Știri
Știri din categoria Politică
Un guvern regional AfD în Saxonia-Anhalt ar putea bloca decizii federale și tensiona securitatea internă, într-un moment în care partidul de extremă dreapta este creditat cu peste 40% în sondaje înaintea alegerilor de duminică, potrivit news.ro, care relatează pe baza unei analize Reuters. Miza depășește nivelul local: guvernele landurilor au competențe extinse și participă la Bundesrat, camera superioară a parlamentului german, ceea ce le dă pârghii directe asupra politicilor naționale.
În Saxonia-Anhalt, AfD este cu 15–20 de puncte procentuale în fața CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz, care conduce în prezent landul într-o coaliție cu SPD și FDP. Premierul landului, Sven Schulze (CDU), spune că scrutinul reprezintă „o decizie care va stabili cursul viitor al Germaniei”.
Un executiv regional condus de AfD ar complica „activitatea politică de zi cu zi” a cancelarului Merz, în condițiile în care landurile au atribuții în educație, cultură și securitate internă și influențează legislația prin Bundesrat.
În plus, săptămâna aceasta, ministrul de interne al Turingiei (SPD) a avertizat că un ministru de interne de land din partea AfD ar fi un „risc flagrant pentru securitatea Republicii Federale”, invocând posibilitatea ca informații sensibile să ajungă la grupuri extremiste. În același registru, analistul Janos Richter, de la Verfassungsblog, a spus că modelul german bazat pe consens „este acum amenințat”.
Ulrich Siegmund, 35 de ani, este figura pe care AfD o împinge spre poziția de premier de land. El respinge eticheta de extremă dreaptă și susține că vorbește „limba poporului”, evitând retorica unor colegi precum Bjoern Hoecke (Turingia), condamnat de două ori pentru folosirea unor sloganuri naziste.
Der Spiegel l-a numit pe Siegmund „cel mai periculos om din Germania” într-un articol de copertă publicat luna trecută; acesta a prezentat titlul drept „o reclamă bună”, potrivit relatării.
Programul electoral al AfD, „Viziunea 2026”, descrie direcțiile unui posibil guvern regional. Siegmund a promis că ar recruta funcționari cu simpatii politice din alte landuri pentru a impune schimbări în școli, forțele de ordine și centrele de azil, ceea ce ar putea genera ciocniri cu guvernul federal și cu alte landuri.
Principalele măsuri prezentate în material includ:
Reuters notează că sprijinul AfD este alimentat de deziluzia față de guvernul nepopular al lui Merz și că partidul, fondat în 2013, a crescut mai ales în fostele landuri comuniste din est, unde persistă nemulțumiri legate de reunificarea din 1990.
Din punct de vedere economic, regiunea a fost afectată de recesiunea recentă, cu o rată a șomajului în jur de 8%, însă economiștii spun că Saxonia-Anhalt s-a descurcat relativ bine în ultimii ani, inclusiv prin dezvoltarea unor sectoare precum logistica și energia regenerabilă. Thomas Brockmeier, președintele Camerei de Industrie și Comerț din Halle-Dessau, a apreciat că dezvoltarea economică din ultimii 10–15 ani a fost „mai mult decât satisfăcătoare”, chiar „destul de bună”.
Votul din Saxonia-Anhalt este prezentat ca un test pentru capacitatea extremei drepte de a forma un guvern într-o țară-cheie a Europei. AfD vede landul ca pe o rampă de lansare către alegerile naționale din 2029, iar în această lună urmează și alte alegeri regionale, în Mecklenburg-Vorpommern și în Berlin.
