Știri
Știri din categoria Politică
Noua lege a salarizării va „îngheța” temporar veniturile peste grilă, pentru a ține cheltuielile de personal în limita angajată, fără tăieri nominale, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan citate de Economedia. Miza imediată este îndeplinirea jalonului din PNRR: adoptarea legii până în vară, de care depinde accesarea a 700 de milioane de euro.
Într-un interviu la Europa FM, Bolojan a susținut că legea nu va reduce „niciun venit din sectorul bugetar”, definit ca salariu plus sporuri, dar va corecta diferențele create în timp prin sporuri folosite ca instrument de creștere a veniturilor, nu ca protecție pentru riscuri.
Premierul a explicat că angajații care au în prezent câștiguri „mai mari decât s-ar cuveni” ca urmare a clasificării funcțiilor ar urma să rămână la același nivel de venit până când ceilalți, ale căror salarii vor crește treptat, îi „ajung din urmă”.
„Per total această lege nu va scădea niciun venit din sectorul bugetar, care înseamnă salariu plus sporuri. Cei care azi au câștiguri mai mari decât s-ar cuveni (...) să rămână la venitul de acum până vor fi ajunși din urmă de cei cărora le vor crește salariile an de an.”
Bolojan a mai spus că în lege ar urma să existe posibilitatea acordării de bonificații pentru anumite categorii din sectorul public cu riscuri mai mari, „așa cum există la cei din sectorul privat”.
Argumentul central al premierului este limita de cheltuieli de personal: România are în acest an cheltuieli de personal de circa 166 mld. lei, „puțin peste 8% din PIB”, iar Guvernul nu ar putea depăși acest procent „conform angajamentelor”.
În acest context, Bolojan a indicat că eventualele creșteri viitoare ar depinde de creșterea economică și de reducerea bazei de cheltuieli, dar a sugerat că un avans de 6–8% față de nivelul actual ar fi greu de depășit fără revenirea la împrumuturi scumpe.
Premierul a afirmat că săptămâna viitoare ar urma să existe o formă clarificată a proiectului de lege, care va fi pusă în dezbatere publică și ulterior trimisă în Parlament. El a menționat și obiectivul unei înțelegeri transpartinice, pentru a evita „măsuri populiste”.
În același interviu, Bolojan a făcut referire la presiunea de a livra rapid un pachet de măsuri și a dat exemple de blocare a unor „sinecuri”, menționând ASF și ANRE, dar fără a detalia în materialul citat măsurile concrete sau impactul lor bugetar.
Recomandate
Nicușor Dan își limitează rolul la mediere în criza politică din coaliție și indică drept scenariu de lucru testarea majorității guvernului în Parlament, potrivit Mediafax , după declarațiile făcute la finalul întâlnirii informale a Consiliului European . Președintele a spus că, în acest moment, România are „un guvern din care s-au retras niște miniștri” și că „probabil” executivul va ajunge „la un moment dat” în fața Parlamentului pentru a verifica dacă mai are o majoritate. Până atunci, a adăugat el, poate doar să constate situația și să încerce să medieze sau să ajute pe chestiuni care necesită cooperare. Mesajul către cei care cer „mai multă fermitate” Întrebat ce le transmite românilor care își doresc ca el să fie mai ferm, Nicușor Dan a răspuns, „cu un oarecare umor”, că rolul său este cel de mediator. „Pot să le răspund cu fermitate că sunt mediator. Altceva nu pot să le spun.” Context: rolul constituțional și relația cu premierul În același context, Mediafax amintește prevederile Articolului 80 din Constituție, potrivit cărora președintele exercită funcția de mediere între puterile statului și între stat și societate și veghează la buna funcționare a autorităților publice. Întrebat despre relația cu premierul Ilie Bolojan după izbucnirea crizei politice, Nicușor Dan a afirmat că relațiile personale au fost „tot timpul cordiale”. Publicația reamintește și o urare transmisă de premier președintelui, în direct la Europa FM, în contextul deplasării lui Nicușor Dan la reuniunea informală a Consiliului European de la Nicosia, Cipru. [...]
