Știri
Știri din categoria Politică
Premierul Ilie Bolojan cere miniștrilor să schimbe personalul incompetent, ca măsură de eficientizare a aparatului de stat, în condițiile în care noile portofolii preluate de la PSD ar urma să vină la pachet cu o evaluare internă a oamenilor din ministere, potrivit Știrile Pro TV.
Bolojan a spus că fiecare ministru trebuie să facă „o analiză a oamenilor” și, dacă există persoane „incompetente sau rău intenționate”, acestea „trebuie să fie înlocuite”. Mesajul vizează explicit structurile centrale ale statului, în contextul întrebărilor despre eventuale concedieri ale unor persoane asociate PSD.
În aceeași intervenție, premierul a legat „curățenia” din instituții de modul în care sunt derulate contractele publice, în special pentru a limita întârzierile și depășirile de costuri. El a indicat trei condiții operaționale pentru a reduce riscurile din achiziții:
Bolojan a susținut că, atunci când autoritatea contractantă nu respectă aceste reguli, „ori lucrările se lungesc, ori costă mult mai mult”, iar în unele cazuri „vin parchetele să facă ordine”.
Premierul a nuanțat că obiectivul nu este „o acțiune antipolitică de pe zi pe alta”, ci păstrarea și folosirea oamenilor competenți și înlocuirea celor „slabi, indiferent de culoarea politică”, respectiv a celor care „creează probleme”.
Articolul nu oferă un calendar sau criterii detaliate de evaluare și nici nu precizează câte posturi ar putea fi vizate. În material este menționată ca sursă News.ro.
Recomandate
Nicușor Dan își limitează rolul la mediere în criza politică din coaliție și indică drept scenariu de lucru testarea majorității guvernului în Parlament, potrivit Mediafax , după declarațiile făcute la finalul întâlnirii informale a Consiliului European . Președintele a spus că, în acest moment, România are „un guvern din care s-au retras niște miniștri” și că „probabil” executivul va ajunge „la un moment dat” în fața Parlamentului pentru a verifica dacă mai are o majoritate. Până atunci, a adăugat el, poate doar să constate situația și să încerce să medieze sau să ajute pe chestiuni care necesită cooperare. Mesajul către cei care cer „mai multă fermitate” Întrebat ce le transmite românilor care își doresc ca el să fie mai ferm, Nicușor Dan a răspuns, „cu un oarecare umor”, că rolul său este cel de mediator. „Pot să le răspund cu fermitate că sunt mediator. Altceva nu pot să le spun.” Context: rolul constituțional și relația cu premierul În același context, Mediafax amintește prevederile Articolului 80 din Constituție, potrivit cărora președintele exercită funcția de mediere între puterile statului și între stat și societate și veghează la buna funcționare a autorităților publice. Întrebat despre relația cu premierul Ilie Bolojan după izbucnirea crizei politice, Nicușor Dan a afirmat că relațiile personale au fost „tot timpul cordiale”. Publicația reamintește și o urare transmisă de premier președintelui, în direct la Europa FM, în contextul deplasării lui Nicușor Dan la reuniunea informală a Consiliului European de la Nicosia, Cipru. [...]
Guvernul promite că reforma salarizării nu taie veniturile nete, dar îngheață „avantajele” din sporuri pentru a corecta treptat diferențele , potrivit Mediafax , care relatează declarațiile premierului Ilie Bolojan despre viitoarea lege a salarizării unitare. Premierul a spus, la emisiunea „România în Direct” de la Europa FM, că în forma actuală a reformei „nu va scădea niciun salariu” în sectorul public, iar garanția se referă la venitul total (salariu plus sporuri). În argumentația sa, Bolojan a insistat că pentru angajat contează suma finală încasată, nu cum este împărțită între salariu de bază și diverse indemnizații. Sporurile, ținta principală a „echilibrării” în timp Bolojan a criticat practica din ultimii ani prin care sporurile ar fi fost folosite ca mecanism de creștere a veniturilor, nu ca instrument de compensare pentru riscuri sau condiții specifice. Noua lege ar urma să limiteze aceste practici și să reducă ambiguitățile care au permis interpretări și diferențe între angajați cu responsabilități similare. Mecanismul descris de premier pentru corectarea dezechilibrelor este unul gradual: cei care au acum câștiguri peste nivelul considerat „cuvenit” ar urma să rămână la veniturile actuale până când sunt „ajunși din urmă” de ceilalți, prin creșteri acordate categoriilor subevaluate. Miza de reglementare: condiție în PNRR și termen „până în vară” Premierul a mai afirmat că adoptarea legii salarizării unitare este o obligație asumată de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și că de aprobarea ei depinde accesarea a peste 700 de milioane de euro (aprox. 3,5 miliarde lei). Guvernul ar trebui să adopte actul normativ până în vara acestui an, conform declarațiilor citate. În acest stadiu, din informațiile prezentate, nu sunt detaliate în mod concret articolele de lege sau lista sporurilor vizate, ci doar principiile de funcționare și calendarul asumat de Guvern. [...]
