Știri
Știri din categoria Politică
Ciprian Ciucu contestă credibilitatea unui sondaj IRES comandat de PSD, care plasează AUR pe primul loc la parlamentare, susținând că aceeași „casă” de sondare l-a evaluat greșit înaintea alegerilor locale, potrivit news. Mesajul are miză politică directă: pune sub semnul întrebării un instrument folosit frecvent pentru a seta agenda și a influența percepțiile înainte de alegeri.
Într-o intervenție la B1 TV, miercuri seară, primarul Sectorului 6 a spus că a fost cotat „pe locul 3” cu „două-trei zile înainte de alegeri”, dar a câștigat „pe locul unu, la 12 puncte procentuale”. Pe acest fond, Ciucu a calificat rezultatele actuale drept o „nouă intoxicare”.
„Uitaţi-vă, casa aceasta a PSD. Pe mine mă dădeau pe locul 3 cu două-trei zile înainte de alegeri şi am ieşit pe locul unu, la 12 puncte procentuale, aceeaşi casă. Hai să fim serioşi! Hai să fim serioşi! Deci nu, e o nouă intoxicare, despre asta este vorba.”
Sondajul IRES menționat în material este realizat „la comanda PSD” și estimează că, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 40% dintre voturile exprimate. În clasament ar urma:
Reacția lui Ciucu indică o contestare frontală a credibilității cercetării, pe fondul faptului că sondajul este prezentat ca fiind comandat de PSD. În lipsa altor date în material despre metodologie sau eșantion, acuzația rămâne la nivel de poziționare politică, dar are potențialul de a alimenta tensiunile din pre-campanie și de a relativiza rezultatele prezentate public.
Recomandate
Sondajul IRES comandat de PSD redesenează competiția pentru locul 2, cu efect direct asupra negocierilor post-electorale , în condițiile în care AUR rămâne detașat pe primul loc, potrivit HotNews . Cercetarea IRES (29 iunie – 2 iulie), realizată telefonic pe un eșantion de 1.002 respondenți, are o marjă de eroare de +/- 3,1%. IRES este un institut de cercetare sociologică al cărui fondator a fost Vasile Dîncu, europarlamentar PSD în prezent. Cum arată clasamentul în sondajul comandat de PSD Conform sondajului IRES realizat la comanda PSD (iulie 2026), intenția de vot la parlamentare ar fi: AUR: 40% PSD: 21% PNL: 17% USR: 10% UDMR: 3% (sub pragul electoral, potrivit sondajului) Diferența față de alte sondaje: PSD trece pe locul 2 Deși AUR rămâne pe primul loc și în alte măsurători recente, ordinea partidelor de pe pozițiile următoare diferă. HotNews notează că alte sondaje apărute după moțiunea de cenzură plasează PNL pe locul al doilea, urmat de PSD. În sondajul INSCOP (menționat de HotNews), AUR era cotat la 38,2% (din intenția de vot a alegătorilor mobilizați), urmat de PNL cu 20,3% și PSD cu 17,5%. În sondajul Agenției de Rating Politic , AUR era la 36,4%, PNL la 22,4%, iar PSD la 17,9%. Cine e considerat responsabil pentru blocajul politic și cum e evaluat Bolojan Pe tema responsabilității pentru blocajul politic, 36% dintre respondenți consideră că „toate partidele” sunt responsabile. În răspunsurile punctuale, 16% îl indică pe Ilie Bolojan, iar 14% spun că vina este a PSD, la egalitate cu Nicușor Dan. În același sondaj, 66% dintre respondenți spun că Ilie Bolojan nu ar mai trebui să fie premier, iar 32% l-ar vrea în continuare la Palatul Victoria. La întrebarea despre cine gestionează mai bine criza politică, 41% îl indică pe liderul PSD Sorin Grindeanu, iar 36% pe Ilie Bolojan. Percepția generală rămâne puternic negativă: 80% dintre respondenți spun că România merge într-o direcție greșită. [...]