Premierul Ilie Bolojan respinge ideea unor negocieri cu AUR pe moțiunea de cenzură , dar admite că, la nivel personal și în Parlament, menține un dialog „civilizat” și nu poate – și nici nu a încercat – să împiedice discuțiile dintre parlamentari, potrivit news.ro . Mesajul vine în contextul presiunii politice din jurul voturilor pentru moțiune, unde orice contact este interpretat ca posibilă „tranzacție” politică. Declarațiile au fost făcute vineri, la Europa FM, după ce premierul a fost întrebat dacă negociază cu AUR pentru ca partidul să nu voteze moțiunea de cenzură. Bolojan a delimitat „dialogul” informal dintre parlamentari de „abordările instituționale”, susținând că nu a existat o negociere cu AUR pe acest subiect. „Nu am negociat cu AUR aceste lucruri, dar eu întotdeauna, în plan personal, am căutat ca în băncile din Parlament, pe holurile din Parlament să am relaţii civilizate.” Ce spune Bolojan despre discuțiile dintre parlamentari Premierul a insistat că nu a interzis și nici nu ar putea interzice parlamentarilor să discute între ei, inclusiv despre voturi, mai ales într-o perioadă în care miza politică este ridicată. „Nu poate să interzică şi nu a interzis niciodată unor parlamentari să discute între ei, în băncile parlamentare.” Poziții pe teme ridicate de AUR: parlamentari, subvenții, două tururi Întrebat despre condițiile invocate de AUR pentru o eventuală negociere, Bolojan a comentat punctual câteva propuneri: Reducerea numărului de parlamentari : spune că ar fi „un lucru bun”, dar cu menținerea unor echilibre – cel puțin doi senatori în fiecare județ și păstrarea unei ponderi pentru minoritățile naționale, având în vedere că în prezent sunt 17 parlamentari ai minorităților. Tăierea subvențiilor pentru partide : afirmă că au existat deja două reduceri consecutive și pune accent pe transparența cheltuirii banului public. A indicat că s-au redus cu 10% sumele forfetare pentru parlamentari și cu 20% banii pentru partide , fără a exclude reduceri suplimentare. Alegerea primarilor și a președinților de consilii județene în două tururi : consideră că schimbarea sistemului de vot nu rezolvă problemele administrației locale. A argumentat că două tururi pot favoriza schimbarea, dar pot fragmenta scena politică, în timp ce un singur tur favorizează stabilitatea și incumbenta. În ansamblu, poziționarea premierului urmărește să reducă riscul ca discuțiile parlamentare uzuale din jurul unei moțiuni să fie interpretate drept negocieri politice formale, în timp ce își păstrează deschiderea de a comenta teme de reformă aflate în dezbatere. [...]
Un draft al noii legi a salarizării ar recalibra grila de venituri în sectorul public și ar plafona ecartul la 1:8 , într-un context în care cheltuielile cu salariile bugetare au urcat la 164 miliarde lei în 2024 și au depășit 30% din veniturile statului, potrivit Adevărul . Documentul nu este însă publicat oficial, iar Ministerul Muncii spune că materialele care circulă „nu reprezintă o formă oficială”. Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale afirmă că nu a făcut public niciun proiect de act normativ privind salarizarea unitară și că o variantă „agreată de toți decidenții politici” va fi prezentată transparent și supusă consultării publice. În paralel, premierul Ilie Bolojan a confirmat, într-un interviu la Europa FM, caracterul oficial al documentului la care ProTV spune că a avut acces și a indicat că „de săptămâna viitoare” ar urma să înceapă primele discuții pentru definitivarea unei „forme agregate”, care ulterior să intre în dezbatere publică și apoi în Parlament. Miza bugetară: grilă pe coeficienți și raport maxim 1:8 Potrivit documentului consultat de ProTV, salariile ar urma să fie calculate pe baza unor coeficienți raportați la salariul minim, care „urmează să crească din iulie la 4.325 lei brut”. În același timp, draftul ar limita diferența dintre cel mai mic și cel mai mare salariu la un raport de 1:8, față de 1:12 în prezent. O altă schimbare cu impact de reglementare este că drepturile salariale ar urma să fie acordate exclusiv prin această lege, ceea ce ar elimina beneficii stabilite prin alte acte normative. Sunt menționate, totuși, excepții pentru instituții precum BNR, ASF și ANRE . Exemple de salarii din draft: de la demnitari la educație și justiție În zona demnitarilor, coeficientul maxim ar ajunge la 8,00 pentru Președintele României, ceea ce ar însemna un salariu brut de 34.600 lei. Premierul și șefii Parlamentului ar avea 7,00 (30.275 lei), iar miniștrii 6,26 (27.074 lei). În prezent, președintele are „aproximativ 24.960 lei brut”, iar șefii Parlamentului sunt la „20.000–24.000 lei brut”. În administrația