Știri
Știri din categoria Politică

Consiliul European pune pe masă consolidarea apărării UE, cu România invocată explicit după prăbușirea unei drone cu explozibil, potrivit Mediafax. Subiectul apare pe agenda reuniunii de joi și vineri de la Bruxelles, în contextul „incursiunilor unor drone în spațiul aerian al UE”, inclusiv cazul din România.
Pe componenta de securitate, liderii UE vor discuta punerea în aplicare a agendei europene privind pregătirea pentru apărare. Documentul de agendă citat în material leagă direct incidentele cu drone de „necesitatea urgentă” de a continua acțiunea în acest domeniu, inclusiv prin consolidarea flancului estic al Uniunii.
„Recentele incursiuni ale unor drone în spațiul aerian al UE, inclusiv prăbușirea unei drone rusești încărcate cu explozivi în România, au scos în evidență necesitatea urgentă de continua acțiunea în acest domeniu, inclusiv prin consolidarea flancului estic al UE.”
Reuniunea de la Bruxelles include și teme cu impact direct asupra direcției economice și bugetare a Uniunii:
Liderii îl vor asculta și pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pe tema evoluțiilor recente din război. În același context, președintele Consiliului European, António Costa, este citat afirmând că abordarea UE „pe două flancuri” – sprijin pentru Ucraina și creșterea presiunii asupra Rusiei – „dă roade”.
Pe dosarul extinderii, liderii vor discuta deschiderea primului grup tematic de capitole în negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Ursula von der Leyen este citată descriind acest pas drept o recunoaștere a eforturilor de reformă și un semnal privind atractivitatea ofertei UE de „pace, stabilitate și oportunități”.
Liderii vor continua discuțiile despre viitorul Cadru financiar multianual (CFM) 2028–2034, pe baza unui „cadru de negociere” prezentat de președinția cipriotă la 11 iunie 2026. Obiectivul menționat este crearea condițiilor pentru un acord până la finalul anului, inclusiv pe tema „noilor resurse proprii” (surse de venit la nivelul UE).
Separat, va fi trecută în revistă și agenda „O Europă, o piață”, care include măsuri și calendare în cinci domenii, de la simplificarea normelor și reducerea sarcinilor administrative până la reducerea costurilor energiei, decarbonizare și accelerarea transformării digitale și a utilizării inteligenței artificiale.
Potrivit agendei prezentate de Administrația Prezidențială, președintele Nicușor Dan va participa joi și vineri la reuniunea Consiliului European.
Recomandate

PNL spune că nu acceptă prelungirea unui guvern „fără puteri depline” , iar discuțiile politice iau în calcul fie un executiv tehnocrat, fie o formulă de guverne consecutive minoritare, potrivit News . Mesajul a fost transmis de Ciprian Ciucu , care a indicat că liberalii vor relua discuțiile pentru o soluție de guvernare, dar exclud o nouă alianță cu PSD. Miza: capacitatea Guvernului de a lua decizii și de a trece măsuri Ciucu a spus că PNL este nemulțumit de situația în care România are un guvern fără puteri depline și că „toate variantele” sunt pe masă. În acest context, el a enumerat două scenarii discutate în spațiul politic: un guvern tehnocrat (condus de un premier din afara partidelor); guverne consecutive, minoritare , ca alternativă la o coaliție largă. În același timp, Ciucu a reiterat poziția PNL că nu va mai face alianță cu PSD, ceea ce limitează opțiunile de majoritate și împinge negocierile spre formule mai fragile politic. Premier tehnocrat și nume vehiculate: „s-au avansat niște nume”, dar fără detalii Întrebat despre varianta unui premier tehnocrat, Ciucu a afirmat că în discuții politice care nu au fost publice „s-au avansat nume”, însă a precizat că nu știe care sunt acestea și nu a oferit alte detalii. PNL și propunerea de premier: Sigfried Mureșan, nu Ilie Bolojan Întrebat dacă PNL îl va susține pe Ilie Bolojan pentru funcția de premier, Ciucu a spus că liberalii ar trebui să își mențină ultima propunere, Sigfried Mureșan , și a susținut că există „o campanie extrem de agresivă” concentrată pe Ilie Bolojan, inclusiv în online și în mass-media. Despre Ilie Bolojan, Ciucu a mai declarat că a discutat cu acesta și că „nu se agață de putere”, afirmând că Bolojan și-ar fi asumat obiective și că, la nivel personal, situația nu ar fi ușoară în contextul unui guvern minoritar. [...]

