Noua lege a salarizării propune creșteri semnificative pentru bugetari - Salariul președintelui ar putea ajunge la 34.600 lei brut

Un draft al noii legi a salarizării ar recalibra grila de venituri în sectorul public și ar plafona ecartul la 1:8 , într-un context în care cheltuielile cu salariile bugetare au urcat la 164 miliarde lei în 2024 și au depășit 30% din veniturile statului, potrivit Adevărul . Documentul nu este însă publicat oficial, iar Ministerul Muncii spune că materialele care circulă „nu reprezintă o formă oficială”. Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale afirmă că nu a făcut public niciun proiect de act normativ privind salarizarea unitară și că o variantă „agreată de toți decidenții politici” va fi prezentată transparent și supusă consultării publice. În paralel, premierul Ilie Bolojan a confirmat, într-un interviu la Europa FM, caracterul oficial al documentului la care ProTV spune că a avut acces și a indicat că „de săptămâna viitoare” ar urma să înceapă primele discuții pentru definitivarea unei „forme agregate”, care ulterior să intre în dezbatere publică și apoi în Parlament. Miza bugetară: grilă pe coeficienți și raport maxim 1:8 Potrivit documentului consultat de ProTV, salariile ar urma să fie calculate pe baza unor coeficienți raportați la salariul minim, care „urmează să crească din iulie la 4.325 lei brut”. În același timp, draftul ar limita diferența dintre cel mai mic și cel mai mare salariu la un raport de 1:8, față de 1:12 în prezent. O altă schimbare cu impact de reglementare este că drepturile salariale ar urma să fie acordate exclusiv prin această lege, ceea ce ar elimina beneficii stabilite prin alte acte normative. Sunt menționate, totuși, excepții pentru instituții precum BNR, ASF și ANRE . Exemple de salarii din draft: de la demnitari la educație și justiție În zona demnitarilor, coeficientul maxim ar ajunge la 8,00 pentru Președintele României, ceea ce ar însemna un salariu brut de 34.600 lei. Premierul și șefii Parlamentului ar avea 7,00 (30.275 lei), iar miniștrii 6,26 (27.074 lei). În prezent, președintele are „aproximativ 24.960 lei brut”, iar șefii Parlamentului sunt la „20.000–24.000 lei brut”. În administrația locală, primarul general al Capitalei ar ajunge la 5,89 (25.474 lei), în timp ce în localitățile mici coeficientul ar coborî până la 4,35 (18.814 lei). În prezent, primarul Capitalei câștigă 24.150 lei brut. În educație, rectorii ar ajunge la 5,50 (23.788 lei), profesorii universitari până la 4,00 (17.300 lei), iar în preuniversitar salariile ar porni de la 1,84 (7.958 lei) și ar urca la 2,35 (10.164 lei). În sănătate, managerii de spitale ar putea ajunge la 5,50 (23.788 lei). În justiție, judecătorii de la Înalta Curte ar ajunge la 6,00 (25.950 lei), iar debutanții ar porni de la aproximativ 3,01 (13.018 lei). Pentru preoți, salariile sunt indicate între 6.142 și 6.920 lei brut. În apărare și ordine publică, funcțiile de vârf ar ajunge la aproximativ 5,00 (21.625 lei), iar nivelul mediu ar fi între 11.764 și 15.527 lei. Ce urmează și ce rămâne incert Deși sunt vehiculate coeficienți și exemple de salarii, situația rămâne fluidă: Ministerul Muncii contestă caracterul oficial al drafturilor „care circulă”, iar premierul vorbește despre o etapă de agregare și clarificare înainte de transparență și consultare publică. Până la publicarea unei forme oficiale și a calculelor de impact bugetar, cifrele rămân orientative și dependente de varianta finală a proiectului. [...]