Știri
Știri din categoria Politică
Un draft al noii legi a salarizării ar recalibra grila de venituri în sectorul public și ar plafona ecartul la 1:8, într-un context în care cheltuielile cu salariile bugetare au urcat la 164 miliarde lei în 2024 și au depășit 30% din veniturile statului, potrivit Adevărul. Documentul nu este însă publicat oficial, iar Ministerul Muncii spune că materialele care circulă „nu reprezintă o formă oficială”.
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale afirmă că nu a făcut public niciun proiect de act normativ privind salarizarea unitară și că o variantă „agreată de toți decidenții politici” va fi prezentată transparent și supusă consultării publice.
În paralel, premierul Ilie Bolojan a confirmat, într-un interviu la Europa FM, caracterul oficial al documentului la care ProTV spune că a avut acces și a indicat că „de săptămâna viitoare” ar urma să înceapă primele discuții pentru definitivarea unei „forme agregate”, care ulterior să intre în dezbatere publică și apoi în Parlament.
Potrivit documentului consultat de ProTV, salariile ar urma să fie calculate pe baza unor coeficienți raportați la salariul minim, care „urmează să crească din iulie la 4.325 lei brut”. În același timp, draftul ar limita diferența dintre cel mai mic și cel mai mare salariu la un raport de 1:8, față de 1:12 în prezent.
O altă schimbare cu impact de reglementare este că drepturile salariale ar urma să fie acordate exclusiv prin această lege, ceea ce ar elimina beneficii stabilite prin alte acte normative. Sunt menționate, totuși, excepții pentru instituții precum BNR, ASF și ANRE.
În zona demnitarilor, coeficientul maxim ar ajunge la 8,00 pentru Președintele României, ceea ce ar însemna un salariu brut de 34.600 lei. Premierul și șefii Parlamentului ar avea 7,00 (30.275 lei), iar miniștrii 6,26 (27.074 lei). În prezent, președintele are „aproximativ 24.960 lei brut”, iar șefii Parlamentului sunt la „20.000–24.000 lei brut”.
În administrația locală, primarul general al Capitalei ar ajunge la 5,89 (25.474 lei), în timp ce în localitățile mici coeficientul ar coborî până la 4,35 (18.814 lei). În prezent, primarul Capitalei câștigă 24.150 lei brut.
În educație, rectorii ar ajunge la 5,50 (23.788 lei), profesorii universitari până la 4,00 (17.300 lei), iar în preuniversitar salariile ar porni de la 1,84 (7.958 lei) și ar urca la 2,35 (10.164 lei). În sănătate, managerii de spitale ar putea ajunge la 5,50 (23.788 lei).
În justiție, judecătorii de la Înalta Curte ar ajunge la 6,00 (25.950 lei), iar debutanții ar porni de la aproximativ 3,01 (13.018 lei). Pentru preoți, salariile sunt indicate între 6.142 și 6.920 lei brut. În apărare și ordine publică, funcțiile de vârf ar ajunge la aproximativ 5,00 (21.625 lei), iar nivelul mediu ar fi între 11.764 și 15.527 lei.
Deși sunt vehiculate coeficienți și exemple de salarii, situația rămâne fluidă: Ministerul Muncii contestă caracterul oficial al drafturilor „care circulă”, iar premierul vorbește despre o etapă de agregare și clarificare înainte de transparență și consultare publică. Până la publicarea unei forme oficiale și a calculelor de impact bugetar, cifrele rămân orientative și dependente de varianta finală a proiectului.
Recomandate
PNL lasă deschisă opțiunea unui vot de instalare pentru un guvern PSD , în funcție de numele premierului desemnat și de „interesele României”, potrivit Mediafax . Mesajul vine în plină criză politică, după ce Guvernul Mureșan , susținut de liberali, a fost respins în Parlament. Ilie Bolojan , premier interimar și președinte al PNL, a spus într-un interviu la Digi24 că Sorin Grindeanu „nu ar fi un premier bun pentru România”, deși l-a menționat ironic ca variantă „care să facă toate lucrurile fără să deranjeze pe nimeni”. „Dacă ar fi așa, într-o formă cinică, dar nu merită România asta, știți, cel mai bun premier care să facă toate lucrurile fără să deranjeze pe nimeni ar fi Sorin Grindeanu, dar nu merită România o astfel de situație.” Ce înseamnă poziția PNL pentru formarea următorului guvern Bolojan nu exclude ca PNL să participe la discuții cu PSD, chiar și după ce social-democrații au votat împotriva guvernului propus de liberali. În acest context, el a indicat că partidul va evalua punctual viitoarea nominalizare de premier și va decide dacă susține sau nu instalarea unui nou cabinet. „Anunțul pe care îl fac în seara asta este că PNL va trata serios viitoarea nominalizare, va purta discuție cu premierul desemnat și vom lua o decizie care va ține cont, în mod cert, de interesele României și de ceea ce putem noi face în condițiile date.” Opoziția, dar cu posibilitatea unui „vot de instalare” În același timp, liderul PNL a susținut că, din perspectiva partidului, intrarea în opoziție poate fi o opțiune mai „corectă” decât rămânerea într-o guvernare fără puteri depline, care ar compromite partidul și „o idee politică”. Totuși, a nuanțat că opoziția nu exclude automat un vot de instalare, dacă situația o cere și dacă se ajunge la o soluție de compromis. „Decât să fii într-o guvernare în care să nu poți să faci ceea ce trebuie și să te compromiți, și să compromiți pur și simplu o idee politică, e mult mai corect să stai în opoziție, dacă trebuie asta. Dar asta nu înseamnă să nu dai un vot de instalare într-o anumită situație sau să nu găsești o soluție de compromis.” [...]