Traian Băsescu cere refacerea rapidă a coaliției PSD–PNL pentru a debloca formarea guvernului , susținând că, în actualul context geopolitic, România are nevoie „acum, în acest moment” de un Executiv, potrivit news.ro . Fostul președinte îl indică pe liderul PNL și premierul interimar Ilie Bolojan drept principalul responsabil pentru blocaj, pe fondul refuzului de a guverna din nou alături de PSD. Băsescu afirmă că Bolojan „va trebui să înțeleagă” că interesul țării este mai important decât „orgoliul și interesele lui” și să accepte o coaliție „măcar pentru câteva luni”, argumentând că PNL și PSD au guvernat împreună timp de circa 20 de ani. Miza: deblocarea guvernării într-o criză politică În intervenția de vineri seară la B1 TV , Băsescu a susținut că actuala criză este o „motivație” pentru ca cele două partide mari să se alieze din nou, de această dată „de nevoie”, pentru a gestiona o „criză politică majoră”. „România are nevoie rapid de un guvern, România are nevoie acum, în acest moment de Executiv.” Critica la adresa tandemului PSD–PNL și presiunea pe PNL Fostul șef al statului a spus că, după două decenii de guvernare comună, PSD și PNL ar trebui „să plătească ce au stricat”, respingând ideea ca „alții” să repare consecințele. „Au stat 20 de ani împreună, țara a fost adusă în situația în care este acum de ei, de tandemul PSD-PNL (...) Deci trebuie să plătească ce au stricat. Nu pot la nesfârșit ei să strice și să vină alții să repare.” Băsescu a adăugat că nu doar Bolojan, ci și alți lideri PNL „au fost tot timpul cu PSD-ul”, iar explicațiile privind refuzul unei noi alianțe ar putea veni „pe termen lung”, în funcție de momentul alegerilor. Ce poate (și ce nu poate) face președintele În același context, Băsescu a afirmat că președintele Nicușor Dan „nu are niciun mijloc să îl forțeze” pe președintele PNL să renunțe la decizia de a nu face alianță cu PSD, ceea ce, în viziunea sa, menține presiunea politică pe negocierile dintre partide pentru formarea unei majorități funcționale. [...]

Un deputat afiliat PSD a semnat pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan, deși partidul respinge demersul , iar gestul introduce o fisură politică într-un moment în care social-democrații invocă nevoia de „stabilitate”, potrivit HotNews . AUR susține că a strâns 112 semnături din cele 155 necesare pentru a iniția procedura de suspendare a președintelui și a lansat platforma suspeND.ro , unde sunt afișate semnăturile și pozițiile parlamentarilor. Pe listă apare și Dorin Popa, deputat afiliat grupului PSD, deși PSD nu sprijină public inițiativa. Cine este deputatul PSD care a semnat și cum își justifică decizia Dorin Popa este la primul mandat de deputat. A intrat în Parlament ales pe listele POT, iar pe 10 iunie 2025 s-a afiliat grupului PSD, după plecarea din POT „cu scandal”, pe fondul unui conflict cu președinta partidului, Anamaria Gavrilă (context relatat într-un material HotNews ). Popa spune că susține suspendarea deoarece consideră că președintele blochează formarea unui guvern cu majoritate parlamentară, prin condiția de a obține 233 de voturi, în timp ce ar fi exclus AUR de la guvernare. „Or, conștient fiind de treaba asta, că n-ar exista o majoritate parlamentară pentru a avea un Guvern cu drepturi depline, consider că domnia sa ține pe loc România.” Întrebat de ce a semnat un demers pe care PSD nu îl susține, Popa afirmă că în grupul PSD nu i s-a interzis să voteze după propria opțiune. „La grupul parlamentar PSD nu există treaba asta, «votezi ce vrem noi». Nu, votezi cum te taie capul, cum simte inima, creierul.” Poziția PSD: „Avem nevoie de stabilitate” Deputatul PSD Mihai Ghigiu a declarat la Parlament că partidul nu susține inițiativa AUR și că nu vede motive care să justifice suspendarea, invocând contextul unei crize guvernamentale. „PSD, grupurile parlamentare ale PSD nu susțin o astfel de inițiativă, avem nevoie de stabilitate.” Ghigiu a precizat că Dorin Popa este afiliat grupului PSD, dar că decizia partidului rămâne neschimbată: PSD nu sprijină suspendarea. Ce urmează procedural și care sunt pragurile Suspendarea președintelui este reglementată de articolul 95 din Constituție . Propunerea poate fi inițiată de cel puțin o treime dintre deputați și senatori, iar suspendarea se votează în ședință comună, cu majoritatea parlamentarilor, după consultarea Curții Constituționale. Dacă este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează referendum pentru demitere. Referendumul este valabil dacă participă cel puțin 30% dintre alegătorii înscriși pe listele permanente, iar rezultatul este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă minimum 25% din totalul înscrișilor. În iulie, Nicușor Dan a catalogat perspectiva suspendării drept un „subiect total neserios”, spunând că suspendarea ar trebui să fie o sancțiune pentru „încălcări serioase ale Constituției”. [...]

