Știri
Știri din categoria Politică
Explicațiile Recorder despre investigația Pahonțu mută discuția spre accesul la dosare și finanțare, într-un moment în care șeful SPP contestă public o parte din concluzii. Într-un material publicat de HotNews, Recorder răspunde întrebărilor apărute în spațiul public despre „de ce tocmai acum?”, cum a ajuns la documente din dosarele Revoluției și Mineriadei și „cine i-a plătit” pentru investigație.
Într-o postare pe Facebook, redacția spune că o parte dintre aceste întrebări urmăresc „să deturneze atenția de la conținutul investigațiilor”, dar susține că răspunde pentru publicul de bună-credință, inclusiv pe fondul neîncrederii acumulate în presă. Postarea este disponibilă aici.
Recorder argumentează că presa de investigație nu poate condiționa publicarea de „momentul potrivit” și descrie investigațiile ca pe un proces în care subiectele pot rămâne mult timp la nivel de zvonuri și informații „pe surse”, fără dovezi suficiente pentru publicare.
În cazul lui Lucian Pahonțu, Recorder afirmă că subiectul circula de ani buni în mediul jurnalistic, pe fondul discuțiilor despre influența pe care ar avea-o „în tot mai multe zone ale statului român”. Redacția mai spune că o fotografie apărută în presă în luna iunie, în care Pahonțu era la masă cu Nicușor Dan și mai mulți politicieni, a fost „un imbold serios” pentru reluarea contactului cu surse din zona politică; fotografia la care face referire materialul este publicată de HotNews aici. Potrivit Recorder, reacția acestor surse a fost una de „ezitare amestecată cu spaimă”.
Un punct central al explicațiilor este accesul la documentele din dosarele Revoluției și Mineriadei. Recorder susține că nu a fost vorba despre o „sursă” care să fi livrat redacției un dosar, ci despre un cadru mai larg: o decizie CEDO din 2011 care a obligat Parchetele Militare să asigure părților vătămate accesul la documentele din Dosarul Revoluției. În timp, cercetători și organizații interesate de istoria recentă ar fi ajuns să dețină copii ale unor documente.
Redacția mai precizează că dosarele însumează zeci de mii de pagini, împărțite pe volume pe evenimente și structuri militare, ceea ce ar fi permis restrângerea căutării la câteva mii de pagini. Recorder descrie procesul ca pe o verificare „pagină cu pagină”, până la identificarea unor documente relevante.
Recorder afirmă că documentarea a început din surse publice: CV-ul lui Pahonțu de pe site-ul SPP, o carte publicată în 2003, teza de doctorat și articole mai vechi care îl acuzau că ar fi făcut parte din fosta Securitate, acuzații pentru care, potrivit redacției, nu existau dovezi.
Ulterior, jurnaliștii spun că au găsit printr-o căutare pe Google comentarii într-un grup de Facebook al foștilor militari în termen, care făceau referire la unitatea militară 0305 (Trupele de Securitate) și la un „lt. Pahonțu”. Recorder susține că i-a identificat pe autorii comentariilor și a discutat cu doi dintre ei, care ar fi confirmat că Pahonțu le-a fost comandant de pluton; unul dintre interlocutori ar fi spus că unitatea a fost pe străzi atât la Revoluția din 1989, cât și la Mineriada din 1990, cerând anonimatul.
În privința întrebării „cine v-a plătit?”, Recorder afirmă că investigația a fost finanțată din donațiile cititorilor, la fel ca activitatea publicației în general, și respinge ideea unei „conspirații” sau a unei lupte între tabere din servicii.
Potrivit investigației Recorder, Lucian Pahonțu ar fi făcut parte din forțele de represiune trimise de Nicolae Ceaușescu în 21 decembrie 1989 și ar fi fost implicat și în evenimentele din 13 iunie 1990, când sute de persoane au fost bătute și arestate în Piața Universității. Investigația este publicată de Recorder aici, iar HotNews a relatat pe același subiect aici.