PNL contestă credibilitatea unui sondaj care repoziționează PSD peste liberali , într-un moment în care ierarhia din măsurătorile de opinie devine un instrument de presiune politică și de negociere, potrivit HotNews . Cel mai recent sondaj IRES, comandat de PSD, indică AUR la 40% în intenția de vot pentru alegerile parlamentare, urmat de PSD cu 21% și PNL cu 17%. USR ar obține 10%, iar 36% dintre respondenți spun că toate partidele sunt de vină pentru situația politică actuală. Reacția PNL: acuzații de „sondaje” fără legătură cu realitatea Vicepreședintele PNL Siegfried Mureșan , propus recent de alianța PNL–USR–UDMR pentru funcția de prim-ministru, a reacționat miercuri pe Facebook, susținând că PSD are „o lungă istorie” de a publica sondaje care „nu au nicio legătură cu realitatea”. În mesaj, Mureșan sugerează că, dacă într-un astfel de sondaj PSD apare cu doar 4% peste PNL, diferența „reală” ar fi, de fapt, în favoarea liberalilor. Exemplul invocat: un sondaj înainte de alegerile pentru Primăria Capitalei Mureșan a dat ca exemplu un sondaj comandat de PSD și publicat cu două zile înainte de alegerile pentru Primăria Municipiului București, în care candidatul PSD Daniel Băluță era creditat cu 27%, iar candidatul PNL Ciprian Ciucu cu 24%. „Două zile mai târziu, Ciprian Ciucu câştiga alegerile cu 36,16%, în timp ce Daniel Băluţă aduna 20,2% din voturi, obţinând doar locul 3. PSD îşi poate fura singur căciula, dacă doreşte, dar pe noi nu ne păcăleşte.” De ce contează: sondajele se bat cap în cap după moțiunea de cenzură HotNews notează că ierarhia din sondajul IRES diferă de cea din alte cercetări apărute după moțiunea de cenzură: deși AUR rămâne pe primul loc, alte măsurători plasează PNL pe locul al doilea, înaintea PSD. În sondajul INSCOP realizat după demiterea guvernului Bolojan, AUR era la 38,2%, urmat de PNL cu 20,3% și PSD cu 17,5% (USR 10%, UDMR 5%). În cercetarea Agenției de Rating Politic (30 iunie–3 iulie), AUR avea 36,4%, PNL 22,4%, PSD 17,9% (USR 10,5%, UDMR 4,9%). [...]
Liviu Dragnea susține că decizia PSD de a ieși de la guvernare a fost construită pe un singur scenariu – înlăturarea lui Ilie Bolojan – fără un plan de rezervă , potrivit HotNews . Fostul lider social-democrat spune că doi membri ai conducerii PSD l-au vizitat cu o zi înaintea votului intern și i-au prezentat intenția de a-l „da jos” pe Bolojan după ieșirea de la guvernare. Relatarea apare într-un interviu acordat aplicației Helios , iar fragmentele sunt citate de Republica, conform articolului. „E clar, n-aveți niciun plan”: discuția descrisă de Dragnea Dragnea afirmă că întâlnirea a avut loc duminică după-amiază, înaintea zilei de luni în care PSD ar fi urmat să voteze „decizia politică” privind ieșirea de la guvernare. El spune că i-a întrebat pe cei doi lideri care este planul, iar răspunsul ar fi fost: ieșirea de la guvernare, urmată de înlăturarea lui Ilie Bolojan. Fostul președinte al PSD susține că a pus problema unui scenariu alternativ – ce se întâmplă dacă Bolojan nu poate fi schimbat din fruntea PNL și rămâne premier interimar – iar interlocutorii i-ar fi răspuns că „totul e rezolvat” și că „și cu Nicușor Dan e vorbit”. „Deci e clar. Nu aveți niciun plan. Vă doresc succes.” Dragnea spune că nu a făcut publice numele celor doi membri ai conducerii PSD care l-ar fi vizitat. Critica „mizei pe scindarea” altui partid și țintele din PSD În aceeași intervenție, Dragnea afirmă că i se pare „îngrozitor” ca PSD să fi mizat pe scindarea unui alt partid pentru a obține schimbarea lui Bolojan, descriind o astfel de abordare drept „josnică”. Totodată, el apreciază că Sorin Grindeanu nu ar avea „capacitatea și autoritatea” necesare pentru a conduce PSD, adăugând că nici fostul lider Marcel Ciolacu nu le-ar fi avut. Acuzații privind transferul responsabilității către AUR și rolul lui Nicușor Dan Dragnea mai susține că actuala conducere a PSD ar încerca să transfere responsabilitatea pentru menținerea lui Bolojan în funcție către AUR, lucru pe care îl consideră eronat. În opinia sa, AUR „n-are ce să caute în ecuația asta”. În același timp, el acuză liderii PSD că ar fi transformat partidul într-un „instrument” al președintelui Nicușor Dan și îi consideră „complici” la situația în care se află România, potrivit declarațiilor redate în articol. [...]
