Știri
Știri din categoria Politică
Schimbul de acuzații dintre PNL și PMP complică negocierile pentru un guvern tehnocrat, după ce prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a susținut, într-o intervenție la România TV, că discuțiile conduse de Eugen Tomac ar fi fost „cusute cu o ață albă” și că anumite ministere ar fi fost „puse deoparte” pentru PSD, potrivit Mediafax.
Ciucu a reacționat la declarațiile lui Eugen Tomac, fost premier desemnat, care l-a acuzat că ar fi împiedicat negocierile pentru constituirea unui guvern de tehnocrați. În replică, liderul PNL l-a acuzat pe Tomac de lipsă de onestitate și de apropiere de PSD.
Ciucu afirmă că, la întâlnirea cu Tomac, acesta ar fi spus inițial că PNL este „primul partid” cu care se vede, după care ar fi început să avanseze nume „fix pe ministerele care interesau” PSD, înainte ca discuția despre împărțirea portofoliilor să fi început efectiv.
„Nu apucasem să discutăm cine ce dorește. Dar era clar, era cusut cu o ață albă”, a spus Ciucu.
În aceeași linie, Ciucu a susținut că ar fi înțeles că Tomac avea „constrângeri” din partea PSD și că ar fi fost „mai normal” ca acestea să fie asumate deschis în negocieri.
Tomac l-a acuzat pe Ciucu de o reacție „incorectă” în raport cu discuțiile purtate cu PNL și a spus că, după mai multe runde de dialog, a concluzionat că există un „curent” care ar încerca să blocheze proiectul guvernului tehnocrat, despre care afirmă că ar fi existat „de principiu” un acord inițial.
„Atunci mi-am dat seama că există un curent care va încerca să blocheze această construcție”, a declarat Tomac, vineri, la emisiunea OFF The Record, găzduită de MEDIAFAX.
Disputa publică între actori implicați în discuțiile pentru un guvern tehnocrat mută negocierile într-o zonă de neîncredere și acuzații de aranjamente politice, ceea ce poate reduce spațiul de compromis și poate întârzia conturarea unei formule de guvernare acceptabile pentru mai multe partide. În material nu sunt prezentate elemente independente care să confirme acuzațiile reciproce.
Recomandate
Eugen Tomac spune că există încă spațiu pentru o majoritate PSD–PNL, ceea ce ar putea scurta blocajul guvernamental și reduce presiunea pentru alegeri anticipate, potrivit Mediafax . Consilierul prezidențial a afirmat că, deși moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR a dus la căderea Guvernului și a amplificat tensiunile, „punțile nu sunt complet arse” între cele două partide. Declarația a fost făcută marți, la B1 TV, unde Tomac a argumentat că PSD și PNL au guvernat împreună „sub o formă sau alta” timp de 20 de ani și că, atâta vreme cât „stau la aceeași masă” pentru a discuta ieșirea din blocaj, există premise pentru reluarea negocierilor. Miza: evitarea anticipatelor și găsirea rapidă a unei formule de guvernare Tomac a pledat pentru continuarea discuțiilor în vederea formării unei majorități care să poată trece un nou Executiv prin votul de încredere al Parlamentului. În același timp, a avertizat că scenariul alegerilor anticipate ar fi „extrem de riscant” în acest moment. Argumentul „pro-occidental”: PSD și PNL, în aceeași coaliție la nivel european Întrebat dacă PSD ar fi în continuare un partid pro-occidental, Tomac a răspuns afirmativ și a invocat colaborarea de la nivel european, susținând că partidele care au făcut parte din coaliția guvernamentală până la moțiune se regăsesc și în Parlamentul European în coaliția care sprijină Comisia Europeană. Contextul crizei: desemnări succesive și un guvern respins în Parlament În material este reamintit că Eugen Tomac a fost desemnat premier pe 4 iunie de președintele Nicușor Dan și anunțase atunci intenția de a veni în fața Parlamentului cu un „guvern de specialiști”, adică un guvern tehnic (format din experți, nu din reprezentanți politici). După negocieri cu partidele, Tomac și-a depus mandatul, iar în locul său a fost desemnat Adrian Veștea. Președintele Consiliului Județean Brașov a prezentat o propunere de Guvern, însă aceasta a fost respinsă de Parlament. [...]