Recomandate
Explicațiile Recorder despre investigația Pahonțu mută discuția spre accesul la dosare și finanțare , într-un moment în care șeful SPP contestă public o parte din concluzii. Într-un material publicat de HotNews , Recorder răspunde întrebărilor apărute în spațiul public despre „de ce tocmai acum?”, cum a ajuns la documente din dosarele Revoluției și Mineriadei și „cine i-a plătit” pentru investigație. Într-o postare pe Facebook, redacția spune că o parte dintre aceste întrebări urmăresc „să deturneze atenția de la conținutul investigațiilor”, dar susține că răspunde pentru publicul de bună-credință, inclusiv pe fondul neîncrederii acumulate în presă. Postarea este disponibilă aici . De ce „acum”: redacția invocă momentul în care apar dovezi și un „imbold” din zona politică Recorder argumentează că presa de investigație nu poate condiționa publicarea de „momentul potrivit” și descrie investigațiile ca pe un proces în care subiectele pot rămâne mult timp la nivel de zvonuri și informații „pe surse”, fără dovezi suficiente pentru publicare. În cazul lui Lucian Pahonțu, Recorder afirmă că subiectul circula de ani buni în mediul jurnalistic, pe fondul discuțiilor despre influența pe care ar avea-o „în tot mai multe zone ale statului român”. Redacția mai spune că o fotografie apărută în presă în luna iunie, în care Pahonțu era la masă cu Nicușor Dan și mai mulți politicieni, a fost „un imbold serios” pentru reluarea contactului cu surse din zona politică; fotografia la care face referire materialul este publicată de HotNews aici . Potrivit Recorder, reacția acestor surse a fost una de „ezitare amestecată cu spaimă”. Cum au ajuns la documente: decizia CEDO și munca de căutare în volumele dosarelor Un punct central al explicațiilor este accesul la documentele din dosarele Revoluției și Mineriadei. Recorder susține că nu a fost vorba despre o „sursă” care să fi livrat redacției un dosar, ci despre un cadru mai larg: o decizie CEDO din 2011 care a obligat Parchetele Militare să asigure părților vătămate accesul la documentele din Dosarul Revoluției. În timp, cercetători și organizații interesate de istoria recentă ar fi ajuns să dețină copii ale unor documente. Redacția mai precizează că dosarele însumează zeci de mii de pagini, împărțite pe volume pe evenimente și structuri militare, ceea ce ar fi permis restrângerea căutării la câteva mii de pagini. Recorder descrie procesul ca pe o verificare „pagină cu pagină”, până la identificarea unor documente relevante. De unde a pornit documentarea și ce spune Recorder despre finanțare Recorder afirmă că documentarea a început din surse publice: CV-ul lui Pahonțu de pe site-ul SPP, o carte publicată în 2003, teza de doctorat și articole mai vechi care îl acuzau că ar fi făcut parte din fosta Securitate, acuzații pentru care, potrivit redacției, nu existau dovezi. Ulterior, jurnaliștii spun că au găsit printr-o căutare pe Google comentarii într-un grup de Facebook al foștilor militari în termen, care făceau referire la unitatea militară 0305 (Trupele de Securitate) și la un „lt. Pahonțu”. Recorder susține că i-a identificat pe autorii comentariilor și a discutat cu doi dintre ei, care ar fi confirmat că Pahonțu le-a fost comandant de pluton; unul dintre interlocutori ar fi spus că unitatea a fost pe străzi atât la Revoluția din 1989, cât și la Mineriada din 1990, cerând anonimatul. În privința întrebării „cine v-a plătit?”, Recorder afirmă că investigația a fost finanțată din donațiile cititorilor, la fel ca activitatea publicației în general, și respinge ideea unei „conspirații” sau a unei lupte între tabere din servicii. Context: acuzațiile din investigație și reacțiile ulterioare Potrivit investigației Recorder, Lucian Pahonțu ar fi făcut parte din forțele de represiune trimise de Nicolae Ceaușescu în 21 decembrie 1989 și ar fi fost implicat și în evenimentele din 13 iunie 1990, când sute de persoane au fost bătute și arestate în Piața Universității . Investigația este publicată de Recorder aici , iar HotNews a relatat pe același subiect aici . În prima reacție după publicarea anchetei, Pahonțu a spus că pe 21 decembrie 1989 el și plutonul său ar fi stat în alt loc decât cel indicat de investigație; reacția este consemnată de HotNews aici . Ulterior, Recorder a publicat și o investigație potrivit căreia o treime din lucrarea de doctorat a lui Pahonțu ar fi plagiată, inclusiv dintr-un regulament din 1976; materialul HotNews este aici . [...]