Căderea Guvernului Mureșan deschide opțiunea anticipatelor și pune presiune pe o nominalizare rapidă , iar miza imediată este reducerea incertitudinii politice într-un moment în care costurile de finanțare ale statului cresc, potrivit Mediafax . Premierul interimar Ilie Bolojan a spus la Digi24 că respingerea în Parlament a cabinetului propus de Siegfried Mureșan nu este „un eșec”, ci finalizarea unei proceduri care, prin repetare, poate duce constituțional la alegeri anticipate. Bolojan a argumentat că, odată ce două propuneri de guvern au ajuns în Parlament și au fost respinse, „se pot organiza alegeri anticipate”, ceea ce ar limita posibilitatea de a prelungi „starea de incertitudine” prin amânarea unei noi nominalizări de premier. „Pârghia” președintelui: nominalizare rapidă sau avertismentul anticipatelor În evaluarea premierului interimar, președintele României are „o pârghie foarte importantă” după acest vot: fie desemnează „cât mai repede posibil” un nou premier, fie convoacă alegeri anticipate. El a descris și o variantă intermediară: președintele să transmită parlamentarilor că următoarea nominalizare ar fi ultima, iar dacă și aceasta cade, va urma declanșarea anticipatelor — un semnal care, în opinia sa, ar putea influența votul în Parlament. Cinci luni de provizorat și riscul economic al prelungirii crizei Bolojan a respins ideea că respingerea guvernului ar fi făcut parte dintr-un plan comun cu președintele Nicușor Dan pentru a crea condițiile anticipatelor, afirmând explicit: „Nu a existat un plan, dar e o procedură normală și cea mai mare greșeală ar fi fost să prelungim această stare de incertitudine.” El a indicat că luni se împlinesc „5 luni de zile de provizorat” și a enumerat presiuni gestionate în această perioadă, de la închiderea unor etape legate de fonduri europene și PNRR, până la secetă, oprirea centralei de la Cernavodă și scumpirea combustibililor, pe fondul crizelor internaționale. Pe componenta financiară, Bolojan a avertizat că, în contextul actual, există „o creștere puternică a costurilor pe împrumuturile” statelor, inclusiv în România, ceea ce se traduce în dobânzi mai mari și o sarcină suplimentară pentru buget. Anticipatele „nu sunt o soluție magică”, dar pot deveni singura ieșire Întrebat despre poziția președintelui Nicușor Dan, care a spus în repetate rânduri că alegerile anticipate nu sunt o soluție în acest moment, Bolojan a afirmat că decizia aparține șefului statului și a nuanțat: anticipatele „nu sunt o soluție magică”, însă, dacă nu se ajunge la o formulă de guvernare, pot deveni „singura” cale de a debloca situația. În ceea ce privește ieșirea din criză fără anticipate, Bolojan a indicat că soluția depinde de președinte, după consultările cu partidele, și a susținut că, din perspectiva centrului-dreapta, votul din Parlament a arătat o limită de susținere: 182 de voturi din 465, pe care a echivalat-o cu „40%”. PNL, a mai spus el, a prezentat „mai multe soluții” și așteaptă propunerea pe care o va face președintele la următoarea rundă de consultări. [...]