Ciprian Ciucu își asumă deschiderea a circa 50 de șantiere în București , argumentând că lucrările la infrastructura de transport și utilități sunt necesare pentru a evita intervenții repetate în următoarele decenii, potrivit Mediafax . Primarul general al Capitalei a declarat, vineri seara, la România TV, că intenționează să mai candideze la Primăria Capitalei, susținând că are nevoie de „zece ani” pentru a pune „orașul la punct”. Miza operațională: reparații care să țină 40–50 de ani În centrul explicațiilor sale a fost reabilitarea liniilor de tramvai, despre care spune că sunt vechi de 50 de ani și că, din această cauză, tramvaiele „se strică” zilnic, ceea ce generează costuri mai mari. În descrierea sa, tramvaiele ar ajunge să ruleze „aproape” pe beton, din lipsa unor șine adecvate. Totodată, Ciucu a spus că o parte dintre șantiere ar urma să fie închise în acest an, în timp ce lucrările mai complexe – care implică rețele subterane de apă-canal, energie și gaze – vor dura mai mult, tocmai pentru a reduce nevoia de noi intervenții „în alți 40–50 de ani”. Unde sunt lucrările și câte șantiere sunt deschise Potrivit primarului, în București sunt în prezent aproximativ 50 de șantiere, dintre care: 12 vizează liniile de tramvai; restul sunt lucrări la rețeaua de termoficare, drumuri și alte proiecte de infrastructură. „Prefer să mă înjure că fac” Ciucu a recunoscut disconfortul creat de șantiere, dar a susținut că alternativa ar fi fost să nu facă nimic. „Prefer ca oamenii să mă înjure că fac și nu să mă înjure că nu fac.” În același registru, el a afirmat că volumul actual de muncă din Capitală nu ar mai fi existat după 1989, comparând nivelul de activitate cu perioada în care „comuniștii au ridicat cartierele-dormitor”. [...]
Președintele Nicușor Dan încearcă să reducă tensiunea politică și să mute discuția de la suspendare și anticipate la guvernare „între alegeri” , susținând că România „nu e așa un dezastru” și că partidele au avut totuși rezultate în ultimul an, inclusiv prin absența unor scandaluri mari de corupție, potrivit HotNews . Într-un interviu acordat Observator , șeful statului a spus că, „în acest an și câteva luni”, nu au existat „mari scandaluri de corupție”, ceea ce arată, în opinia sa, că partidele au încercat să răspundă exigențelor societății, chiar dacă persistă „zone” din societate, companii și administrații „protejate politic”. „Pe de altă parte, nu e așa un dezastru cum pare că se subînțelege”, a declarat Nicușor Dan. Suspendarea, tratată ca simptom al neîncrederii Întrebat despre demersurile AUR privind suspendarea sa, Nicușor Dan a spus că nu le ia în serios, argumentând că suspendarea ar trebui să fie o sancțiune pentru „încălcări serioase ale Constituției”. În schimb, faptul că tema prinde tracțiune în rândul unei părți a populației ar fi, în interpretarea sa, un semn al neîncrederii generale față de clasa politică. „Faptul că o temă evident neserioasă, cum este suspendarea (...), e luată de o parte a populației în serios este un semn al neîncrederii generale față de clasa politică.” Anticipatele, „imaturitate politică” și energie irosită Pe tema alegerilor anticipate , președintele a apreciat că discuția indică „imaturitate politică”, deoarece un astfel de scrutin nu ar produce schimbări semnificative în componența Parlamentului și în ponderea partidelor. În același timp, Nicușor Dan a admis că este frustrat că, în ultimele 70 de zile, nu a reușit să-i aducă pe liderii PSD și PNL „la masă”, ceea ce ar fi dus la pierderea de energie care ar fi putut fi folosită pentru alte priorități. Mesajul către partide: guvernarea contează „între rânduri de alegeri” Președintele a criticat orientarea partidelor către calcule electorale permanente, inclusiv cu referire la alegerile din 2028, și a insistat că responsabilitatea politicienilor este să rezolve problemele oamenilor în intervalul dintre scrutinuri, prin „politici sectoriale” care să ducă țara „într-o direcție corectă”. [...]
România ar putea avea un guvern cu puteri depline până în septembrie , ceea ce ar reduce incertitudinea politică și ar debloca decizii care nu pot fi amânate într-o formulă interimară, potrivit Mediafax . Eugen Tomac , consilier al președintelui Nicușor Dan , spune însă că nu poate anticipa „formula” exactă a viitorului Executiv. Invitat la emisiunea MEDIAFAX OFF the Record, Tomac a fost întrebat direct dacă România va avea Guvern până în septembrie. Răspunsul său indică existența unor opțiuni de ieșire din blocaj, dar și faptul că negocierile politice sunt încă deschise. „Tind să cred că da. Sunt soluții pentru ca, până în septembrie, să avem un guvern cu puteri depline.” Ce tip de guvern e pe masă: majoritar sau minoritar Tomac afirmă că un guvern majoritar ar fi „preferabil”, dar nu exclude varianta unui guvern minoritar, invocând precedente în care astfel de formule au funcționat „în alte situații la fel de complicate”. În același timp, el precizează că nu este sigur de arhitectura finală a viitorului cabinet: „Nu sunt însă sigur pe formula de guvern pe care o vom avea.” Rolul președintelui în negocieri și calendarul politic Consilierul prezidențial susține că Nicușor Dan nu își calibrează deciziile după sondaje și că miza imediată este obținerea unei soluții care să treacă de votul de învestire în Parlament. „Asta este preocuparea principală a Domnului Președinte în momentul de față. Să stea la masă cu partidele până când se va degaja o soluție care va da un vot de investire.” Tomac mai punctează că alegerile sunt în 2028 și că, „în mod normal”, România poate funcționa cu o coaliție și un guvern – fie majoritar, fie minoritar – dacă există „raționament politic sănătos axat pe interesele României”. [...]
