de transparență și consultare publică. Până la publicarea unei forme oficiale și a calculelor de impact bugetar, cifrele rămân orientative și dependente de varianta finală a proiectului.
Recomandate
PNL pregătește un Congres Extraordinar care poate decide sancțiuni interne, într-un moment de tensiune politică legat de nominalizarea lui Adrian Veștea pentru formarea noului guvern , potrivit Biziday . Conducerea partidului a decis convocarea Consiliului Național Extraordinar pentru vineri, 19 iunie, și propune organizarea Congresului Extraordinar pentru duminică, 21 iunie. Congresul ar urma să aibă loc la Romexpo, unde sunt așteptați aproximativ 2.500 de membri. Ședința de vineri este prezentată ca obligatorie pentru convocarea oficială a congresului de duminică. Miza: disciplină de partid și validarea direcției politice În interiorul PNL există informații că, la congresul de duminică, Adrian Veștea ar putea fi sancționat sau exclus din partid, pe motiv că ar fi încălcat statutul în momentul în care a refuzat să renunțe la poziția de premier desemnat. Totuși, agenda oficială a congresului urmează să fie stabilită abia vineri, în cadrul lucrărilor Consiliului Național. În acest context, Ilie Bolojan a indicat nevoia unei repoziționări interne, afirmând că partidul trebuie „să-și reconfirme direcția politică, să-și clarifice mesajul și să-și mențină credibilitatea”. Ce spune regulamentul PNL despre sancționarea aleșilor Conform regulilor interne citate, sancționarea membrilor care ocupă funcții alese se decide prin votul Congresului, după o procedură care implică: o propunere a Biroului Permanent; adoptarea acesteia de către Consiliul Național; votul final în Congres. Regulamentul mai prevede că, în acest caz, este convocat automat un Congres Extraordinar. [...]
PNL intră în reorganizare accelerată, cu miză directă pe stabilitatea guvernării , după ce conducerea partidului a convocat un Consiliu Național vineri și a propus un Congres extraordinar duminică, la Romexpo, potrivit Stirile Pro TV . În paralel, surse liberale indică faptul că premierul desemnat Adrian Veștea ar vrea să candideze la șefia PNL, urmând să îl înfrunte pe Ilie Bolojan. Primele efecte ale crizei interne se văd deja la vârful partidului: în ședința Biroului Politic Național, Cătălin Predoiu și-a anunțat demisia din funcția de prim-vicepreședinte. Consiliul Național de vineri ar urma să se desfășoare online, cu aproximativ 800 de delegați, iar tema centrală este convocarea Congresului extraordinar. Calendarul deciziilor și miza: conducerea PNL și soarta lui Veștea în partid În partid, disputa s-a mutat „pe față”, cu tabere care își pregătesc strategiile înaintea voturilor decisive. Pentru vineri este pregătit un Consiliu Național în care Ilie Bolojan ar urma să propună convocarea Congresului extraordinar; dacă procedura trece, congresul ar putea avea loc duminică. Potrivit informațiilor prezentate de publicație, delegații ar urma să voteze două chestiuni majore: alegerea noii conduceri a PNL; excluderea lui Adrian Veștea și a liberalilor care ar accepta funcții în viitorul guvern. Totuși, în cazul lui Veștea, excluderea nu poate fi decisă de Consiliul Național, deoarece funcția de prim-vicepreședinte a fost validată de Congres, iar o astfel de decizie ar urma să fie tranșată tot la congres. Negocieri în culise și contacte PNL–PSD, potrivit surselor Pe fondul negocierilor pentru instalarea guvernului, tabăra premierului desemnat ar încerca să își asigure voturile necesare și să își consolideze sprijinul în interiorul PNL înaintea unui posibil congres extraordinar. În acest context, potrivit unor surse politice citate de Știrile Pro TV, Alina Gorghiu, Lucian Bode și Hubert Thuma s-ar fi întâlnit marți seară, la Vila Lac, cu Adrian Veștea, Marian Neacșu și liderul PSD Sorin Grindeanu. Publicația precizează că a solicitat un punct de vedere liderilor liberali menționați, dar până la momentul relatării nu primise un răspuns. De cealaltă parte, apropiați ai lui Ilie Bolojan s-ar fi reunit tot marți seară, într-un restaurant din Capitală, unde Mircea Abrudean și alți lideri liberali ar fi discutat strategia pentru perioada imediat următoare. Ce urmează Dacă procedura de convocare este aprobată, Congresul extraordinar ar putea decide atât formula de alegere a conducerii (cu candidați care își prezintă echipa și „viziunea” pentru partid), cât și eventuale sancțiuni politice interne legate de participarea la viitorul guvern. În acest moment, o parte dintre informații sunt prezentate ca provenind din „surse”, iar confirmările oficiale privind întâlnirile din culise lipsesc. [...]