În prima reacție după publicarea anchetei, Pahonțu a spus că pe 21 decembrie 1989 el și plutonul său ar fi stat în alt loc decât cel indicat de investigație; reacția este consemnată de HotNews aici. Ulterior, Recorder a publicat și o investigație potrivit căreia o treime din lucrarea de doctorat a lui Pahonțu ar fi plagiată, inclusiv dintr-un regulament din 1976; materialul HotNews este aici.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan a cerut noului guvern să echilibreze obligațiile financiare cu așteptările publice , după o perioadă de cinci luni și jumătate fără un executiv cu puteri depline, potrivit Biziday . Mesajul vine după depunerea jurământului de către noul prim-ministru și miniștri, la Palatul Cotroceni, și pune accent pe presiunea deciziilor economice care urmează. În discurs, șeful statului a mulțumit fostului premier Ilie Bolojan și cabinetului său, afirmând că, deși România nu a avut un guvern cu puteri depline, „România a funcționat, totuși”. În acest interval, Dan a enumerat dosare care au mers înainte: închiderea PNRR , capitole de negociere pentru OCDE, derularea SAFE și evaluări din partea agențiilor de rating. În același context, președintele a spus că „este un semn de maturitate pentru democrație faptul că partidele au colaborat” în lunile de instabilitate politică și le-a mulțumit lui Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan pentru încercările de a forma guvernul. Miza economică: constrângeri bugetare versus reforme Nicușor Dan a indicat explicit tensiunea care va defini mandatul noului executiv: România are „obligațiile financiare” asumate pentru a-și proteja evoluția economică viitoare, dar și „așteptări pe care românii le au”, iar guvernul trebuie să găsească „bunul echilibru între constrângeri și așteptări”. Președintele a adăugat că există și „așteptarea pentru reforme”, care „trebuie îndeplinite sau măcar începute”. Noul guvern și semnalul pe digitalizare Președintele l-a felicitat pe Luca Niculescu pentru formarea rapidă a echipei și obținerea voturilor majorității parlamentare, apreciind că va avea nevoie de aceste abilități în relația cu Parlamentul, unde „o să fie mai greu decât a fost acum”. Totodată, Dan a salutat existența unui portofoliu dedicat Digitalizării și Inteligenței Artificiale, argumentând că România trebuie să „privească înainte economic” și să se conecteze la zonele în care se joacă economia globală. Reacții: mulțumiri pentru sprijinul politic și mesaj de la Comisia Europeană După ceremonie, Luca Niculescu a mulțumit PSD pentru intrarea la guvernare și partidelor care au votat învestirea, afirmând: „Vă asigur că vom face tot ce este mai bine pentru ca această țară să-și arate adevăratul potențial”. Separat, Ursula von der Leyen , președinta Comisiei Europene, l-a felicitat pe Niculescu într-un mesaj publicat pe rețeaua X, indicând ca priorități crearea de oportunități pentru oameni și companii și consolidarea securității pe Flancul Estic, cu mesajul că „nu avem timp de pierdut”. [...]
USR refuză să se lege de noul Executiv și își păstrează libertatea de opoziție , după învestirea Guvernului condus de Luca Niculescu , potrivit Mediafax . Președintele USR, Dominic Fritz , susține că partidul nu a semnat niciun acord de susținere tocmai pentru a nu-și „autolimita” modul de a face opoziție și afirmă că, în practică, deciziile guvernării vor depinde de PSD. Fritz a declarat marți că USR și-a respectat promisiunea făcută „înainte de moțiune” de a nu mai forma și vota un guvern alături de PSD. În același timp, liderul USR a pus sub semnul întrebării autonomia premierului, chiar dacă acesta ar urma să încheie acorduri de susținere cu PNL și UDMR. „Am promis atunci, înainte de moțiune, că nu vom mai forma și vota un guvern cu PSD. Ne-am ținut de cuvânt (...) și asta este și motivul de ce am ales să nu semnăm un acord cu acest guvern, tocmai pentru că nu vrem să ne autolimităm în felul în care vom face opoziție.” Miza politică: cine controlează decizia și cine își asumă costurile În evaluarea lui Fritz, acordurile bilaterale pe care Luca Niculescu le-ar putea semna cu PNL sau UDMR nu schimbă raportul de putere din spatele Executivului. „Luca Niculescu este de astăzi premierul PSD. Puterea lui Luca Niculescu fără voința PSD-ului este spre zero. Deciziile pe care le va lua depind de voința PSD.” Liderul USR a argumentat că PSD ar încerca să păstreze controlul asupra guvernării fără să își asume direct responsabilitatea pentru măsurile adoptate, folosind sprijinul parlamentar din afara Cabinetului ca paravan politic. „PSD încearcă cu acest guvern să aibă din nou toată puterea în stat, dar cetățenii să nu vadă cine este responsabil pentru deciziile care se vor lua.” Ce spune Fritz despre rolul PNL și UDMR și limitele informațiilor Întrebat dacă PNL devine un partid de „semi-opoziție”, Fritz a spus că nu a văzut acordul și nu cunoaște conținutul acestuia, precizând că nu știe ce prevederi exacte ar conține documentul dintre Niculescu și PNL. „Eu nu am văzut acest acord, nu știu ce conține exact.” [...]