locală, primarul general al Capitalei ar ajunge la 5,89 (25.474 lei), în timp ce în localitățile mici coeficientul ar coborî până la 4,35 (18.814 lei). În prezent, primarul Capitalei câștigă 24.150 lei brut. În educație, rectorii ar ajunge la 5,50 (23.788 lei), profesorii universitari până la 4,00 (17.300 lei), iar în preuniversitar salariile ar porni de la 1,84 (7.958 lei) și ar urca la 2,35 (10.164 lei). În sănătate, managerii de spitale ar putea ajunge la 5,50 (23.788 lei). În justiție, judecătorii de la Înalta Curte ar ajunge la 6,00 (25.950 lei), iar debutanții ar porni de la aproximativ 3,01 (13.018 lei). Pentru preoți, salariile sunt indicate între 6.142 și 6.920 lei brut. În apărare și ordine publică, funcțiile de vârf ar ajunge la aproximativ 5,00 (21.625 lei), iar nivelul mediu ar fi între 11.764 și 15.527 lei. Ce urmează și ce rămâne incert Deși sunt vehiculate coeficienți și exemple de salarii, situația rămâne fluidă: Ministerul Muncii contestă caracterul oficial al drafturilor „care circulă”, iar premierul vorbește despre o etapă de agregare și clarificare înainte de transparență și consultare publică. Până la publicarea unei forme oficiale și a calculelor de impact bugetar, cifrele rămân orientative și dependente de varianta finală a proiectului. [...]
PNL a declanșat o ofensivă de negociere „om cu om” pentru a strânge voturi și absențe care să blocheze moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan , într-un Parlament în care un grup de aproximativ 50 de aleși neafiliați poate decide rezultatul, potrivit Adevărul . Operațiunea este coordonată în Parlament de liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu , iar Dan Motreanu , secretarul general al partidului, ar negocia atât la București, cât și la Bruxelles cu aleși AUR și SOS din Parlamentul European, susțin surse politice citate de publicație. Până acum, liberalii ar fi atras de partea lor 10 parlamentari aleși pe lista POT, partid descris ca fiind „în disoluție”. Miza: aritmetica moțiunii și „grupul” care poate înclina balanța Pe hârtie, PSD și AUR ar mai avea nevoie de 10 voturi pentru a trece moțiunea de cenzură, însă calculele sunt mai complicate: PSD ar fi pierdut deja un deputat, trecut în tabăra liberală, iar în AUR ar exista parlamentari care ar putea fi convinși să nu susțină demersul. În acest context, cheia devine un grup de circa 50 de aleși „fără identitate politică”, proveniți din POT sau SOS, care ulterior au devenit independenți sau au format un nou grup parlamentar, PACE. Potrivit sursei, mulți dintre aceștia au plecat după conflicte cu Diana Șoșoacă și Anamaria Gavrilă. Publicația descrie două ținte diferite, în funcție de tabără: PSD ar avea nevoie să atragă 20 de aleși pentru a vota moțiunea; PNL ar urmări să convingă 30 de parlamentari neafiliați să lipsească de la vot , pentru a reduce șansele de adoptare. Negocieri și cu AUR, inclusiv o discuție Bolojan–Simion În paralel cu discuțiile cu neafiliații, PNL ar negocia și cu aleși AUR, încercând să-i „răzgândească”. Potrivit sursei, premierul Ilie Bolojan ar urma să aibă o discuție directă cu liderul AUR, George Simion, „pentru salvarea guvernării”. În același context, George Simion a cerut public reducerea numărului de parlamentari la 300, tăierea subvențiilor pentru partide și revenirea la alegerea primarilor în două tururi. Context: demisiile miniștrilor PSD și interimat de până la 45 de zile Criza s-a adâncit după ce miniștrii PSD și-au prezentat demisiile din Guvern. PSD a avut șase portofolii: Transporturi (Ciprian Șerban), Agricultură (Florin Barbu), Energie (Bogdan Ivan), Sănătate (Alexandru Rogobete), Justiție (Radu Marinescu) și Muncă (Florin Manole). Ulterior, secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, a anunțat că și-a semnat și el demisia. Premierul a desemnat miniștri interimari dintre membrii actuali ai Cabinetului, pentru o perioadă de maximum 45 de zile. Situația s-a acutizat după ce PSD a votat covârșitor retragerea sprijinului pentru premier, într-un episod relatat separat de Adevărul . „În Parlament se duce o luptă care pe care. PSD e partid cu experiență, știe să se organizeze la o moțiune de cenzură, dar liberalii au premierul și pot să ofere funcții și alte privilegii. Se va negocia până în ultima clipă. Nimeni nu poate paria pe un învingător”, susține unul dintre parlamentarii cu experiență din coaliția de guvernare. Ce urmează Potrivit informațiilor din articol, negocierile ar urma să continue „până în ultima clipă”, iar deznodământul depinde de mobilizarea și opțiunile celor aproximativ 50 de parlamentari neafiliați, precum și de eventuale fisuri în taberele PSD și AUR la votul moțiunii. [...]
