Știri
Știri din categoria Politică
Dominic Fritz cere scuze publice după acuzații despre „abuzul” de ajutoare sociale și mută disputa în zona impactului economic al migrației în UE, potrivit Digi24. Președintele USR i-a transmis liderei AfD, Alice Weidel, că afirmațiile despre românii din Germania ar ignora contribuția lor la bugetul de asigurări sociale și ar folosi politic tema migrației.
Fritz a publicat pe Instagram un mesaj în limba germană, în care o acuză pe Weidel că jignește „fără nicio jenă” românii și susține că AfD ar încerca să profite de avantajele liberei circulații în UE fără „un preț de solidaritate”. În mesaj, liderul USR spune că, dacă AfD promite o „schimbare radicală” în politica de migrație, asta ar însemna, în practică, trimiterea românilor „acasă”.
Argumentul central al lui Fritz este că românii care lucrează în Germania contribuie la sistemul de asigurări sociale prin taxe și contribuții, iar o parte din costurile de formare profesională sunt suportate de România, în timp ce beneficiile muncii se văd în Germania.
„Mii de medici români trag din greu în clinicile germane, şi cine credeţi că le-a plătit pregătirea? Exact, contribuabilul român.”
El adaugă și un exemplu legat de munca de îngrijire, sugerând că Germania beneficiază de forță de muncă disponibilă, în timp ce costurile sociale indirecte rămân în România.
„Cine pe cine exploatează aici, dragă doamnă Weidel?”
În replică la afirmația atribuită lui Alice Weidel despre creșterea de 20 de ori a cheltuielilor sociale în Magdeburg, până la trei milioane de euro anual, Fritz susține că evoluția trebuie corelată cu faptul că numărul românilor din oraș ar fi crescut, la rândul lui, de 20 de ori în ultimii zece ani, iar „marea majoritate dintre ei muncesc”.
Fritz admite existența abuzurilor în sistemele sociale, dar spune că acestea pot fi discutate prin închiderea „portițelor din lege”, fără stigmatizarea unei comunități întregi.
Din informațiile prezentate, reacția lui Fritz se concentrează pe solicitarea explicită ca lidera AfD să își ceară scuze și pe contestarea publică a narațiunii privind „jefuirea” sistemului social german de către români. Articolul nu indică dacă Weidel sau AfD au răspuns până la momentul publicării.
Recomandate
AfD își recalibrează mesajul european pentru a deveni guvernabilă , luând în calcul să renunțe la ideea ieșirii Germaniei din UE și din zona euro și să mizeze, în schimb, pe reformarea Uniunii „din interior”, potrivit Mediafax . Mișcarea vine după un rezultat istoric la alegerile regionale din Saxonia-Anhalt și pe fondul creșterii influenței dreptei radicale în Europa, context în care AfD se apropie de momentul în care ar putea participa la guvernarea federală înainte de finalul deceniului. Schimbarea de ton este prezentată ca o adaptare necesară pentru ca formațiunea să poată fi acceptată drept partener de coaliție, notează Reuters, citată de Mediafax. AfD a fost fondată în 2013, inițial ca partid critic la adresa monedei euro, iar ulterior și-a extins mesajul împotriva UE și a făcut din opoziția față de imigrație una dintre temele centrale. Partidul respinge acuzațiile de extremism, însă criticii și serviciul german de informații interne susțin că unele poziții se apropie de ideologii suprematiste și xenofobe. De la „ieșire” la „renegociere”: ce propune documentul strategic O parte a conducerii AfD susține că ascensiunea partidelor similare în Europa creează o fereastră pentru schimbarea regulilor UE fără părăsirea blocului comunitar. Sebastian Münzenmaier, parlamentar AfD, afirmă: „Niciodată de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial perspectivele de reformare a UE în conformitate cu viziunea noastră nu au fost mai bune”. Luna trecută, copreședinta AfD Alice Weidel a prezentat la Parlamentul European, la Strasbourg, un document strategic intitulat „ New Deal for Europe ” („Un nou acord pentru Europa”), împreună cu aliații din grupul Europa Națiunilor Suverane (ESN). Documentul vizează renegocierea tratatelor și o Uniune mai flexibilă, cu mai multă autonomie pentru statele membre. Printre propuneri se numără: un mecanism de derogare de la politici comune, inclusiv la cheltuieli pentru