Donald Trump nu are autoritatea constituțională să redenumească legal un stat american , iar o eventuală schimbare a numelui statului New Mexico în „New America” ar trebui decisă la nivel local, potrivit CNN . Președintele SUA a cerut luni ca New Mexico să-și schimbe numele, într-o postare pe Truth Social , înainte de a pleca de la Casa Albă către un miting electoral în Kansas. Trump a susținut că statul „ar trebui imediat” să devină „New America”, argumentând că „nu suntem Mexic, suntem Statele Unite ale Americii”. Contextul politic invocat de publicație este unul de presiune pentru republicani înaintea alegerilor din noiembrie, în condițiile în care sondajele ar indica faptul că alegătorii cred că președintele nu se concentrează suficient pe problemele cele mai presante ale țării. CNN notează și că New Mexico este un stat democrat, pe care Trump l-a pierdut la alegerile din 2024, la o diferență de 6 puncte. Ce poate și ce nu poate face președintele SUA în materie de denumiri CNN explică faptul că Trump poate influența denumirea unor repere geografice în sistemul federal de evidență a numelor geografice ( Geographic Names Information System ), însă nu poate redenumi legal un stat printr-un act unilateral la nivel federal. Pentru o schimbare de nume a unui stat, procedura ar trebui să aibă loc în interiorul statului. Publicația dă ca exemple de redenumiri promovate de Trump prin acțiuni executive: schimbarea numelui Lacului Ontario în „Lake America”, printr-un ordin executiv semnat în august, în cadrul războiului comercial cu Canada; redenumirea Golfului Mexic în „Gulf of America”, printr-o acțiune similară anul trecut; ideea repetată de a redenumi Strâmtoarea Hormuz în „Trump Strait”. Reacții în New Mexico și afirmații fără dovezi În postarea de luni, Trump a afirmat — fără a prezenta dovezi, potrivit CNN — că o schimbare de nume ar duce la creșterea valorii locuințelor și a veniturilor. Totodată, a reluat acuzații nefondate privind alegeri „măsluite”. Guvernatoarea democrată a statului, Michelle Lujan Grisham, a respins public ideea, iar senatorul democrat Ben Ray Luján a spus că numele statului „poartă generații de istorie, cultură și tradiții” și că locuitorii vor păstra numele. CNN mai notează că denumirea „New Mexico” este mai veche decât fondarea Statelor Unite, datând din secolul al XVI-lea, conform unei fișe informative a Bureau of Indian Affairs privind originea numelor statelor. [...]