Fragmentarea fără precedent a centrului francez complică strategia anti–Le Pen , în condițiile în care lidera naționalistă rămâne favorita sondajelor pentru prezidențialele din 2027, potrivit Mediafax , care citează o analiză Euronews. Un sondaj Elabe realizat pentru BFMTV/La Tribune Dimanche o plasează pe Marine Le Pen la 34%–35,5% din intențiile de vot în primul tur, mult peste potențialii adversari. Le Pen poate candida după ce, în iulie, a primit undă verde să intre în cursă, deși o condamnare pentru deturnare de fonduri rămâne în apel. Tabăra lui Macron: „nu” la extrema dreaptă, dar fără încredere în sondaje Ministrul francez pentru Afaceri Europene, Benjamin Haddad (Renaissance, partidul lui Emmanuel Macron ), spune că este „destul de încrezător” că alegătorii vor respinge extrema dreaptă și susține că mai este timp pentru schimbarea raportului de forțe până la scrutin. Ca argument pentru prudență față de sondaje, Haddad invocă precedentul din 2017, când Macron a recuperat în final și a câștigat turul al doilea cu 66% la 34%. În 2022, diferența s-a redus: Macron a obținut aproximativ 59% în turul al doilea, iar Le Pen 41%. Miza europeană și temele care pot decide campania Haddad afirmă că francezii sunt „profund europeni” și readuce în discuție pozițiile eurosceptice susținute de Le Pen de-a lungul carierei, inclusiv idei mai vechi precum ieșirea Franței din UE și din zona euro. Deși nu mai cere un referendum privind apartenența la UE, Le Pen ar continua să susțină o linie eurosceptică și reducerea contribuțiilor Franței la bugetul european. În același timp, ministrul admite că partidele tradiționale trebuie să trateze ascensiunea populismului și a extremei drepte „cu multă umilință” și să livreze rezultate concrete pe teme precum migrația, securitatea, competitivitatea și nivelul de trai. Candidat comun la centru, într-o cursă aglomerată Problema majoră pentru adversarii lui Le Pen este fragmentarea cursei: aproximativ 30 de personalități și-au anunțat intenția de a candida. Printre numele menționate se află foștii premieri Gabriel Attal și Édouard Philippe, conservatorul Bruno Retailleau, iar pe stânga radicală Jean-Luc Mélenchon, alături de Marine Tondelier și eurodeputatul Raphaël Glucksmann. Haddad consideră că centrul și centrul-dreapta trebuie să ajungă la un candidat unic și estimează că acest lucru s-ar putea întâmpla până la sfârșitul anului. Calendarul alegerilor și contextul politic Le Pen rămâne, deocamdată, favorita sondajelor, iar ascensiunea partidului său a fost confirmată și la europenele din 2024, când formațiunea ei a obținut în Franța de peste două ori mai multe voturi decât partidul lui Macron, rezultat care a dus la convocarea de alegeri legislative anticipate. Primul tur al prezidențialelor este programat pentru 18 aprilie 2027, iar turul al doilea pentru 2 mai, dacă niciun candidat nu obține majoritatea din primul tur. Scrutinul va închide și o etapă politică: Emmanuel Macron nu mai poate candida pentru un al treilea mandat consecutiv, iar succesiunea sa deschide una dintre cele mai disputate curse pentru Palatul Élysée din ultimele decenii. [...]
