Știri din categoria Politică

Acasă/Știri/Politică/Coaliția a respins toate cele trei...

Coaliția a respins toate cele trei moțiuni simple în Senat - opoziția AUR și PACE nu a reușit să demită miniștri USR

Discuții intense în Senat despre moțiunile simple respinse de coaliție.

Coaliția guvernamentală a reușit să respingă toate cele trei moțiuni simple depuse de AUR și PACE împotriva premierului și miniștrilor USR, conform Antena 3 CNN. Aceste moțiuni au fost discutate și votate în Senat, dar nu au obținut sprijinul necesar pentru a trece.

Moțiunea împotriva ministrului Apărării

Ultima moțiune, care îl viza pe ministrul Apărării, Radu Miruță, a fost respinsă cu 73 de voturi împotrivă și doar 44 în favoare. Aceasta a fost inițiată de grupurile AUR și PACE și a fost criticată de Radu Miruță, care a acuzat că moțiunea s-a bazat pe un „fake news”.

„Moțiunea de astăzi este despre un subiect inventat, ambalat politic și livrat ca un spectacol de propagandă. Moțiunea nu este despre apărarea României, nu este despre armata română și nu este despre adevăr”, a declarat Radu Miruță.

Contextul moțiunilor

Moțiunile au fost motivate de necesitatea protejării interesului național al României în domeniul apărării și securității, într-un context geopolitic volatil. Inițiatorii au criticat declarațiile publice ale ministrului, considerându-le speculative și insuficient fundamentate.

Textul moțiunii a subliniat importanța unei politici de apărare bine fundamentate și a avertizat asupra riscurilor generate de ambiguitatea strategică. În opinia inițiatorilor, declarațiile ministrului ar putea compromite credibilitatea României pe plan internațional.

Reacții și implicații

Respingerea moțiunilor indică o susținere semnificativă a coaliției guvernamentale în Senat. De asemenea, aceasta reflectă dificultatea opoziției de a mobiliza un sprijin suficient pentru a contesta politicile actualului guvern.

Moțiunile simple reprezintă un instrument democratic important, însă în acest caz, ele nu au reușit să producă schimbări în componența sau politicile guvernului. Dezbaterea din Senat a evidențiat tensiunile politice actuale și diferențele de viziune asupra politicii de apărare a României.

Concluzii

Respingerea moțiunilor simple împotriva premierului și miniștrilor USR subliniază stabilitatea actualei coaliții guvernamentale. Totodată, dezbaterea a adus în prim-plan provocările cu care se confruntă România în contextul geopolitic actual și necesitatea unei politici de apărare bine articulate și coerente. Opoziția va trebui să își reevalueze strategiile pentru a avea un impact mai mare asupra politicilor guvernamentale în viitor.

Tag-uri:senatpaceapararea romanieimotiuni simpleradu mirutacoalitia guvernamentalaaur
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăantena3.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Dezbateri în Senat despre moțiunile împotriva Guvernului Bolojan.
Politică09 feb. 2026

Trei moțiuni simple împotriva Guvernului Bolojan - Vot de blam politic, fără efect de demitere

Senatul dezbate astăzi trei moțiuni simple împotriva miniștrilor Guvernului Bolojan , potrivit Digi24 . Inițiativele sunt pe ordinea de zi a Camerei superioare și îi vizează pe miniștrii Apărării și de Externe, precum și pe Ilie Bolojan, în calitate de ministru interimar al Educației. În cazul Educației, opoziția îl contestă pe premierul Ilie Bolojan pentru tăierile din domeniu și pentru faptul că, până acum, portofoliul nu are un ministru plin, notează jurnalista Digi24 Rebeca Manea. Moțiunea îl vizează însă strict în rolul de interimar la Educație, nu în calitatea de prim-ministru. O altă moțiune are legătură cu poziționarea României față de acordul Uniunii Europene cu Mercosur, opoziția susținând că sprijinul pentru această propunere ar afecta interesele fermierilor români. Tot astăzi este depusă o moțiune și pe numele lui Radu Miruță, ministrul Apărării, pe fondul nemulțumirilor legate de o declarație atribuită acestuia despre o posibilă implicare militară a României în Groenlanda; ministrul afirmă că declarația a fost scoasă din context și că opoziția manipulează tema. Moțiunile simple nu duc automat la demiterea miniștrilor și nici la schimbarea deciziilor contestate, însă, dacă sunt adoptate, reprezintă un vot de blam și un semnal politic. Dezbaterea este programată astăzi, de la ora 16:00, în Senat. [...]