apărare și imigrație; aplicarea mai strictă a regulilor bugetare; menținerea monedei euro rămâne posibilă (inițiativa nu o exclude). Dacă reformele nu ar reuși, documentul sugerează organizarea unui referendum privind direcția europeană a Germaniei. Weidel a spus că AfD și aliații săi susțin „o uniune europeană, o Europă a patriilor”, dar a evitat să precizeze dacă partidul mai vrea ieșirea din zona euro sau din UE. Modelul Franța–Italia–Austria și argumentul economic O eventuală renunțare la obiectivul ieșirii din zona euro ar urma un model deja folosit de alte partide de dreapta radicală care și-au temperat euroscepticismul pentru a ajunge la guvernare: în Franța, Adunarea Națională a redus treptat accentul pe abandonarea euro; în Italia, Frații Italiei și-au moderat retorica eurosceptică după preluarea guvernării; în Austria, FPÖ a renunțat la o parte din pozițiile anti-europene în apropierea de coaliții. Profesorul Wolfgang Schroeder (Universitatea din Kassel) spune că „Austria servește drept model pentru AfD” și consideră probabilă o astfel de repoziționare, fără opoziție internă majoră. În interiorul AfD apare și un argument pragmatic: costurile economice ale unei rupturi. Schroeder avertizează că ieșirea Germaniei din UE sau din zona euro ar avea consecințe grave, având în vedere orientarea puternică spre export a economiei. Jean-Pascal Hohm, liderul organizației de tineret Generation Deutschland, a declarat: „Dacă am desființa practic moneda comună și fiecare ar merge din nou pe propriul drum, acest lucru ar fi complet utopic și ne-ar provoca, de asemenea, daune enorme”. Fără consens intern și obstacolul CDU În pofida semnalelor de recalibrare, AfD nu are încă un consens privind viitorul relației Germaniei cu UE. O rezoluție propusă în august de Hohm, care urmărea reafirmarea atașamentului față de „ideea europeană”, a fost retrasă după ce nu a strâns sprijin suficient. În paralel, apropierea de conservatorii din Uniunea Creștin-Democrată (CDU), partidul cancelarului Friedrich Merz, rămâne o problemă majoră: CDU exclude în prezent o alianță cu AfD, iar pozițiile radicale ale formațiunii privind Europa pot complica orice discuție viitoare de coaliție. [...]
PNL ridică miza diplomatică a discursului anti-imigrație din Germania , după ce lidera AfD, Alice Weidel , a acuzat românii din Germania că ar abuza de sistemul social, potrivit Digi24 . Mesajul transmis de deputatul Robert Sighiartău este că o astfel de retorică lovește într-o comunitate mare de contribuabili și riscă să transforme o temă internă germană într-un subiect de tensiune politică între state UE. Deputatul PNL spune că românii din diaspora „nu sunt cetățeni europeni de mâna a doua” și că Weidel „nu are dreptul să pună o etichetă jignitoare pe o întreagă comunitate”. Într-o postare pe Facebook, Sighiartău afirmă că românii „muncesc și contribuie la prosperitatea Germaniei” și indică dimensiunea comunității: „aproape un milion de cetățeni români trăiesc în Germania”, dintre care „sute de mii” ar munci, ar plăti taxe și contribuții și ar participa la performanța economiei germane. În același mesaj, parlamentarul PNL admite că pot exista fraude sociale, dar susține că acestea trebuie tratate punctual, prin anchete și sancțiuni, nu prin stigmatizarea colectivă a românilor din Germania. Reacții politice și presiune pentru scuze Și președintele USR, Dominic Fritz , i-a cerut liderei AfD să își ceară scuze pentru afirmațiile despre românii din Germania. Fritz a formulat reacția în termeni duri, invocând munca românilor în sectoare grele și acuzând-o pe Weidel că ar fi repetat „narativul fals al lui Putin” privind existența unor rachete cu capacitate nucleară în România, la granița cu Rusia. „Azi e o zi bună să vă cereți scuze, doamnă Weidel”, a spus Dominic Fritz. De ce contează Schimbul de replici arată cum retorica anti-imigrație din politica germană poate avea efecte dincolo de granițe, în special când vizează o comunitate numeroasă de cetățeni UE. În plan politic, reacțiile de la București urmăresc să fixeze o linie: eventualele abuzuri trebuie investigate individual, fără a transforma diaspora românească într-o țintă electorală. [...]