Afirmația premierului Ilie Bolojan că miniștrii PSD au fost „bruiați din afara Guvernului” indică o problemă de coordonare politică ce poate bloca deciziile executive , într-un moment în care miniștrii social-democrați și-au depus demisiile, joi, la Palatul Victoria , potrivit Economica . Bolojan a spus, într-o intervenție la Europa FM, că a avut „o relație civilizată” cu miniștrii din guvern, dar că aceștia ar fi fost puși „de multe ori în situații în care nu știau cum să reacționeze” la lucrurile convenite în ședințele de guvern, din cauza presiunilor „din zona politică”. Declarațiile sunt relatate de Agerpres. În explicația premierului, miniștrii ar fi fost nevoiți să aleagă între înțelegerile din guvern și „punctajul de partid” care „se bătea cap în cap” cu ce fusese stabilit anterior. Bolojan a adăugat că, în discuțiile avute „în aceste zile” cu mai multe persoane, i s-a transmis „că le pare rău de zona la care s-a ajuns”, în contextul întrebării dacă vreun ministru PSD i-a spus că îi pare rău când a demisionat. Ce semnal dă pentru funcționarea Guvernului Mesajul premierului sugerează o fractură între decizia administrativă și controlul politic, cu efect direct asupra capacității guvernului de a implementa rapid măsuri convenite intern. În termeni operaționali, „bruiajul” descris de Bolojan înseamnă, în practică, risc mai mare de: întârzieri în aplicarea deciziilor luate în guvern; poziții publice contradictorii între miniștri și partid; instabilitate în coordonarea politicilor, inclusiv pe dosare cu impact economic. Bolojan a insistat că respectul în echipă este o condiție de funcționare, „nici în sectorul privat, nici în cel public”, și a reiterat că realizările „cu plusuri, cu minusuri” au fost făcute împreună cu miniștrii. Contextul imediat Potrivit informațiilor din material, miniștrii social-democrați și-au depus demisiile joi, la Palatul Victoria. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre pașii următori sau despre componența viitoare a echipei guvernamentale. [...]
Demisiile miniștrilor PSD intră în procedura de formalizare, iar premierul Ilie Bolojan pune ruptura pe seama nerespectării înțelegerilor din coaliție , potrivit Mediafax . Retragerea PSD din Executiv deschide o etapă administrativă care depinde de semnătura președintelui și de publicarea decretelor în Monitorul Oficial, cu efect direct asupra funcționării Guvernului prin interimate. Potrivit unei informări a Guvernului, demisiile miniștrilor PSD și propunerile pentru interimate au fost trimise și înregistrate la Administrația prezidențială joi seara. Urmează ca președintele Nicușor Dan să semneze decretele, care apoi trebuie publicate în Monitorul Oficial. Miniștrii PSD și-au depus demisiile joi, după ce conducerea partidului decisese anterior, în unanimitate, retragerea din Guvern. Ce spune premierul despre ruptura din coaliție Ilie Bolojan a declarat vineri, la Europa FM, că relația din coaliție a fost afectată de lipsa de respectare a înțelegerilor asumate prin protocolul de coaliție și programul de guvernare. „Am, așa, un sentiment că atunci când faci o înțelegere, când faci un contract, așa cum am făcut noi protocolul de coaliție, programul de guvernare, pe care le respecți, te aștepți ca și ceilalți să îl respecte. Nu s-a întâmplat asta.” Premierul a indicat și o problemă de fond, în opinia sa: diferența dintre promisiuni și capacitatea de implementare a unor măsuri, care ar alimenta așteptări fără acoperire și, ulterior, nemulțumire. „Dacă ai un sentiment, așa, uneori de neînțelegere, de ce, dacă nu sunt soluții, de ce creezi așteptări, dacă știi că nu există soluții care să onoreze acele așteptări, pentru că doar vei crea nemulțumire?” Miza imediată: stabilitate și evitarea unei noi crize Bolojan a mai spus că deciziile ar trebui orientate spre stabilitate, sugerând că generarea unei crize politice într-un moment sensibil slăbește capacitatea de guvernare. „Am, așa, un sentiment de neînțelegere, de ce trebuie să mai generez o criză, când orice om care are o responsabilitate pentru țara lui, indiferent de poziție, în astfel de situații caută să o întărească, nu să o slăbească.” În plan practic, următorul pas este semnarea decretelor de către președinte și publicarea lor, ceea ce va stabili oficial interimatele și va permite continuitatea administrativă în ministerele rămase fără titulari. [...]