Guvernul Niculescu intră direct în testul finanțării promisiunilor, iar PSD cere o radiografie a bugetului în două săptămâni , potrivit Euronews . Sorin Grindeanu spune că înainte de orice rectificare bugetară este necesară prezentarea „situației financiare la zi” în Parlament, pe fondul acuzațiilor privind „gropi bugetare uriașe” lăsate de guvernul Bolojan. În discursul de după învestirea lui Luca Niculescu ca premier , liderul PSD a indicat o succesiune de pași pe care noul Executiv ar trebui să-i urmeze: informarea publică asupra stării finanțelor, rectificarea bugetară pentru a asigura serviciile esențiale și pregătirea bugetului pe 2027 încă din 2026. Grindeanu a susținut că așteptările sunt „uriașe” după „un an și jumătate de austeritate cruntă”, dar că este nevoie de o bază realistă pentru decizii. Rectificări bugetare și presiunea pe bani Întrebat de unde ar urma să vină banii pentru măsurile promise și pentru eventuale rectificări (menționate de premier în Parlament), Grindeanu a refuzat să avanseze soluții și a trimis răspunsul către premier și miniștrii de linie. „Eu nu sunt prim-ministru. La aceste lucruri o să răspundă domnul Luca Niculescu și miniștrii de linie.” În schimb, a insistat că primul pas este prezentarea situației financiare „la zi”, pentru care PSD a indicat un termen de două săptămâni în Parlament. Bugetul pe 2027, adus în 2026 Grindeanu a spus că are încredere în ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și că acesta ar urma să prezinte o situație „fără interpretări politice”. Totodată, liderul PSD afirmă că i-a cerut ministrului ca bugetul pentru 2027 să fie aprobat în 2026, nu cu întârziere, cum s-a întâmplat în anul curent, când bugetul ar fi fost aprobat în aprilie, „ceea ce a dus la multe dezechilibre”. În același context, Grindeanu a vorbit despre nevoia de „spațiu fiscal” (adică marjă în buget pentru cheltuieli noi fără a crește riscurile financiare), care ar urma să fie creat prin relansarea economiei, creșterea colectării și reducerea cheltuielilor prin eficientizarea activității statului. Guvernul propus de Luca Niculescu a fost învestit cu 280 de voturi pentru și 58 împotrivă, peste pragul minim necesar de 233, notează Euronews. Contextul imediat indicat de PSD este că primele decizii cu impact vor depinde de fotografia reală a finanțelor publice și de rectificările bugetare anunțate pentru perioada următoare. [...]
USR își fixează ca obiectiv limitarea influenței PSD în noua formulă de guvernare , după votul de învestire a Guvernului Luca Niculescu , potrivit Mediafax . În Parlament, ministrul interimar de Externe al USR, Oana Țoiu, l-a atacat pe liderul PSD, Sorin Grindeanu , susținând că partidul „a contribuit la criza politică” și că USR va încerca să reducă „răul” pe care l-ar produce o guvernare social-democrată. Țoiu a afirmat că PSD încearcă să se prezinte drept soluție pentru ieșirea României din criză, deși, în opinia sa, partidul este „motivul principal” al problemelor actuale. În intervenția din plen, ea a folosit o comparație directă la adresa lui Grindeanu și a PSD: „Să-l aud pe domnul Grindeanu, spunând că vine să rezolve probleme și să scoată România din criză, este echivalentul de a vedea un piroman care vine la tine cu găleata de apă să-ți stingă incendiul pe care l-a pus. (...) Dar acesta va fi ultimul moment în istoria României în care PSD-ul cere toată puterea politică pentru un guvern și o primește cadou.” Contextul politic: Guvernul Niculescu, votat după aproape șase luni de criză În aceeași zi, Guvernul Luca Niculescu a fost votat de Parlament, iar România are un nou premier după aproape șase luni de criză politică. Rezultatul votului a fost de 280 de voturi „pentru” și 58 „împotrivă”, conform informațiilor din articol. Mesajul USR: „ultimul tren” pentru un guvern monocolor PSD Țoiu a susținut că PSD nu va mai putea obține, pe viitor, „întreaga putere” într-un guvern format exclusiv din reprezentanții partidului, invocând o „prăpastie” între performanța guvernărilor PSD și așteptările publice. „Pentru ei este ultimul tren. Este ultimul tren pe care PSD-ul îl mai are la conducerea României cu toată puterea într-un guvern monocolor politic.” Ea a mai declarat că „4 din 5 români nu au încredere în componența politică cu care vine acest guvern”, fără ca articolul să ofere detalii despre sursa exactă a acestei evaluări. Ce spune Țoiu despre rolul USR la guvernare Ministrul interimar a prezentat drept argument pentru credibilitatea USR experiența ultimului an la guvernare, punând accent pe recrutări „corecte” și pe transparență în instituțiile publice, inclusiv prin deschiderea unor spații și informații care ar fi fost ținute „secrete” de peste 10 ani, exemplificând cu Ministerul Economiei. În final, Țoiu a indicat că „miza” USR este să limiteze efectele guvernării PSD și să construiască, împreună cu „parteneri de bună-credință”, o majoritate politică. [...]