Ruptura dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan a fost alimentată de decizii fiscale și de lipsa unei majorități stabile , iar miza imediată este capacitatea României de a livra rapid măsuri credibile pentru reducerea deficitului, într-un context de presiune europeană și de piață, potrivit unei analize publicate de Adevărul . Primul punct major de fricțiune a apărut înainte de desemnarea lui Ilie Bolojan ca premier, pe fondul discuțiilor despre menținerea cotei standard de TVA. În campanie, Nicușor Dan semnase un angajament că nu va susține majorarea TVA, iar, potrivit informațiilor apărute atunci în spațiul public, ar fi încercat să condiționeze numirea premierului de păstrarea TVA la nivelul existent. În realitate, Guvernul Bolojan a majorat în iulie 2025 cota standard de TVA la 21%, iar premierul a justificat decizia prin presiunea deficitului excesiv și riscul de retrogradare, susținând că era „singura soluție pentru a realiza venituri rapide”. Analistul politic Ion Bogdan Lefter explică faptul că măsurile structurale (precum reforma aparatului bugetar) nu puteau produce efecte cuantificabile „în câteva zile”, în timp ce ajustările fiscale puteau fi prezentate imediat ca măsuri cu impact bugetar concret în negocierile europene și în discuțiile cu agențiile de rating. TVA, deficitul și semnalul către partenerii externi În lectura analistului, controversa TVA a fost amplificată politic, însă decizia a avut o logică de urgență bugetară: guvernul trebuia să demonstreze rapid că poate controla deficitul. În același timp, pachetul de măsuri (majorarea TVA și unele reduceri de cheltuieli) a fost contestat de sindicate, de opoziția naționalistă și chiar de grupuri din interiorul coaliției, pe fondul costurilor sociale și politice ale consolidării fiscale. „Guvernul avea la dispoziție foarte puțin timp pentru a demonstra că poate controla deficitul. (...) Din acest motiv au fost adoptate măsuri precum majorarea TVA și unele reduceri de cheltuieli”, a explicat Ion Bogdan Lefter. Disputa pentru București, un conflict mai degrabă politic decât instituțional Un al doilea episod de tensiune a fost legat de alegerile pentru Primăria Capitalei. Potrivit relatării, Nicușor Dan și-ar fi dorit un candidat agreat de el, Cătălin Drulă, și i-ar fi propus lui Ilie Bolojan ca PNL să sprijine candidatul susținut de USR. PNL a mers însă cu propriul candidat, Ciprian Ciucu, pe fondul poziției PSD, care a cerut ca partidele din coaliție să nu facă front comun împotriva lui Daniel Băluță. În final, Ciucu a câștigat, după ce candidatura lui Drulă a fost slăbită de intrarea în cursă a unor foști aliați ai președintelui (Ana Ciceală, Vlad Gheorghe și Dan Trifu). În același context, Ludovic Orban, consilier al președintelui la acel moment, a susținut public candidatura lui Ciucu, iar Nicușor Dan l-a demis și s-a considerat trădat inclusiv de Bolojan. Totuși, Lefter minimizează impactul acestui episod și îl descrie ca parte a unei dinamici politice „firești”, nu ca dovadă a unei rupturi instituționale decisive. Miza de fond: blocajul parlamentar și lipsa unei formule de guvernare Dincolo de episoadele punctuale, analistul plasează nemulțumirea președintelui în dificultatea de a se sprijini pe PNL și USR pentru o formulă stabilă de guvernare. După moțiunea de cenzură inițiată de PSD și adoptată inclusiv cu voturile AUR, o revenire a PNL și USR într-o coaliție cu PSD ar fi „foarte dificilă”, însă, în actuala configurație parlamentară, fără reunirea fostei coaliții nu există o majoritate stabilă, cu excepția unor formule care ar presupune colaborări între PSD, AUR și alte formațiuni din aceeași zonă. În această cheie, tensiunile dintre președinte și premier se suprapun peste o problemă mai mare: un blocaj politic generalizat, în care „președintele nu are o soluție evidentă”, iar partidele nu par să aibă o ieșire clară. În plus, potrivit analizei, PSD – deși a declanșat criza prin moțiune – nu dorește să își asume guvernarea, deși „teoretic” ar putea obține sprijin parlamentar, ceea ce face situația și mai dificil de deblocat. [...]