Guvernul pregătește creșterea vârstei de pensionare pentru militari și polițiști , pe fondul presiunilor de sustenabilitate din sistemul public de pensii, potrivit news.ro . Premierul Ilie Bolojan a spus că „nu există altă posibilitate” și că Executivul ar urma să vină „săptămâna viitoare” cu o propunere. În argumentația sa, Bolojan a indicat presiunea demografică asupra fondului de pensii: generațiile numeroase (născute în anii 1968–1970) vor ieși la pensie în anii următori, în timp ce generațiile care intră pe piața muncii sunt semnificativ mai mici. În acest context, premierul a susținut că, pentru un sistem „cât de cât suportabil”, este nevoie de mai mulți oameni care lucrează și de perioade mai lungi de activitate. De ce miza este sustenabilitatea bugetară Premierul a afirmat că vârsta medie generală de pensionare din România este „sub 60 de ani”, pe fondul existenței unor categorii care se pensionează la 47–52 de ani. În opinia sa, pentru categoriile care se pot pensiona „mult prea devreme” nu mai este sustenabilă menținerea regulilor actuale, invocând „date de realitate economică”. Ce se schimbă și ce rămâne neclar Bolojan a indicat explicit că măsura vizează militarii și polițiștii, unde, potrivit lui, legea permite pensionarea la 48 de ani, iar vârsta medie ar fi „puțin peste 50 de ani”. Totuși, a precizat că nu poate da „o cifră exactă” pentru noua vârstă, deoarece există diferențe între funcții și condițiile de muncă (de exemplu, parașutiști sau scafandri față de posturi necombatante). Pe lângă vârsta de pensionare, premierul a spus că și stagiul minim ar trebui majorat, apreciind că nu mai poate rămâne la „15–20 de ani”, fără a avansa un prag concret. Ajustări la nivelul pensiilor, doar gradual Bolojan a mai arătat că există dezechilibre între pensiile din sistem (a dat exemplul unui colonel pensionat de șapte ani cu pensie mai mică decât un caporal/maestru militar aflat acum în activitate) și a susținut că acestea nu pot fi corectate rapid. În viziunea sa, după creșterea vârstei de pensionare, din economiile realizate ar putea fi alocată „o sumă de bani” pentru ajustări treptate, însă a subliniat că nu poate avansa cifre și nici promisiuni care nu pot fi onorate. Următorul pas anunțat de premier este prezentarea unei propuneri „săptămâna viitoare”, fără alte detalii despre calendarul legislativ sau forma exactă a modificărilor. [...]
Demisiile miniștrilor PSD intră în procedura formală de revocare și numire , după ce președintele Nicușor Dan a confirmat, potrivit Mediafax , că solicitările au ajuns la Administrația Prezidențială și sunt analizate, urmând să fie aprobate dacă documentele sunt în regulă. Șeful statului a spus că echipa sa a pregătit proiectele de decrete „de revocare, respectiv numire”, iar el urmează să facă o verificare finală înainte de semnare, declarație făcută după reuniunea informală a Consiliului European. „Aceste propuneri au venit după ce am vorbit cu dumneavoastră aseară. Peste zi, colegii mei s-au uitat pe ele, au întocmit proiectele de decrete, de revocare, respectiv numire. Și acum, în drum spre avion, o să mă uit și eu pe ce au lucrat, adică să fac o mică verificare și, dacă totul e în regulă, le voi semna.” Ce declanșează schimbarea și cine pleacă din Guvern Reprezentanții PSD și-au depus demisiile din Executiv după decizia partidului de a retrage sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan. Conform informațiilor din articol, PSD are un vicepremier și șase miniștri în Guvern: vicepremier: Marian Neacșu miniștri: Alexandru Rogobete (Sănătate), Radu Marinescu (Justiție), Florin Barbu (Agricultură), Florin Manole (Muncă), Bogdan Ivan (Energie), Ciprian Șerban (Transporturi) Ce urmează: interimat și fereastra de 45 de zile Premierul urmează să numească interimari dintre membrii actuali ai Cabinetului, iar interimatul este limitat la 45 de zile, potrivit Mediafax. În acest interval, opoziția poate depune o moțiune de cenzură în Parlament. AUR a anunțat deja că va vota orice moțiune îndreptată împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. [...]