Constantin Toma discută despre posibile alianțe politice în România.
Politică08 feb. 2026

Constantin Toma nu exclude o alianță PSD-AUR - avertizează asupra jocurilor politice ale lui Grindeanu care ar putea conduce aici

Primarul Buzăului spune că PSD s-ar putea îndrepta spre o alianță cu AUR , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile lui Constantin Toma făcute în emisiunea „În fața ta”. Toma afirmă că direcția imprimată partidului de Sorin Grindeanu „pare să indice” o viitoare apropiere de AUR și susține că, dacă linia actuală continuă, PSD ar putea ajunge să nu mai aibă alternative politice viabile. „Păi dacă mergem pe linia asta, n-o să avem de ales. Sper să nu se întâmple acest lucru. Dar după părerea mea, la ce joacă domnul Grindeanu și echipa de la București, ne îndreptăm spre alianța cu AUR. Nu mai e altă soluție”, a notat Constantin Toma. Declarația are relevanță politică și pentru mediul economic prin potențialul de a schimba ecuația guvernării și a majorităților parlamentare, într-un context în care alianțele influențează direct stabilitatea decizională, bugetul și predictibilitatea politicilor publice. Toma nu vorbește despre o decizie formală deja luată, ci despre o posibilă evoluție, pe care o leagă de strategia conducerii de la București. În același interviu, Constantin Toma a invocat și episodul primului tur al alegerilor prezidențiale anulate din 2024, susținând că la Buzău ar fi fost direcționate aproximativ 3.000 de voturi către George Simion, pentru a-l ajuta să ajungă în turul doi cu Marcel Ciolacu. Primarul afirmă că acest lucru s-ar fi făcut „fără știrea” lui și descrie o logică internă de partid potrivit căreia o confruntare Ciolacu–Simion ar fi fost considerată avantajoasă, dar „uite că n-a fost așa”, în evaluarea sa. [...]

Ilie Bolojan discutând despre responsabilitatea financiară a primarilor.
Politică09 feb. 2026

Bolojan transmite primarilor nemulțumiți să nu ignore responsabilitatea financiară - avertisment privind gestionarea banilor publici

Premierul Ilie Bolojan le-a transmis primarilor nemulțumiți să-și corecteze cheltuielile și să-și crească încasările , potrivit Digi24 . Mesajul vine înaintea întâlnirii de marți cu edilii care contestă alocările bugetare și pe fondul anunțului că în primăriile din peste 1.500 de comune ar urma să aibă loc o grevă de avertisment. În intervenția la Digi24, Bolojan a indicat două direcții pentru administrațiile locale care reclamă lipsa banilor: reducerea cheltuielilor de funcționare și îmbunătățirea colectării impozitelor locale. El a avertizat că, atunci când veniturile sunt consumate aproape integral pe aparatul administrativ, se răstoarnă logica serviciului public, iar comunitatea ajunge să finanțeze în principal salarii, nu servicii. „Nu poți să fii cu spatele la zid dacă nu îți bați joc de banii comunității.” Premierul a nuanțat că situația nu este uniformă între comune: unele primării ar avea „un personal corect calculat”, în timp ce altele ar fi angajat peste necesar și ar urma să reducă „personalul suplimentar” atunci când se face „calcularea în mod corect”. În același timp, el a spus că o parte dintre primari cer Guvernului, „într-o anumită formulă”, sume care să le permită funcționarea, invocând capacitatea financiară redusă a unor localități. Bolojan a plasat disputa într-un cadru mai larg, de sustenabilitate a modelului administrativ: fie administrația locală dovedește că poate funcționa mai eficient, cu personal mai redus, fie presiunea bugetară ar putea împinge România spre o reorganizare administrativ-teritorială, „când vom fi cu spatele la zid”. În logica sa, amânarea corecțiilor (de exemplu, la impozitele pe proprietate) crește costurile ulterioare, iar ajustările ar fi fost mai ușor de absorbit dacă erau făcute etapizat în anii anteriori. În privința temerilor primarilor că vor primi mai puțini bani de la Guvern, premierul a susținut că, „per total”, autoritățile locale ar urma să aibă sume mai mari decât anul trecut, însă transferurile directe prin alocări guvernamentale nu vor mai fi la același nivel. Diferența, în argumentația sa, ar trebui acoperită din creșterea veniturilor locale, inclusiv pe fondul majorării impozitelor pe proprietate, iar cetățenii ar trebui să urmărească mai atent cum sunt cheltuiți banii plătiți către bugetele locale. [...]