UDMR își retrage sprijinul parlamentar pentru învestirea Guvernului Veștea , ceea ce complică aritmetica votului și crește presiunea pentru o formulă de guvernare alternativă sau renegociată, potrivit Biziday . Liderii UDMR s-au reunit miercuri, la o zi după ce deciseseră să nu intre în Guvernul Veștea, și au stabilit acum că nici nu îl vor vota. Parlamentarii Uniunii vor ieși din sală în momentul votului de învestitură. Kelemen Hunor a spus că decizia a fost luată „cu o singură abținere” și că au fost discutate trei opțiuni de comportament la vot: prezență fără vot, vot împotrivă sau absență din sală. Varianta aleasă este ieșirea din sală. Ce formule de guvern ar accepta UDMR Hunor a indicat trei scenarii pe care UDMR le-ar putea susține: învestirea unui guvern minoritar PSD; învestirea unui guvern minoritar PNL–USR–UDMR, dar fără Ilie Bolojan premier; refacerea coaliției de guvernare PSD–PNL–USR–UDMR. În același context, liderul UDMR a afirmat că și Guvernul Veștea ar fi tot un guvern minoritar și a susținut că AUR nu ar urma să sprijine „toate proiectele”. Hunor a precizat că a discutat aceste variante cu Ilie Bolojan și cu Dominic Fritz . [...]
Disputa pe împărțirea funcțiilor din coaliție revine în prim-plan , după ce UDMR a fost acuzat indirect că și-ar condiționa sprijinul politic de preluarea conducerii ANRP. Kelemen Hunor respinge această interpretare și spune, într-o intervenție de miercuri citată de Antena 3 , că șefia Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților a revenit UDMR încă din septembrie 2025, în cadrul negocierilor pe „algoritm” pentru posturi, nu ca rezultat al unor discuții recente cu PNL. Hunor afirmă că, la momentul împărțirii funcțiilor, ANRP „a rămas pe listă” deoarece nu ar fi fost dorită de ceilalți parteneri de coaliție (PNL, PSD, USR), iar UDMR ar fi făcut nominalizarea târziu, „cu greu” găsind o persoană pentru post. Pe 4 iunie, Cristina Florentina Stanca a fost eliberată din funcția de președinte al ANRP, iar în locul ei a fost numită Lorincz Helga, din partea UDMR. Ce spune Kelemen Hunor despre negocierile pentru guvern Liderul UDMR susține că întâlnirile recente cu Ilie Bolojan (PNL) și Dominic Fritz (USR) au vizat scenariile de guvernare, nu „oferte” sau trocuri pe funcții. În declarațiile sale, Hunor neagă explicit că Bolojan sau Sorin Grindeanu (PSD) i-ar fi oferit ceva pentru susținere. „Sunteți într-o eroare totală, dacă credeți că aceste discuții sunt în sensul de a oferi ceva, nu așa se discută. Nu ne-a oferit nimic. Bolojan nu ne-a oferit nimic. Grindeanu nu ne-a oferit nimic.” Variantele de guvern discutate: coaliție refăcută sau formule minoritare Kelemen Hunor afirmă că, în discuțiile politice, sunt luate în calcul „două-trei variante de guvern”, iar una dintre ele ar fi un guvern minoritar PNL–USR–UDMR. El mai indică și varianta unui guvern minoritar PSD, dar spune că prima opțiune a UDMR ar rămâne refacerea coaliției, cu mai multă „flexibilitate” între parteneri, pentru a asigura continuitatea până în 2027. În același context, Hunor afirmă că UDMR ar vota un guvern minoritar PSD cu premier PSD și un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, dar „nu cu Ilie Bolojan premier”. Totodată, liderul UDMR exclude un sprijin al AUR ca soluție de guvernare, în cazul în care PSD nu ar susține o formulă cu PNL, USR și UDMR. De ce contează: ANRP, din nou în centrul tensiunilor din coaliție Chiar dacă Hunor prezintă preluarea ANRP ca o decizie mai veche, episodul arată cât de repede pot deveni funcțiile din instituții-cheie muniție în negocierile pentru majorități și formule de guvern. În condițiile în care UDMR vorbește deschis despre guverne minoritare și despre necesitatea unui acord politic pentru susținere parlamentară, tema „împărțelii” riscă să reapară ori de câte ori se schimbă echilibrul din coaliție sau se apropie un vot de învestitură. [...]