Un lider PSD avertizează că alegerile anticipate ar putea împinge România spre o majoritate care să impună un premier AUR , pe baza sondajelor interne ale partidului, potrivit HotNews . Mesajul vine în contextul în care în spațiul public revine scenariul anticipatelor, iar PSD încearcă să mute discuția de la tactici politice la riscuri de guvernare și stabilitate. Daniel Zamfir , liderul senatorilor PSD, spune că „toată lumea flutură scenariul alegerilor anticipate” fără „un raționament minim, logic” și insistă că un astfel de demers ar avea consecințe care „fără doar și poate sunt unele menite să agraveze actuala situație”, inclusiv pe plan economic și social. Miza politică invocată de PSD: cine ar putea da premierul după anticipate În evaluarea lui Zamfir, anticipatele nu sunt doar un exercițiu electoral, ci pot schimba raportul de forțe astfel încât să devină dificil de evitat o nominalizare de premier din zona AUR, în funcție de rezultatele pe care PSD susține că le vede în măsurătorile interne. În același timp, el atrage atenția asupra poziționărilor dintre partide: PNL ar fi decis să nu se alieze cu PSD, însă, spune Zamfir, nu ar exista un veto liberal pentru o alianță cu AUR. Tot în această logică, Zamfir afirmă că atât Ilie Bolojan , cât și AUR ar avea „un obiectiv comun în momentul ăsta” – declanșarea alegerilor anticipate. Context: tensiuni în jurul alianțelor și al „frecventabilității” unor transferuri Zamfir critică și modul în care PNL ar fi cooptat doi membri din zona Dianei Șoșoacă, pe care i-ar fi pus șefi de organizații, sugerând că astfel „brusc sunt frecventabili”. În paralel, el explică de ce PSD ar avea „o problemă de încredere” în relația cu George Simion, fără ca fragmentul disponibil din material să detalieze argumentele complete. În ansamblu, intervenția lui Zamfir fixează o linie de mesaj în PSD: anticipatele sunt prezentate ca un pariu cu costuri economice și sociale și cu un risc politic major – o reconfigurare a puterii care ar putea forța, indirect, o soluție de premier asociată AUR. [...]