Rareș Bogdan ridică miza fiscală și de investiții în disputa din PNL , acuzându-l pe Ilie Bolojan că ar pregăti, de la 1 ianuarie 2027, impozitarea proprietăților la valoarea de piață și că ar fi blocat investiții străine, într-un context pe care îl descrie drept „abis economic”, potrivit Antena 3 . Europarlamentarul PNL a făcut declarațiile într-o intervenție la Antena 3 CNN, unde a cerut colegilor din partid să „asculte strada” și să susțină formarea unui „Guvern pro-european”. În același timp, el a susținut că demersurile din ultimele săptămâni ar fi produs „un dezastru de imagine” pentru PNL și ar fi prelungit criza politică. Miza economică invocată: taxe pe proprietate, blocaje și „incapacități de plată” Rareș Bogdan a afirmat că „nucleara” pregătită de Bolojan ar fi impozitarea proprietăților la valoarea de piață, de la 1 ianuarie 2027, și a susținut că o astfel de măsură ar putea împinge unii proprietari în imposibilitatea de plată. „Din 1 ianuarie, pe programul lui Ilie Bolojan este impozitarea proprietăților la valoarea de piață.” În aceeași intervenție, el a legat criza politică de efecte economice, vorbind despre „incapacități de plată”, despre „30 de miliarde de euro, bani facturați și neîncasați de companii”, precum și despre imposibilitatea de a face rectificări bugetare, ceea ce „înseamnă blocaje de investiții”. Tot el a invocat dificultăți în HoReCa și a menționat un nivel de „395.000 de șomeri”. Acuzații privind investițiile străine și relația cu SUA Rareș Bogdan a mai susținut că Ilie Bolojan „a refuzat investiții străine” și că ar fi intrat „în conflict cu SUA”, motiv pentru care „toate investițiile americane în România sunt blocate”. În același registru, el a afirmat că România ar fi ajuns „să piardă din SAFE 11 miliarde”, fără ca materialul să detalieze mecanismul sau o confirmare independentă a acestor afirmații. „Ilie Bolojan a refuzat investiții străine pentru că a intrat în conflict cu SUA. Toate investițiile americane în România sunt blocate.” Context politic: tensiuni în PNL și presiune pe evitarea anticipatelor În plan intern, Rareș Bogdan a criticat modul în care PNL ar gestiona comunicarea publică și a atacat conducerea partidului, afirmând că există o „sfidare” față de electorat și că în jurul lui Bolojan ar fi „o sectă”. Totodată, a spus că alegerile anticipate „trebuie evitate” și a menționat că „crede în raționamentul lui Nicușor Dan”. Materialul nu include o reacție a lui Ilie Bolojan la acuzațiile formulate. [...]
Învestirea Guvernului Mureșan intră la vot cu un deficit de circa 63 de voturi , în condițiile în care PNL, USR și UDMR adună împreună aproximativ 170 de parlamentari, iar pragul necesar este de 233, potrivit Adevărul . În plen, Ilie Bolojan a fost huiduit înainte să ia cuvântul, într-o ședință care decide dacă România iese din criza politică printr-un Executiv cu puteri depline. Parlamentul s-a reunit miercuri, 30 septembrie, de la ora 13.00, pentru votul de învestitură al Guvernului propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Votul este secret, cu bile, și vizează atât programul de guvernare, cât și lista Cabinetului. Aritmetica parlamentară: majoritatea nu e asigurată Pentru a intra în funcție, Cabinetul are nevoie de cel puțin 233 de voturi favorabile. Conform datelor prezentate, PNL, USR și UDMR au împreună aproximativ 170 de parlamentari, în timp ce PSD și AUR au anunțat că nu vor susține Executivul. În aceste condiții, învestirea depinde de voturi suplimentare față de cele ale partidelor care și-au asumat susținerea. Contextul ședinței este prezentat de publicație și în materialele despre votul de învestitură al Guvernului Mureșan , respectiv despre votul asupra programului de guvernare . Mesajul lui Bolojan: reforme, disciplină bugetară și „continuarea drumului” În discurs, Ilie Bolojan a susținut că demiterea guvernului pe care l-a condus nu ar fi avut legătură cu încălcarea programului de guvernare, ci cu încercarea de a duce reformele „până la capăt” și cu oprirea „sifonării banilor publici către rețelele clientelare”. Bolojan a argumentat că, în perioada mandatului său, Executivul ar fi încercat să schimbe direcția economică a României prin reducerea dezechilibrelor și orientarea către investiții, în locul unui model „bazat pe consum din împrumuturi”. A insistat și pe ideea că reforma statului ține de echitate și dezvoltare, nu doar de „contabilitate”, și a avertizat că respingerea unui nou guvern nu elimină problemele țării. Ce urmează Miza imediată este dacă Guvernul Mureșan strânge cele 233 de voturi necesare într-un vot secret, în condițiile în care o parte importantă a opoziției parlamentare a anunțat deja că nu îl susține. În lipsa unei majorități, criza politică rămâne deschisă, iar România continuă fără un Executiv „stabil, cu puteri depline”, așa cum a cerut Bolojan în apelul final către parlamentari. [...]