Trimișii speciali ai lui Trump reiau canalul diplomatic cu Rusia și Ucraina : Steven Witkoff și Jared Kushner urmează să meargă la Moscova și apoi la Kiev duminică, într-o încercare de a debloca negocierile de pace privind războiul din Ucraina, potrivit Politico . Informația a fost anunțată de președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski , care a scris pe Telegram că „Steve Witkoff și Jared Kushner vor vizita Moscova și apoi Kievul duminică”. Publicația notează că nu au fost oferite detalii despre agenda sau conținutul întâlnirilor. Un oficial american a declarat pentru CNN că cei doi intenționează să facă presiuni pentru o soluție diplomatică de încheiere a conflictului. Separat, agenția de stat rusă TASS a relatat că Witkoff și Kushner „intenționează să se deplaseze la Moscova și la Kiev în perioada 5-6 septembrie”. De ce contează: semnal de relansare a negocierilor blocate Miza vizitei este relansarea unui proces de negociere care, potrivit Politico, s-a împotmolit la începutul lui 2026, după ce administrația Trump a revenit la putere în 2025 și a împins un pachet de discuții axat pe: compromisuri teritoriale, garanții de securitate pentru Ucraina, reconstrucție postbelică. Washingtonul ar fi exercitat inițial presiuni puternice asupra Kievului pentru acceptarea propunerilor, însă discuțiile s-au rupt ulterior, conform aceleiași surse. Context: Witkoff și Kushner, rol de mediatori și prima vizită la Kiev Cei doi sunt descriși drept mediatori-cheie ai SUA în negocierile de pace. Witkoff a făcut mai multe deplasări la Moscova pentru discuții cu Vladimir Putin în 2025 și la începutul lui 2026 și s-a întâlnit cu Zelenski în SUA, Germania și Franța. Politico precizează că aceasta ar urma să fie prima lor vizită la Kiev. Semnale paralele de la Washington către Moscova În ultimele săptămâni, SUA și-au intensificat contactele cu Rusia, inclusiv printr-o vizită la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe , la finalul lunii august. Potrivit Politico, Ratcliffe a folosit deplasarea pentru a presa Rusia să reducă sprijinul militar și economic pentru Iran și pentru a o îndemna să nu escaladeze conflictul cu aliații NATO ai Americii. [...]
Victor Ponta avertizează că lipsa unui guvern stabil apasă direct pe costurile de finanțare ale României și susține că blocajul politic prelungește perioada în care statul se împrumută scump și rămâne incapabil să ia decizii rapide, potrivit Adevărul . Fostul premier a legat explicit miza desemnării rapide a unui prim-ministru de percepția agențiilor internaționale de rating și de încrederea investitorilor. În opinia sa, „pentru ratingul de țară, cel mai important lucru este să ai un guvern stabil”, iar întârzierea numirii unui Executiv cu puteri depline menține România într-o situație financiară vulnerabilă, în condițiile în care „ne împrumutăm pe piețele internaționale cu o dobândă atât de mare”. Ce majoritate vede Ponta și de ce exclude USR Întrebat despre formarea unei majorități parlamentare, Ponta a susținut că un viitor guvern ar putea trece de vot fără sprijinul USR, invocând episoade recente din Senat în care, spune el, USR ar fi rămas izolat față de restul partidelor. El a rezumat ideea astfel: viitorul premier „poate fi votat de toată lumea, mai puțin USR-ul”. Pe relația PSD–USR, Ponta a criticat formula guvernamentală anterioară în care cele două partide au fost nevoite să colaboreze și a spus că un conflict era previzibil: „Dacă bagi câinele și pisica în cameră și nu te gândești că se vor omorî, înseamnă că n-ai minte, înseamnă că nu înțelegi.” În același timp, Ponta a afirmat că PSD ar trebui să discute și cu AUR, „indiferent de diferențele politice”, în logica strângerii voturilor pentru o majoritate funcțională. „Paralizie totală”: efectul interimatului asupra deciziilor din ministere Ponta a descris blocajul politic drept o problemă care depășește costul electoral pentru președintele Nicușor Dan și se transformă într-un blocaj administrativ. El a susținut că lipsa deciziilor „nici cu SRI, nici cu guvernul, nici cu politica” îl afectează politic pe șeful statului, dar mai important este efectul