Menținerea controlului judiciar pentru primarul general Ciprian Ciucu ridică miza politică și administrativă la PMB , în condițiile în care edilul spune că nu poate comenta dosarul cât timp are interdicție, dar respinge acuzațiile și invocă prezumția de nevinovăție, potrivit Mediafax . Ciucu a declarat miercuri, după ce s-a prezentat pentru a semna în cadrul măsurii controlului judiciar, că nu va face comentarii despre dosar până în momentul în care ar putea fi trimis în judecată. El a spus că procurorii „își fac treaba” și că, dacă va fi trimis în judecată, atunci va putea discuta despre acest caz. „Detalii despre acest dosar voi da atunci când voi putea, dacă voi fi trimis în judecată. Acum procurorii își fac treaba, trebuie să dovedească faptul că sunt vinovat. (...) Până atunci, am interdicție să discut pe acest dosar.” Edilul a afirmat că este nevinovat și a respins acuzațiile formulate de procurori, precizând că nu a luat „niciun fel de șpagă” sau mită. „Sunt nevinovat. În primul rând, am această prezumție de nevinovăție. Ceea ce pot să vă zic este că nu am luat niciun fel de șpagă, niciun fel de mită, ca să fiu foarte, foarte clar.” Ce a decis instanța și ce înseamnă procedural Tribunalul București a menținut măsura controlului judiciar dispusă de DNA, respingând contestația formulată de primarul general, conform informațiilor din articol. Ciucu a mai susținut că, în opinia sa, „nu este foarte în regulă” ceea ce i se întâmplă, dar a precizat că nu poate oferi detalii în acest moment. „Ceea ce pot să vă zic este că nu este foarte în regulă ce se întâmplă astăzi în România. Nu voi elabora mai mult în acest moment, dar în momentul în care voi putea face asta, o voi face.” Care sunt acuzațiile DNA, pe scurt Potrivit materialului, Ciucu este cercetat într-un dosar în care procurorii anticorupție îl acuză că ar fi primit foloase necuvenite constând în servicii de publicitate și consultanță electorală, în schimbul eliberării unor acte administrative pentru un proiect imobiliar. Edilul respinge acuzațiile. În acest stadiu, din informațiile disponibile, nu sunt prezentate detalii suplimentare despre calendarul dosarului sau despre pașii următori ai anchetei, dincolo de menținerea controlului judiciar și poziția publică a primarului. [...]
PSD condiționează votul pe Legea salarizării, jalon PNRR, invocând un impact bugetar suplimentar de 8 miliarde de lei , ceea ce poate complica adoptarea rapidă a proiectului și, implicit, deblocarea banilor europeni, potrivit Mediafax . Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir , a spus într-un interviu acordat RFI că social-democrații vor analiza proiectele de lege care reprezintă jaloane în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă „forma actuală” a Legii salarizării „nu poate fi votată”. Decizia finală, susține el, va fi luată după ce partidul va vedea varianta oficială a proiectelor. „Categoric că vom vota aceste proiecte de legi care reprezintă jaloane în PNRR, după ce vom vedea care sunt prevederile acestor proiecte de legi, pentru că astăzi când vorbim, noi nu știm cum vor arăta proiectele de legi, pentru că nu am primit forma finală.” Miza: costul bugetar și riscul de blocaj pe un jalon PNRR Zamfir argumentează că proiectul, în forma discutată public, ar fi fost negociat „prost” și ar genera „mai mari nedreptăți” decât ar corecta. În acest context, PSD își justifică refuzul de a susține legea prin impactul financiar. „Ori dacă tu ai negociat atât de prost o lege a salarizării care să creeze mai mari nedreptăți decât să repare acele nedreptăți, o lege a salarizării în acest fel, care să arunce în aer societatea românească, noi nu avem cum să votăm.” Tot el afirmă că legea propusă ar însemna „o cheltuială în plus pentru statul român de 8 miliarde de lei”, echivalentul a „1,6 miliarde de euro”, sumă pe care o pune în contradicție cu ideea de reformă. Disputa politică: cine a scris, de fapt, proiectul Întrebat despre acuzațiile PNL că proiectul Legii salarizării ar fi fost realizat de PSD în perioada în care partidul conducea Ministerul Muncii, Zamfir susține că forma inițială a fost modificată ulterior de Dragoș Pîslaru și prezentată „într-un alt fel”, pe fondul argumentului că nu ar exista suficienți bani pentru o lege „echitabilă”. Ce urmează Poziția PSD rămâne, cel puțin formal, condiționată de accesul la „forma finală” a proiectului. În același timp, în material se arată că legea salarizării este un jalon PNRR și că, dacă nu este adoptată de Parlament, România ar risca să piardă „peste 700 de milioane de euro” din PNRR. [...]