Daniel Zamfir discutând despre consultarea Parlamentului în acordul Mercosur.
Politică09 feb. 2026

Daniel Zamfir îl acuză pe premierul Ilie Bolojan de decizii unilaterale privind acordul Mercosur - critică pentru lipsa consultărilor în coaliție și Parlament

Daniel Zamfir îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că a ocolit consultarea Parlamentului în chestiunea mandatului României privind Acordul UE–Mercosur, potrivit HotNews.ro . Atacul a fost lansat luni, în plenul Senatului, în timpul dezbaterii unei moțiuni simple pe tema poziției României față de acordul comercial cu statele din blocul sud-american. Miza politică a intervenției liderului senatorilor PSD nu a fost doar disputa din coaliție, ci felul în care este tratat rolul Parlamentului în dosare europene cu impact pe termen lung. Zamfir a insistat că, deși consultarea Legislativului este descrisă ca „consultativă”, procedura ar fi obligatorie, iar ignorarea ei ar echivala cu golirea de conținut a controlului parlamentar asupra deciziilor guvernamentale. În argumentația sa, senatorul PSD a susținut că Guvernul ar fi transmis un mandat pentru un vot care „angajează România pentru 10 ani” fără o fundamentare și fără discuții prealabile. El a invocat lipsa unei dezbateri în coaliție și absența unui studiu care să clarifice „interesele” și „obiectivele” României, afirmând că asumarea publică a premierului ar fi transformat-o pe ministrul de Externe, Oana Țoiu, „doar o unealtă”. „Și chiar dacă rolul Parlamentului este consultativ, procedura de consultare era obligatorie. Așa prevede legea.” Zamfir a formulat acuzații directe la adresa premierului, susținând că acesta ar fi tratat decizia ca pe una personală și ar fi ignorat atât partenerii de coaliție, cât și instituțiile care ar fi trebuit consultate. În același registru, a afirmat că premierul ar fi „desconsiderat obiecțiile de specialitate ale Ministrului Agriculturii” și ar fi „încălcat procedura de aprobare a mandatului de reprezentare a României”, fiind citat de HotNews.ro. Din perspectiva rolului consultativ al Parlamentului, acuzația centrală este că „procedura” ar fi fost obligatorie chiar dacă avizul nu este decisiv, ceea ce ar transforma consultarea într-un filtru instituțional minim: informare, dezbatere și asumare politică în fața aleșilor. În lipsa acestei etape, susține Zamfir, Guvernul ar reduce Parlamentul la o formalitate, deși acesta este instituția care a învestit executivul și care ar trebui să poată cere explicații înainte ca România să fie angajată într-un acord strategic. În discurs, liderul senatorilor PSD a legat tema consultării de funcționarea coaliției, transmițându-i premierului că, dacă nu își respectă partenerii și Parlamentul, „să caute o altă coaliție” împreună cu USR. Totodată, el a afirmat că PSD nu poate „răspunde politic” pentru decizii luate unilateral și a avertizat că, atunci când premierul decide „de capăt” singur, nu ar trebui să se aștepte la susținerea PSD. Contextul parlamentar al disputei este moțiunea simplă privind Acordul UE–Mercosur , dezbătută luni în Senat. Elementele-cheie ale episodului, așa cum reies din relatare, sunt: moțiunea a vizat „modul de reprezentare a României” în dosarul UE–Mercosur și a fost citită în plen de senatorul AUR Nicolae Vlahu; documentul a fost inițiat de 47 de senatori ai opoziției (28 AUR, 13 PACE – Întâi România și șase neafiliați); moțiunea a fost respinsă, cu 38 de voturi pentru, 52 împotrivă și 25 de abțineri, vot secret electronic. Chiar dacă moțiunea a picat, disputa ridică o problemă recurentă în politica românească: atunci când Parlamentul are un rol „consultativ”, tentația executivului este să trateze consultarea ca opțională. În lectura PSD, consecința nu este doar o tensiune de coaliție, ci slăbirea unui mecanism de control democratic într-un dosar care, prin natura lui, produce efecte economice și politice pe termen lung. [...]