Acuzațiile privind întâlniri neanunțate la Cotroceni riscă să adâncească blocajul din PNL și să mute conflictul intern în zona instituțională , după ce deputatul liberal Robert Sighiartău a susținut că președintele Nicușor Dan ar fi participat la discuții „secrete” cu o tabără din partid care ar urmări schimbarea lui Ilie Bolojan, potrivit HotNews . Sighiartău a făcut afirmațiile într-un interviu pentru Libertatea , unde a spus că președintele, deși „a zis că-i mediator” în criza politică, ar fi fost „implicat” în demersuri de „rupere” a PNL și de schimbare a lui Bolojan. Deputatul afirmă că aceste întrevederi nu ar fi apărut pe agenda oficială a Administrației Prezidențiale . „Dânsul a zis că-i mediator, însă în această etapă, în special de ruperea Partidului Național Liberal sau de schimbarea lui Ilie Bolojan a fost implicat și, din păcate, cei care reprezintă aripa vechiului sistem s-au lăudat cu asta, că președintele a participat la întâlniri cu dânșii, după nominalizarea domnului Veștea”, a declarat Sighiartău. Miza: conflictul intern din PNL și legitimitatea conducerii Deputatul PNL se poziționează de partea lui Ilie Bolojan în conflictul intern. În acest context, Sighiartău susține că în partid ar fi existat o acțiune coordonată „transpartinic” pentru a-l înlătura pe Bolojan și, ulterior, pentru a-l impune pe Adrian Veștea ca prim-ministru, „tot cu gândul de a rupe PNL”. „A fost mai mult decât un puci. (...) ceea ce s-a întâmplat în ultimele șase luni în PNL este ceva fără precedent”, a acuzat Sighiartău. HotNews notează și că Sighiartău a fost ales secretar general la Congresul din iunie, însă rezultatele acelui Congres au fost suspendate de Tribunalul București , un element care complică suplimentar disputa internă. Acuzații despre alianțe și strategii electorale În același interviu, Sighiartău mai afirmă că unii dintre liberalii care l-au susținut acum pe Veștea l-ar fi susținut în trecut și pe Marcel Ciolacu la prezidențialele din 2024, deși PNL îl avea candidat pe Nicolae Ciucă. El descrie scenariul ca pe o încercare de a ajunge la o formulă de guvernare de tip „USL 3, 4, 5”. Totodată, deputatul susține că Ilie Bolojan nu l-ar fi dorit candidat pe Crin Antonescu la alegerile prezidențiale din 2025, dar că decizia ar fi fost „impusă” printr-o majoritate „creată ad hoc”. Ce urmează Afirmațiile lui Sighiartău ridică o problemă de transparență și de rol instituțional al președintelui în raport cu un conflict intern de partid, însă HotNews relatează acuzațiile ca poziție politică, fără a indica dovezi publice sau o reacție oficială în materialul citat. În plan politic, disputa din PNL rămâne dublată de un litigiu în instanță privind Congresul, ceea ce poate prelungi incertitudinea asupra conducerii și direcției partidului. [...]
Ciprian Ciucu contestă credibilitatea unui sondaj IRES comandat de PSD, care plasează AUR pe primul loc la parlamentare , susținând că aceeași „casă” de sondare l-a evaluat greșit înaintea alegerilor locale, potrivit news . Mesajul are miză politică directă: pune sub semnul întrebării un instrument folosit frecvent pentru a seta agenda și a influența percepțiile înainte de alegeri. Într-o intervenție la B1 TV, miercuri seară, primarul Sectorului 6 a spus că a fost cotat „pe locul 3” cu „două-trei zile înainte de alegeri”, dar a câștigat „pe locul unu, la 12 puncte procentuale”. Pe acest fond, Ciucu a calificat rezultatele actuale drept o „nouă intoxicare”. „Uitaţi-vă, casa aceasta a PSD. Pe mine mă dădeau pe locul 3 cu două-trei zile înainte de alegeri şi am ieşit pe locul unu, la 12 puncte procentuale, aceeaşi casă. Hai să fim serioşi! Hai să fim serioşi! Deci nu, e o nouă intoxicare, despre asta este vorba.” Ce arată sondajul invocat de Ciucu Sondajul IRES menționat în material este realizat „la comanda PSD” și estimează că, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 40% dintre voturile exprimate. În clasament ar urma: PSD: 21% PNL: 17% USR: 10% UDMR: 3% (sub pragul electoral, potrivit sondajului) Partidul SENS: 2% SOS România: 2% POT: 1% De ce contează disputa pe sondaje Reacția lui Ciucu indică o contestare frontală a credibilității cercetării, pe fondul faptului că sondajul este prezentat ca fiind comandat de PSD. În lipsa altor date în material despre metodologie sau eșantion, acuzația rămâne la nivel de poziționare politică, dar are potențialul de a alimenta tensiunile din pre-campanie și de a relativiza rezultatele prezentate public. [...]