asupra funcționării statului. Fostul premier a argumentat că interimatul descurajează aparatul administrativ să se miște, pentru că funcționarii așteaptă instalarea unei conduceri stabile. A dat ca exemple domenii unde, în opinia sa, statul nu mai poate acționa eficient în acest context: criza din energie și deficitul de forță de muncă. Cine ar trebui să construiască majoritatea și ce spune despre numele vehiculate Ponta a insistat că viitorul prim-ministru trebuie să fie negociatorul care își construiește majoritatea în Parlament, nu președintele, argumentând că România „nu e o republică prezidențială”. În viziunea sa, un candidat la funcția de premier nu poate veni „singur” la vot fără echipă și fără discuții prealabile despre portofolii-cheie (Externe, Apărare, Economie, Finanțe). În privința numelor discutate public, Ponta a spus că Alexandru Nazare „ar putea avea capacitatea” de a negocia în Parlament, dar a subliniat că, în acest moment, persistă incertitudinea legată de decizia președintelui: „nimeni nu știe ce se întâmplă”. În final, Ponta a rezumat situația ca depinzând de o singură decizie la Cotroceni și a caracterizat starea instituțiilor drept una de blocaj: „Statul român este în paralizie totală”. Pentru el, desemnarea rapidă a unui premier ar fi primul pas pentru ieșirea din impas și pentru reducerea presiunii economice asociate instabilității politice. [...]
Întârzierea publicării deciziilor CCR blochează aplicarea lor la TVR și Radio România , iar AUR cere Curții să transmită „de îndată” motivările în Monitorul Oficial , după ce au trecut 127 de zile de la pronunțarea soluțiilor, potrivit Mediafax . Grupurile parlamentare AUR din Camera Deputaților și Senat au trimis o solicitare președintei Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu , prin care cer finalizarea redactării, certificării și transmiterea spre publicare în Monitorul Oficial (Partea I) a deciziilor pronunțate în 29 aprilie 2026, în dosarele CCR nr. 5126L2/2025 și nr. 5127L2/2025. Miza, potrivit formațiunii, este că în lipsa publicării „efectele unor hotărâri a căror neconstituționalitate a fost deja constatată continuă”, iar persoane a căror desemnare a fost declarată neconstituțională își mențin mandatele. Ce a decis CCR și de ce contează publicarea La 29 aprilie 2026, CCR a admis, cu majoritate de voturi, sesizările formulate de AUR împotriva hotărârilor Parlamentului privind desemnarea membrilor Consiliilor de administrație ale Societății Române de Televiziune (TVR) și Societății Române de Radiodifuziune (Radio România). Curtea a constatat că ambele hotărâri sunt neconstituționale în ceea ce privește desemnarea candidaților de către grupurile parlamentare reunite ale celor două Camere. Potrivit comunicatelor Curții, cele opt locuri alocate grupurilor parlamentare în consiliile de administrație ale celor două servicii publice trebuiau ocupate de candidații propuși potrivit configurației politice și ponderii grupurilor parlamentare în Parlament. Termene depășite: 127 de zile de la pronunțare AUR invocă depășirea termenului legal de redactare a deciziilor CCR, menționat ca fiind de cel mult 30 de zile de la pronunțare. În aceste două cazuri, termenul ar fi expirat la 29 mai 2026 și, conform calculelor prezentate, este depășit cu 97 de zile, în condițiile în care au trecut 127 de zile calendaristice de la pronunțarea soluțiilor. Formațiunea susține că întârzierea „menține consecințele încălcării dreptului grupurilor parlamentare de a fi reprezentate” în consiliile de administrație ale celor două instituții publice, în conformitate cu ponderea lor parlamentară. Ce solicită AUR CCR În scrisoarea adresată conducerii Curții, AUR cere: finalizarea „de îndată” a redactării deciziilor privind conducerile TVR și Radioului Public; transmiterea acestora spre publicare în Monitorul Oficial, Partea I; comunicarea către grupurile parlamentare AUR a stadiului redactării și a datei estimate pentru transmiterea spre publicare. În final, AUR afirmă că „termenele prevăzute de lege” și punerea în aplicare, fără alte întârzieri, a soluțiilor deja pronunțate de CCR „trebuie respectate”. [...]