Demisiile miniștrilor PSD intră în procedura formală de revocare și numire , după ce președintele Nicușor Dan a confirmat, potrivit Mediafax , că solicitările au ajuns la Administrația Prezidențială și sunt analizate, urmând să fie aprobate dacă documentele sunt în regulă. Șeful statului a spus că echipa sa a pregătit proiectele de decrete „de revocare, respectiv numire”, iar el urmează să facă o verificare finală înainte de semnare, declarație făcută după reuniunea informală a Consiliului European. „Aceste propuneri au venit după ce am vorbit cu dumneavoastră aseară. Peste zi, colegii mei s-au uitat pe ele, au întocmit proiectele de decrete, de revocare, respectiv numire. Și acum, în drum spre avion, o să mă uit și eu pe ce au lucrat, adică să fac o mică verificare și, dacă totul e în regulă, le voi semna.” Ce declanșează schimbarea și cine pleacă din Guvern Reprezentanții PSD și-au depus demisiile din Executiv după decizia partidului de a retrage sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan. Conform informațiilor din articol, PSD are un vicepremier și șase miniștri în Guvern: vicepremier: Marian Neacșu miniștri: Alexandru Rogobete (Sănătate), Radu Marinescu (Justiție), Florin Barbu (Agricultură), Florin Manole (Muncă), Bogdan Ivan (Energie), Ciprian Șerban (Transporturi) Ce urmează: interimat și fereastra de 45 de zile Premierul urmează să numească interimari dintre membrii actuali ai Cabinetului, iar interimatul este limitat la 45 de zile, potrivit Mediafax. În acest interval, opoziția poate depune o moțiune de cenzură în Parlament. AUR a anunțat deja că va vota orice moțiune îndreptată împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. [...]
Guvernul promite că reforma salarizării nu taie veniturile nete, dar îngheață „avantajele” din sporuri pentru a corecta treptat diferențele , potrivit Mediafax , care relatează declarațiile premierului Ilie Bolojan despre viitoarea lege a salarizării unitare. Premierul a spus, la emisiunea „România în Direct” de la Europa FM, că în forma actuală a reformei „nu va scădea niciun salariu” în sectorul public, iar garanția se referă la venitul total (salariu plus sporuri). În argumentația sa, Bolojan a insistat că pentru angajat contează suma finală încasată, nu cum este împărțită între salariu de bază și diverse indemnizații. Sporurile, ținta principală a „echilibrării” în timp Bolojan a criticat practica din ultimii ani prin care sporurile ar fi fost folosite ca mecanism de creștere a veniturilor, nu ca instrument de compensare pentru riscuri sau condiții specifice. Noua lege ar urma să limiteze aceste practici și să reducă ambiguitățile care au permis interpretări și diferențe între angajați cu responsabilități similare. Mecanismul descris de premier pentru corectarea dezechilibrelor este unul gradual: cei care au acum câștiguri peste nivelul considerat „cuvenit” ar urma să rămână la veniturile actuale până când sunt „ajunși din urmă” de ceilalți, prin creșteri acordate categoriilor subevaluate. Miza de reglementare: condiție în PNRR și termen „până în vară” Premierul a mai afirmat că adoptarea legii salarizării unitare este o obligație asumată de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și că de aprobarea ei depinde accesarea a peste 700 de milioane de euro (aprox. 3,5 miliarde lei). Guvernul ar trebui să adopte actul normativ până în vara acestui an, conform declarațiilor citate. În acest stadiu, din informațiile prezentate, nu sunt detaliate în mod concret articolele de lege sau lista sporurilor vizate, ci doar principiile de funcționare și calendarul asumat de Guvern. [...]