PNL va vota învestirea Guvernului Niculescu „din necesitate”, dar rămâne în opoziție , pentru a evita prelungirea blocajului politic și riscuri în funcționarea serviciilor publice, potrivit Mediafax . În plenul reunit, Ilie Bolojan a susținut că votul liberalilor nu înseamnă intrare la guvernare și a plasat responsabilitatea integrală a viitorului Executiv pe PSD și pe premierul desemnat, Luca Niculescu. Bolojan a acuzat PSD și AUR că au declanșat criza politică prin demiterea fostului guvern, fără să vină ulterior cu o alternativă viabilă. El a afirmat că, în cele peste cinci luni de interimat, guvernul interimar a încercat „să țină România pe linia de plutire”, în timp ce inițiatorii moțiunii nu ar fi oferit soluții. Vot „de necesitate”, fără negocieri și fără funcții Premierul interimar a argumentat că PNL susține învestirea pentru a închide criza politică și pentru a evita degradarea serviciilor de bază, invocând explicit riscul de afectare a activității din unitățile de primiri urgențe. „De aceea, PNL va da astăzi un vot de necesitate, un vot pentru încheierea acestei crize. Nu intrăm la guvernare, nu negociem funcții, nu pretindem în schimb decât menținerea direcției României.” În același registru, Bolojan a spus că PNL nu va accepta prelungirea crizei doar pentru a demonstra că adversarii politici au greșit, susținând că populația nu trebuie să suporte costurile politice ale blocajului. „Nu există nicio grea moștenire”: miza bugetară și responsabilitatea PSD Bolojan a respins anticipat o posibilă linie de apărare a PSD privind dificultăți economice, afirmând că „nu există nicio grea moștenire” și că „bugetul este stabilizat”. Totodată, a cerut viitorului guvern să nu anuleze măsurile de corectare a dezechilibrelor bugetare, argumentând că „românii au plătit un preț” pentru aceste corecții. El a insistat că, odată cu învestirea, răspunderea pentru guvernare revine noului Executiv și premierului desemnat, „fără paravane”. Critici punctuale: Muncă, Sănătate, Justiție și Transporturi În discurs, Bolojan a atacat și componența cabinetului, susținând că unii miniștri propuși ar fi făcut parte dintr-un guvern anterior și nu ar fi livrat rezultate: Muncă : a reproșat întârzierea legii salarizării unitare și a afirmat că România ar fi pierdut 770 de milioane de euro din cauza neîndeplinirii acestui obiectiv; Sănătate : a acuzat lipsa măsurilor pentru problemele structurale și a invocat blocarea unor șantiere, inclusiv investiții din Bistrița și Sectorul 4; Justiție : a susținut că fostul ministru nu și-ar fi asumat inițierea proiectului privind pensiile magistraților; Transporturi : a vorbit despre lucrări „supracontractate cu peste 300%” și despre o zonă de influență politică. Bolojan a spus că are „așteptări scăzute” de la guvern și a acuzat PSD că și-ar fi schimbat poziția pe teme economice, inclusiv în privința majorării TVA, despre care a afirmat că ar fi fost „inevitabilă”. Ce urmează în Parlament Parlamentul s-a reunit marți, 20 octombrie, pentru votul de învestitură al Guvernului condus de Luca Niculescu, care își prezintă programul și echipa în fața deputaților și senatorilor. Cabinetul are nevoie de cel puțin 233 de voturi pentru a fi învestit, iar acordurile politice din ultimele zile îi oferă, potrivit sursei, șanse ridicate să obțină majoritatea necesară. PNL a anunțat că va trece în opoziție și va monitoriza activitatea viitorului Executiv. [...]