Ilie Bolojan, primar din Oradea, în fața unei clădiri, discutând despre reformele din PNL.
Politică09 feb. 2026

Conflict deschis în PNL: După ce Bolojan a fost acuzat că a făcut parte dintr-un plan de preluare a puterii, premierul este apărat de unul dintre apropiații săi din partid. „Deranjează foarte tare” - HotNews.ro

Conflictul din PNL escaladează după acuzațiile aduse lui Ilie Bolojan, care este apărat de apropiații săi din partid. Potrivit HotNews.ro , liderul PNL Hubert Thuma a afirmat că Bolojan a fost implicat într-un plan de preluare a puterii în cadrul partidului, acuzații care au fost respinse de primarul din Oradea, Florin Birta. Alegațiile lui Hubert Thuma Hubert Thuma, liderul unei facțiuni din PNL, a declarat că Ilie Bolojan a fost parte dintr-un complot pentru a controla partidul , începând cu alegerile prezidențiale din 2024. Thuma susține că Bolojan a refuzat să candideze la Președinția României, deși sondajele arătau că Nicolae Ciucă nu avea șanse de succes. În schimb, Bolojan ar fi făcut propuneri nerezonabile pentru PNL și nu a dezmințit zvonurile privind candidatura sa. Thuma a mai afirmat că Bolojan a trădat candidatul Crin Antonescu , neimplicându-se activ în campania electorală. Într-un interviu la Antena3, Thuma a sugerat că Bolojan ar fi fost parte dintr-un calcul politic pentru a ajunge premier. Replica lui Florin Birta Florin Birta , primarul din Oradea și un apropiat al lui Bolojan, a reacționat rapid, susținând că Ilie Bolojan este atacat din toate părțile pentru că „deranjează foarte tare” prin deciziile sale de reformă. Birta a subliniat că Bolojan a susținut candidatul PNL la Primăria Capitalei, Ciprian Ciucu, care a câștigat alegerile, contrazicând acuzațiile că ar „USR-iza” partidul. „În ultima perioadă, Ilie Bolojan este atacat din toate direcțiile, inclusiv din interiorul propriului partid. Adevărul este că, în momentul în care iei decizii dificile, închizi anumite „robinete” și încerci să reformezi statul român și să faci ca țara asta să meargă într-o direcție normală, deranjezi. Deranjezi foarte tare”, a declarat Florin Birta. Susținerea pentru Crin Antonescu Birta a adus clarificări suplimentare, afirmând că Bolojan nu a trădat candidatura lui Crin Antonescu la prezidențiale. El a menționat că Bolojan a participat la lansarea candidaturii și la evenimente publice alături de Antonescu, inclusiv la festivitățile organizate la Oradea. Birta a subliniat că în județul Bihor, Antonescu a câștigat alegerile, în timp ce în Ilfov, unde Thuma este președinte al Consiliului Județean, Antonescu a ocupat locul trei. PE SCURT.. Conflictul intern din PNL reflectă tensiunile din partid și diferitele viziuni asupra conducerii și strategiei politice. În timp ce Thuma acuză un complot pentru preluarea puterii, susținătorii lui Bolojan, precum Florin Birta, resping aceste acuzații și subliniază eforturile de reformă ale acestuia. Rămâne de văzut cum va evolua această situație și ce impact va avea asupra coeziunii interne a PNL. [...]

Antonio José Seguro sărbătorește victoria în alegerile prezidențiale din Portugalia.
Politică08 feb. 2026

Portugalia alege stabilitatea: socialistul Antonio José Seguro câștigă alegerile prezidențiale în Portugalia – înfrângere clară pentru extrema dreaptă

Antonio José Seguro , candidatul Partidului Socialist din Portugalia, a câștigat categoric alegerile prezidențiale în turul al doilea, obținând între 67% și 73% din voturi , potrivit proiecțiilor realizate pe baza sondajelor la ieșirea de la urne, relatează AGERPRES . Adversarul său, liderul de extremă dreapta André Ventura, a obținut un scor între 27% și 33%, semnificativ sub cel al contracandidatului său moderat. În vârstă de 63 de ani, Seguro îl va succeda pe actualul președinte conservator Marcelo Rebelo de Sousa, care a ocupat funcția timp de zece ani. Noul președinte urmează să preia mandatul la începutul lunii martie 2026. Victoria sa este interpretată drept o respingere clară a discursului populist și radical reprezentat de Ventura, într-un context european în care extrema dreaptă a câștigat teren în mai multe state. Antonio José Seguro este o figură cunoscută a stângii portugheze, cu experiență îndelungată în viața politică. Fost lider al Partidului Socialist și fost ministru, el a mizat în această campanie pe o agendă de unitate, stabilitate democratică și apărarea valorilor europene. În contrast, campania lui Ventura a fost marcată de teme anti-imigrație, naționalism economic și critici dure la adresa sistemului politic tradițional. Participarea ridicată la vot, în special în zonele urbane, a fost favorabilă candidatului de centru-stânga. Analistii politici notează că alegerea lui Seguro menține Portugalia pe un curs politic echilibrat în raport cu Uniunea Europeană, într-un moment în care alte democrații din regiune se confruntă cu presiuni populiste. [...]