Publicarea declarațiilor de avere ale partenerei președintelui reaprinde discuția despre extinderea obligațiilor de transparență după ce un amendament privind declararea „partenerilor de viață” a trecut de Camera Deputaților , potrivit Ziarul Financiar . Președintele Nicușor Dan a anunțat miercuri că au fost publicate declarațiile de avere și de interese ale partenerei sale, Mirabela Grădinaru. Documentele sunt publicate pe site-ul Administrației Prezidențiale, conform informațiilor citate de publicație. Ce apare în declarația de avere Potrivit declarației de avere, Mirabela Grădinaru: deține opt terenuri, dintre care șapte sunt în județul Vaslui; unul este cumpărat, restul sunt moștenite; are două case de locuit în județul Vaslui, dobândite în 2025 de la membri ai familiei; deține două autovehicule: un Renault Clio (cumpărat în 2016) și un Opel Vectra (cumpărat în 1992). La capitolul venituri, ea este angajată la Automobile Dacia S.A., iar venitul actual declarat este de 158.360 de lei, respectiv 13.280 de lei pe lună. În declarație este menționat și un împrumut acordat în nume personal către Asociația S.O.S. Orașul, unde Mirabela Grădinaru are funcția de președinte, în valoare de 116.563 de lei. Miza de reglementare: includerea „partenerilor de viață” în obligațiile de declarare Publicarea acestor declarații vine în contextul în care un amendament AUR privind declararea averii „concubinilor”/„partenerilor de viață” a trecut de Camera Deputaților și a fost susținut de AUR și PSD, notează Ziarul Financiar. Textul amendamentului prevede obligația de a completa și depune declarațiile de avere și de interese pentru „soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu o listă de demnitari, inclusiv Președintele României, parlamentari, prim-ministrul, membri ai Guvernului și alți înalți funcționari. În continuare, legea ANI urmează să intre „astăzi” în comisii și în plen, pentru a fi supusă votului, conform aceleiași surse. [...]

Senatul decide miercuri forma finală a „ legii integrității ”, după amendamente contestate care pot schimba regimul incompatibilităților și al declarațiilor de avere , potrivit Agerpres . Proiectul intră în dezbaterea Senatului în sesiune extraordinară, acesta fiind for decizional. Comisia juridică a Senatului se reunește la ora 12:00 pentru întocmirea raportului, iar plenul este programat la ora 15:00. Senatorii au avut termen până marți pentru depunerea amendamentelor. Miza: reguli mai dure la incompatibilitate și extinderea obligațiilor de declarare a averii În forma adoptată luni de Camera Deputaților, ca prim for sesizat, au fost introduse amendamente ale PSD și AUR, contestate de PNL și USR pe motiv că ar fi neconstituționale. Printre amendamentele menționate se află: încetarea funcției, demnității publice sau a mandatului pentru persoanele față de care se constată definitiv incompatibilitatea ori conflictul de interese după intrarea în vigoare a legii, „la data rămânerii definitive” a raportului de evaluare sau a hotărârii judecătorești, după caz; un amendament al AUR care vizează obligativitatea depunerii declarațiilor de avere și pentru soț/soție sau „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” în cazul președintelui României, deputaților, senatorilor, prim-ministrului, membrilor Guvernului și altor demnitari. Context: proiect redepus după respingerea formei inițiale Proiectul a fost redepus vinerea trecută de PNL și USR, după ce forma inițială a fost respinsă joi, în sesiunea extraordinară, de Senat. Conform Agerpres, motivul a fost că includea același amendament al PSD privind sancționarea retroactivă a faptelor de conflict de interese și incompatibilitate prin pierderea mandatului, amendament despre care se arată că l-ar fi vizat pe liderul USR, Dominic Fritz . Alte proiecte pe agenda de miercuri a Senatului Pe ordinea de zi a plenului de miercuri (ora 15:00) mai sunt două proiecte la care Senatul este primul for sesizat, iar Camera Deputaților este decizională: un proiect inițiat de PNL care propune majorarea de la 40% la 60% a plăților parțiale pentru cererile de decontare depuse de furnizorii de energie electrică și gaze naturale, în cadrul schemelor reglementate de OUG nr. 6/2025 și OUG nr. 27/2022; un proiect inițiat de PSD care vizează reglementarea procedurii de acordare, plată, suspendare, modificare și încetare a dreptului la beneficiul pentru locuire și la beneficiul de tranziție, în cadrul legislației privind dezinstituționalizarea persoanelor adulte cu handicap și protecția drepturilor persoanelor cu handicap. [...]