Solicitarea lui Dominic Fritz de a convoca alegeri parțiale la Timișoara și Sectorul 6 redeschide un blocaj cu miză de reglementare , pentru că pune în discuție dacă Guvernul poate declanșa procedura de scrutin în timp ce există un proces pe rol legat de încetarea mandatului, potrivit Digi24 . Președintele USR susține că organizarea alegerilor parțiale este „o obligație legală” și „o necesitate într-o democrație” și acuză PSD că amână scrutinul invocând „tot felul de scuze”. Într-o conferință de presă, Fritz a spus că USR așteaptă ca Guvernul „să respecte legea și să convoace alegeri parțiale”. „«Vor fi alegeri?» este întrebarea. Noi spunem că trebuie să fie alegeri pentru că așa este normal într-o democrație, dar nu ar fi prima oară să nu facă Guvernul alegeri, cu tot felul de scuze.” Disputa juridică de la Timișoara, argumentul central al amânării În cazul Timișoarei, situația este complicată de faptul că Dominic Fritz a contestat în instanță ordinul prefectului prin care i-a încetat mandatul de primar. Liderul USR respinge ideea că acest proces ar trebui să blocheze organizarea alegerilor și atacă poziția PSD. „PSD este extrem de creativ atunci când e vorba de scuze şi, din păcate, extrem de slab atunci cînd vine vorba de soluţii sau de a respecta voinţa cetăţenilor.” Pe de altă parte, președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, a susținut recent că Guvernul nu poate declanșa procedura pentru convocarea scrutinului cât timp Fritz contestă în instanță ordinul prefectului. Simonis a afirmat că, în această situație, legea ar interzice organizarea alegerilor până la epuizarea tuturor căilor de atac. „Dacă Guvernul ar dori să declanșeze procedura de organizare a alegerilor, n-ar putea, pentru că legea interzice până când nu se epuizează ultima cale de atac (...)” Ce spune Fritz despre candidați și colaborarea cu PNL Întrebat dacă USR va avea candidați proprii la Primăria Timișoara și la Primăria Sectorului 6 sau dacă va susține candidați comuni cu PNL, Fritz a declarat că partidul este deschis colaborării cu liberalii, dar „nu automat în toate localitățile”. El a condiționat o eventuală colaborare de „viziuni și obiective comune”, menționând ca obiectiv actual formarea unei guvernări „fără PSD și AUR”, care „ar trebui să se arate și la nivel local”. Ce urmează Din informațiile prezentate, miza imediată este interpretarea aplicării legii în paralel cu litigiul de la Timișoara: dacă procesul invocat poate sau nu să împiedice declanșarea procedurii pentru alegeri parțiale. Digi24 nu indică un calendar sau o decizie a Guvernului privind convocarea scrutinului. [...]