După căderea Guvernului Mureșan , Alina Gorghiu cere reluarea negocierilor pentru o majoritate stabilă, avertizând că anticipatele ar bloca decizii economice și rectificarea bugetară , potrivit Agerpres . Deputata PNL susține că „toate forțele politice responsabile” ar trebui să „stingă criza” și să reducă tensiunea publică, pentru a ajunge la un guvern cu sprijin parlamentar. Într-un mesaj video postat pe Facebook, Gorghiu a spus că „a picat al doilea Guvern cu premier liberal” și a cerut un „T0 în politică”, adică un restart al discuțiilor „fără orgolii” și fără reluarea conflictelor din ultimele luni. Ea a insistat că, dincolo de componența cabinetului sau de promisiunile din programul de guvernare, esențială este existența unei majorități: fără „233 de voturi”, nu poate fi învestit un guvern. Anticipatele, descrise ca factor de blocaj pentru buget și reforme Gorghiu a argumentat că alegerile anticipate „nu sunt o soluție”, pentru că ar însemna instabilitate și ar amâna decizii pe care le leagă direct de funcționarea statului, inclusiv rectificarea bugetară, reformele și „decizii economice de care România are nevoie”. „Alegerile anticipate nu sunt o soluție, înseamnă instabilitate, înseamnă fără rectificare, înseamnă fără reforme, înseamnă fără decizii economice de care România are nevoie.” PNL admite eșecul strategiei și cere reluarea dialogului „de la zero” Un punct central al mesajului este recunoașterea faptului că „strategia PNL de până acum a eșuat”, în opinia sa, și că este necesară reluarea dialogului „de la zero” pentru a construi „o majoritate stabilă”, care să reziste nu doar la votul de învestitură, ci și „pe următorii doi ani”. În acest cadru, Gorghiu a cerut negocieri „serioase” și o abordare orientată spre responsabilitate, chiar dacă aceasta nu este „populară”, miza fiind formarea unui guvern „stabil”, cu o „majoritate adevărată”, capabil să conducă și să rezolve problemele curente. [...]
Disputa privind formarea majorității și „linia roșie” trasată de președinte complică negocierile pentru noul Guvern , după ce AUR contestă public ideea excluderii sale de la guvernare invocând limite constituționale, potrivit Antena 3 . Petrișor Peiu , liderul senatorilor AUR, a declarat la Antena 3 CNN că președintele Nicușor Dan „nu poate să selecteze partidele care să compună majoritatea parlamentară”, susținând că „Constituția nu îi dă voie”. Reacția vine după ce șeful statului a respins intrarea AUR la guvernare. „Așteptăm să revină Nicușor Dan cu picioarele pe pământ, să înțeleagă că Constituția nu îi dă voie să selecteze partidele care să compună majoritatea parlamentară (...)” În același context, Peiu i-a transmis un mesaj liderului PSD, Sorin Grindeanu, cerându-i să decidă dacă partidul „participă” la ceea ce el numește „siluirea regulilor democratice” sau dacă „are autonomie decizională”. De ce contează: condiționarea intrării PSD la guvernare Nicușor Dan a spus miercuri seară că „linia roșie” pentru ca PSD să intre în noul Guvern este ca AUR să nu ajungă la guvernare. Într-o conferință de presă susținută la Ambasada României din Cehia, președintele a argumentat că prezența AUR în Executiv „ar afecta relațiile cu partenerii noștri”, inclusiv pe dimensiunea de securitate și în relația cu Uniunea Europeană. „Nu e din lipsă de respect față de simpatizanții AUR, ci pentru că am un mandat, iar mandatul spune păstrarea direcției pro-occidentale și o traiectorie financiară fără turbulențe pentru stabilizarea României.” Ce urmează: consultări la Cotroceni și o nouă nominalizare de premier După ce Guvernul Mureșan a fost respins, Nicușor Dan a anunțat că va organiza noi consultări la Cotroceni luni, urmând ca în aceeași zi, după-amiază, să facă o nouă nominalizare pentru funcția de premier. Separat, într-o intervenție la Antena 3 CNN, purtătorul de cuvânt al AUR, Ștefăniță Avrămescu, a spus că după declarația președintelui ar fi „ridicol” ca partidul să vină cu o propunere de premier. El a afirmat că AUR ar fi pus „două opțiuni”: participarea la guvernare sau alegeri anticipate, adăugând că rămâne de văzut dacă formațiunea va fi chemată la consultări. [...]