Viktor Orbán își menține linia de confruntare cu UE , semnalând că, deși a pierdut alegerile din aprilie și a părăsit funcția în mai, va rămâne un actor politic care poate complica relația Budapestei cu Bruxelles-ul, într-un moment în care noul guvern promite „resetarea” dosarelor-cheie, inclusiv deblocarea fondurilor europene înghețate, potrivit Politico . Fostul premier ungar a revenit la Bruxelles miercuri, înaintea summitului liderilor UE de joi și vineri, și a spus că „obiectivul” său față de Uniune „nu s-a schimbat”, indicând că va continua să se opună pe teme precum migrația. În discuția cu jurnaliști, Orbán a susținut că „trebuie să reformăm Bruxelles-ul” și că Ungaria are șanse mai mici de succes dacă UE „nu este pe aceeași traiectorie”. Ce se schimbă după alegeri: un guvern pro-Bruxelles și miza banilor blocați Orbán a pierdut alegerile din aprilie, însă rămâne liderul partidului Fidesz. Între timp, liderul opoziției de centru-dreapta Péter Magyar a câștigat detașat, iar partidul său, Tisza, a obținut o majoritate de două treimi în parlament. Magyar a promis să refacă relațiile cu Bruxelles-ul, inclusiv prin: deblocarea cererii Ucrainei de aderare la UE, pe care Budapesta a blocat-o; încercarea de a recupera până la 17 miliarde de euro fonduri înghețate de Comisia Europeană din cauza problemelor legate de statul de drept din perioada Orbán. Orbán rămâne în joc: gruparea „Patrioți pentru Europa” și planul de limitare a mandatelor Fidesz are eurodeputați în grupul „Patrioți pentru Europa” din Parlamentul European, alături de formațiuni precum Adunarea Națională din Franța, condusă de Jordan Bardella. Orbán a argumentat că înfrângerea sa electorală nu oprește avansul „partidelor patriotice” în Europa și a indicat că gruparea are încă un reprezentant în Consiliul European: premierul ceh Andrej Babiš. Pe plan intern, Tisza a inițiat și o măsură cu potențial de a-i bloca revenirea: introducerea unei limite de opt ani pentru mandatul de prim-ministru, aplicată retroactiv. Orbán a spus că este „fericit” cu această decizie și și-a minimalizat șansele de a candida din nou pentru funcția de premier. Presiunea dosarelor de corupție: acuzații respinse de Orbán Politico notează și un alt front de risc pentru fostul premier: șeful Autorității Ungare pentru Integritate, Ferenc Pál Biró, a cerut ca „politicieni de rang înalt” să fie urmăriți penal pentru presupusa fraudare a contribuabililor europeni „de miliarde” în perioada Orbán. Biró a fost ulterior pus sub acuzare pentru delapidare, acuzații formulate de procurori, iar el le neagă. Întrebat dacă se teme de un risc de urmărire penală pe fapte de corupție, Orbán a respins ideea că el sau miniștrii săi ar fi „băgat în buzunar” bani publici, afirmând: „Nu am văzut așa ceva până acum.” De ce contează Mesajul lui Orbán de la Bruxelles sugerează că schimbarea de guvern la Budapesta nu închide automat conflictul politic cu instituțiile UE. În paralel cu eforturile noului executiv de a debloca fonduri și de a repoziționa Ungaria în dosare sensibile (inclusiv Ucraina), Orbán încearcă să rămână relevant prin rețelele sale politice europene și printr-o retorică de „reformare” a Bruxelles-ului, într-un context în care discuțiile despre statul de drept și utilizarea banilor europeni rămân un punct de tensiune. [...]