USR își leagă strategia electorală de o agendă fiscală anti-deficit și caută o alianță de centru-dreapta , mizând pe o „coaliție a forțelor reformiste” care să poată guverna fără PSD și AUR, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de președintele USR, Dominic Fritz, după congresul de la Timișoara în care partidul și-a ales noua structură de conducere și și-a stabilit strategia. Miza, dincolo de formula politică, este una cu impact direct asupra politicilor economice: Fritz a legat explicit riscurile „concentrării puterii” de costuri bugetare și de deteriorarea nivelului de trai, într-un discurs în care a invocat presiunea dobânzilor plătite de stat. „Coaliția reformistă” și deschiderea către PNL Dominic Fritz a spus că USR vrea să câștige alegerile din 2028 cu o mișcare care să dea României „o guvernare fără PSD și AUR”. În acest cadru, liderul USR a afirmat că partidul este deschis unei colaborări mai ample cu PNL, inclusiv la nivel național, nu doar în București sau în orașele mari, ci „peste tot în România”. În același timp, Fritz a susținut că alternativa politică pe care USR vrea să o construiască „nu poate crește doar pe umerii USR”, fiind nevoie de mai multe forțe reformiste. Mesajul economic: dobânzile și costul „alunecării spre iliberalism” În declarațiile citate, Fritz a avertizat asupra unei „alunecări spre iliberalism” și a legat-o de costuri economice, invocând deficitul și povara dobânzilor. „12 miliarde de euro din banii munciţi de români se duc doar pe dobânzi. Asta este o politică păguboasă pe care nu o vom permite”, a declarat Dominic Fritz. Tot în acest registru, liderul USR a acuzat PSD că încearcă să își extindă controlul asupra instituțiilor statului și a susținut că, atunci când o singură forță politică „acaparează toată puterea”, sunt afectate democrația, libertățile și „traiul oamenilor”. Ce urmează Potrivit planului prezentat, USR își propune ca în următorii doi ani să extindă această „coaliție a forțelor reformiste”, inclusiv prin discuții și colaborări cu PNL. În paralel, Fritz a anunțat că USR intră în opoziție și va face „o opoziție acerbă, dar constructivă”, cu obiectivul de a propune soluții „reale, realiste” și de a continua direcțiile pe care susține că miniștrii USR le-au urmărit la guvernare. [...]
Amenințările lui Trump la adresa Iranului sunt, în esență, un mesaj electoral, cu riscuri economice reale prin petrol , iar un atac convențional ar produce mai degrabă „un mare foc de artificii” decât un câștig militar, susține expertul Klemens Fischer într-un interviu pentru Focus . Miza, dincolo de retorică, este posibilul efect de undă asupra pieței petrolului, dacă tensiunile ar duce din nou la blocarea Strâmtorii Hormuz . Potrivit lui Fischer, indicii privind pregătiri militare americane (prezența portavioanelor în zonă și avioane-cisternă pregătite la aeroportul Ramon, lângă Eilat) nu schimbă o problemă de fond: un atac aerian convențional nu ar răsturna regimul de la Teheran și, în termeni strategici, ar putea să dăuneze mai mult decât să ajute SUA. De ce un atac convențional ar avea beneficii limitate Fischer argumentează că SUA au încercat deja, „din aer”, în ultimul an, fără să obțină schimbarea de regim. În plus, dacă obiectivul ar fi modificarea reală a raportului de putere la Teheran, ar fi nevoie de trupe terestre la scară foarte mare. El compară implicit cu precedentul Irak: o operațiune terestră ar însemna rapid efective „în ordinul sutelor de mii” și luni de pregătire, ceea ce nu se poate face „de pe o zi pe alta”. Chiar și în scenariul maxim al unui atac convențional, spune expertul, SUA ar putea lovi infrastructură critică – de exemplu instalații de energie și alimentare cu apă – însă consecințele internaționale ale unui astfel de bombardament „nu ar fi în interesul SUA”. Canalul economic: Strâmtoarea Hormuz și prețul petrolului Întrebat explicit despre riscul unei noi închideri a Strâmtorii Hormuz și despre un nou salt al prețului petrolului, Fischer spune că acesta este un motiv cu impact economic negativ inclusiv pentru SUA. Pe lângă componenta de piață (petrol), el indică și riscuri operaționale: posibile lovituri de represalii asupra grupărilor navale americane și asupra bazelor militare ale SUA și ale aliaților. De ce o ofensivă terestră ar fi „un risc uriaș” Chiar și bine pregătită, o ofensivă la sol ar rămâne extrem de riscantă, în evaluarea lui Fischer, care invocă