România a cerut în UE măsuri sporite pentru Flancul Estic după incursiuni repetate ale dronelor rusești , pe fondul riscurilor de securitate din Marea Neagră care afectează inclusiv exporturile de grâne și prețurile, potrivit Agerpres . Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu , le-a prezentat omologilor din Uniunea Europeană „incursiunile ilegale repetate” ale dronelor rusești în spațiul aerian național și în zona economică exclusivă a României și a insistat asupra nevoii de protejare a Flancului Estic, cu luarea în considerare a complementarității instrumentelor UE și NATO. Țoiu a participat marți și miercuri la reuniunea informală a miniștrilor de externe ai UE, la Wicklow (Irlanda), țară care deține Președinția Consiliului UE. Potrivit unui comunicat al MAE transmis joi, în prima sesiune au fost invitați și miniștri din Canada, Elveția, Islanda, Norvegia, Marea Britanie și Ucraina, discuțiile vizând răspunsul la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și escaladarea conflictului, inclusiv în contextul extinderii incidentelor de securitate din Marea Neagră și al concluziilor autorităților germane privind incidentul cu dronă de la aeroportul Leipzig/Halle. Marea Neagră: securitate și efecte economice prin lanțul cerealelor În intervenția sa, ministrul român a legat situația de securitate din Marea Neagră de efecte economice, arătând că agresiunea Rusiei are „un impact puternic” asupra exporturilor de grâne, asupra securității alimentare globale și asupra prețului acestora. MAE precizează că România se coordonează cu Republica Moldova, Ucraina și Comisia Europeană pentru a facilita exporturile de cereale și pentru a atenua presiunile asupra prețurilor. În același context, a fost evidențiat rolul portului Constanța și al „Coridoarelor Solidarității” în creșterea tranzitului de grâne către Orientul Mijlociu și Africa, precum și nevoia unor acțiuni care să protejeze piața locală și producătorii agricoli locali din UE. Dimensiunea de securitate: acțiuni hibride și coordonare UE Țoiu a menționat și intensificarea acțiunilor hibride ale Rusiei împotriva statelor membre UE și a partenerilor, cerând o abordare „coerentă și coordonată”. În sesiunea despre îmbunătățirea acțiunii UE în Politica externă și de securitate comună (PESC), MAE arată că ministrul a susținut demersul comun al României, alături de alte state membre și de Serviciul European de Acțiune Externă, pentru consolidarea profilului global al UE și pentru îmbunătățirea procesului decizional la nivel european. În comunicat se mai arată că astfel de măsuri ar putea duce la intensificarea schimburilor comerciale și la consolidarea parteneriatelor necesare securității și respectării dreptului internațional. Orientul Mijlociu: lanțuri de aprovizionare și energie În ultima sesiune, dedicată Orientului Mijlociu, discuțiile au vizat sprijinirea inițiativelor pentru securitatea maritimă și libertatea de navigație, cu respectarea dreptului internațional. Ministrul român a atras atenția că instabilitatea continuă din regiune afectează lanțurile de aprovizionare și prețul energiei la nivel global. Totodată, oficialul român a indicat cel mai recent ajutor oferit de România pentru Gaza: la 31 august a fost organizat al 12-lea zbor pentru evacuare medicală de urgență a cinci pacienți pediatrici, acțiune pe care MAE o leagă de angajamentele asumate în cadrul Consiliului de Pace de la Washington. [...]