Sesizarea depusă de Cristian Popescu Piedone la DNA ridică din nou miza interpretării sancțiunilor pentru conflict de interese , într-un moment în care practica administrativă arată că diminuarea temporară a indemnizației este folosită frecvent în locul încetării mandatului, potrivit Mediafax . Plângerea vine după ce Prefectura Timiș a anunțat marți, 4 august, că primarul Timișoarei, Dominic Fritz, va avea indemnizația diminuată cu 10% timp de șase luni, ca urmare a încălcării regimului juridic al conflictului de interese. Prefectura a precizat că ordinul a fost emis în baza Legii nr. 176/2010 și a Codului administrativ. Cristian Popescu Piedone susține că prefectul de Timiș, Paul Finta, ar fi trebuit să dispună încetarea mandatului lui Fritz, nu doar reducerea indemnizației. Într-o postare pe Facebook, Piedone a transmis: „Legea trebuie aplicată, nu interpretată. În fața legii, toți suntem egali. Unde-i lege, nu-i tocmeală”. Potrivit documentului publicat de Piedone, plângerea penală îl vizează pe Paul Finta „sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 Cod penal”, dar și pentru eventuale alte infracțiuni care ar putea rezulta din verificările procurorilor. El cere DNA să stabilească dacă prefectul avea obligația legală de a emite un ordin de încetare a mandatului sau dacă sancțiunea aleasă respectă Codul administrativ, Legea nr. 176/2010 și celelalte acte normative aplicabile. În sesizare se solicită analizarea hotărârii definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI) , a ordinului emis de prefect și a avizelor juridice care au stat la baza acestuia. Piedone mai cere verificarea corespondenței Prefecturii Timiș cu Ministerul Afacerilor Interne, ANI și alte instituții, precum și audierea prefectului și a funcționarilor implicați în luarea deciziei. Depunerea unei plângeri penale nu înseamnă că persoana reclamată este vinovată; procurorii urmează să verifice dacă faptele sesizate intră în competența DNA și dacă există elemente care justifică deschiderea unei anchete penale. Context: de ce a fost declarat Dominic Fritz în conflict de interese Înalta Curte de Casație și Justiție a respins pe 18 iunie 2026 recursul formulat de Dominic Fritz și a menținut hotărârea Curții de Apel Timișoara care confirmase raportul ANI. Instanța supremă a reținut că primarul a participat la emiterea unui act administrativ care a produs beneficii pentru o persoană de la care primise un împrumut pentru finanțarea campaniei electorale din 2020. Potrivit ANI, Fritz a aprobat un referat privind modificarea unui Plan Urbanistic Zonal și l-a înaintat Consiliului Local, iar documentația aferentă fusese realizată de firma unui arhitect care îl împrumutase în campania electorală cu 25.000 de lei. Fritz a susținut că proiectul fusese pregătit în mandatul fostului primar Nicolae Robu și că funcționarii municipalității i-au recomandat să continue procedura administrativă deja începută. De ce contează: practica sancțiunilor și presiunea pentru schimbarea legii ANI a transmis, înaintea emiterii ordinului în cazul Fritz, că monitorizează 122 de persoane aflate sub interdicția de trei ani calculată de la încetarea mandatului sau a funcției. Pentru majoritatea, măsurile aplicate au constat în diminuarea salariului sau a indemnizației cu procente între 5% și 20%, pentru perioade de până la șase luni. Agenția a precizat că 22 dintre persoanele declarate în conflict de interese în timpul exercitării unei funcții elective continuă să ocupe o funcție aleasă. Datele ANI indică faptul că, în practica administrativă actuală, constatarea unui conflict de interese nu a determinat automat încetarea imediată a mandatului în toate cazurile. Agenția a arătat însă că susține modificarea legislației, astfel încât încălcarea regimului conflictului de interese să nu mai poată fi sancționată doar printr-o diminuare temporară a veniturilor. Paul Finta a fost numit prefect al județului Timiș printr-o hotărâre de Guvern adoptată la 18 iunie 2026, după ce a fost propus pentru această funcție de USR. [...]