dimensiunea forțelor iraniene: aproximativ un milion de oameni, incluzând Gardienii Revoluției și rezerviști. În plus, el susține că Iranul a avut decenii să se pregătească pentru o astfel de confruntare, iar regimul este „din nou relativ ferm în șa”. Concluzia lui: raportul cost–beneficiu „nu are sens” pentru SUA. Miza politică internă: „săbii zornăite” înainte de alegeri În interpretarea expertului, amenințările au în primul rând rol electoral, pe fondul apropierii alegerilor de la jumătatea mandatului în SUA. Fischer spune că, potrivit sondajelor, republicanii lui Trump ar putea pierde majoritatea atât în Camera Reprezentanților, cât și în Senat, iar retorica dură ar fi o încercare de a proiecta dominanță în fața Iranului. „În ochii mei, aceste gesturi de amenințare nu sunt altceva decât un zornăit extrem de săbii, pură demonstrație de putere.” Scenariul nuclear, considerat „foarte puțin probabil” În material este menționat și fostul moderator Fox News Tucker Carlson , care a avansat ideea că Iranul ar fi reluat îmbogățirea uraniului la o nouă instalație și că administrația Trump ar lua în calcul un atac nuclear (afirmații atribuite de Carlson unor informații ale serviciilor israeliene; detaliile apar într-un material din The Telegraph, linkuit de Focus). Fischer recomandă prudență față de afirmațiile venite de la Carlson și spune că nu cunoaște rapoarte oficiale actuale care să susțină reluarea îmbogățirii uraniului. În pofida „imprevizibilității” administrației Trump, el consideră un atac nuclear „în continuare extrem de improbabil”, din cauza riscului disproporționat de escaladare către un război nuclear global. [...]
Primele proiecții indică pierderea controlului republican asupra Congresului , după ce democrații sunt creditați cu o majoritate solidă în Camera Reprezentanților și cu șanse mari să preia și Senatul, potrivit Biziday . Miza politică imediată este una operațională: un Congres controlat de opoziție poate bloca sau rescrie agenda Casei Albe în a doua parte a mandatului lui Donald Trump. Conform proiecțiilor citate, CBS News estimează că democrații ar ajunge la 254 de locuri în Camera Reprezentanților (peste pragul de 218 necesar pentru majoritate) și la un avantaj de cinci locuri peste cele 50 necesare pentru majoritate în Senat. În Senat, doar 35 din cele 100 de locuri au fost pe buletinul de vot la aceste alegeri de la mijlocul mandatului. State „întoarse” și ecuația Senatului În primele rezultate, democrații ar fi „întors” șapte locuri în Senat, câștigând în state precum Texas, Carolina de Nord, Carolina de Sud, Ohio, Kansas și Iowa — unele descrise drept tradițional republicane, inclusiv Kansas, unde democrații nu ar mai fi câștigat de 94 de ani. În paralel, democrații ar fi reușit să păstreze Georgia și New Hampshire. În varianta inițială a știrii, Biziday notează că democrații Roy Cooper (Carolina de Nord), Annie Andrews (Carolina de Sud), James Talarico (Texas) și Sherrod Brown (Ohio) au revendicat cele patru locuri republicane considerate minimum necesare pentru a obține majoritatea, însă cursa nu era încheiată, deoarece trebuiau confirmate și locurile deținute deja de democrați. Reacțiile Casei Albe și poziționarea lui Trump După o reacție inițială în care a sugerat că nu el a fost „pe buletinul de vot”, Donald Trump a declarat ulterior, într-un scurt interviu telefonic pentru The New York Times , că este dispus să colaboreze cu majoritatea democrată. „Abia aștept să colaborez cu democrații. Probabil vom găsi o soluție de colaborare.” În același timp, Trump a susținut că nu regretă nimic din primii doi ani ai celui de-al doilea mandat și a caracterizat perioada drept cea mai reușită din istoria unui președinte american, potrivit relatării. Separat, Biziday consemnează și o reacție transmisă pentru Reuters de un oficial de la Casa Albă, care a pus rezultatul pe seama „calității candidaților” republicani și a insistat că electoratul lui Trump răspunde la apelurile acestuia, în timp ce a avertizat că votanții democrați „vor regreta” opțiunea lor. Ce urmează Datele prezentate sunt proiecții și revendicări parțiale, iar confirmarea finală depinde de numărarea completă și validarea rezultatelor. Dacă tendința se menține, administrația Trump ar intra într-o etapă de „coabitare” cu un Congres ostil, cu efect direct asupra capacității de a trece legislație și de a controla agenda politică în următorii doi ani. [...]
